Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)

1972-01-28 / nr. 7527

Proletari din toate țările, uniți-va­­ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA EXPRESIE FIDELĂ a procesului de aduncire a democratismului socialist „Să vedem ce am făcut noi, apoi să ne ocupăm de alții!“ Încă înainte de a da citire informării, conducerea sec­ției a prezentat detaliat în fața adunării oamenilor mum­­cii din SECȚIA CONFECȚII CORP-NAVA, a Șantierului naval Turnu Severin, modul in care au fost rezolvate propunerile membrilor co­lectivului și cum au fost înfăptuite măsurile stabilite de precedenta adunare. Pe de altă parte, caracterul ana­litic, concret, al informării prezentate de șeful secției, ■maistrul CAROL IACHI­­MOVSCHI, a creat o fertilă bază de discuții. Sarcinile care au stat, in anul trecut, în fața colecti­vului celei mai importante secții din șantier au fost rea­lizate și depășite la indica­torii principali, ca și anga­jamentele asumate în între­cere. Eforturile s-au­­ con­cretizat, între altele, în li­vrarea la termen a celor 16 șlepuri de 1200 tdw pentru export, a secțiilor de moto­navă, a șlepurilor de 1090 tdw N.R., a șalandei de 500 mc., a unui cargou. Echipe, cum sunt cele conduse de MIHAI FALCAN, PETRE DUMITRESCU, NICOLAE GUȚĂ, CONSTANTIN FIRU, ION BURGHEL, TUDOR MAISTORU — de la atelie­rul de asamblare —, ION CIUCIU GRIGORE MEMA, GHEORGHE PANA — de la atelierul de confecționat —, echipele de sudori in frunte cu CONSTANTIN MANGU, ION TINTOȘ, ION DRO­­GARU,­ DUMITRU ANGHEL și multe altele și-au înscris numele in cartea de onoare a întrecerii socialiste. După cum au relevat atît informarea cit și discuțiile, aceste realizări meritorii puteau fi și mai mari, dacă in­activitatea secției nu se manifestau și unele deficien­țe. Evidențiind maturitatea politică cu care au fost în­țelese exigențele ce decurg din dubla calitate a oa­menilor muncii de proprie­tari ai mijloacelor de pro­ducție și, în același timp, de producători, adunarea a ana­lizat temeinic neajunsurile de ordin intern din cadrul secției. După cum s-a afir­mat în adunare, in 1971, tim­pul de lucru a fost folosit In secție doar in proporție de 94.la sută. Cu timpul irosit, neproductiv, s-ar fi putut confecționa bloc-secțiile pen­tru o jumătate de cargou de 2 000 tdw. în intregul an s-au Înregistrat apoi 17 465 ore/ om absențe nemotivate. Nu­mai creșterea acestora față de 1970 echivalează, cu ma­nopera necesară confecționă­rii unui set complet de sec­ții pentru o motonavă de 5 000 tdw. Greșelile in con­fecționarea unor piese și a tablelor de înveliș, numeroa­sele remedieri executate în secție, organizarea defectuoa­să a lucrului (in cazul do­cului de 800 tone, vinovat se face mai ales maistrul prin­cipal Păun Ianoș), iată nu­mai citeva din neajunsurile care au determinat ca­ succe­sele obținute să nu fie la nivelul posibilităților reale ale secției. In acest context, adunarea a reliefat faptul că o parte dintre noii muncitori veniți de eiirind de la o altă sec­ție, precum și numeroși ti­neri (în totalitate, el repre­zintă 60 la sută din persona­lul secției) n-au reușit încă să se integreze colectivului, abaterile de la disciplină — în majoritatea cazurilor — fiind comise tocmai de aceș­tia. „Trebuie s-o spunem des­chis­ — arăta sudorul DU­MITRU ANGHEL — că prin­cipalii vinovați suntem­ și noi, cei vârstnici, maiștrii cât și conducerea secției, birourile grupelor sindicale, pentru că n-am căutat și n-am folosit cele mai eficiente mijloace educative.“ Asemenea nea­junsuri au fost analizate cu combativitate alți participanți de numeroși la discuții, printre care maistrul NICO­LAE PAIS, muncitorii HAI FALCAN, PETRE MI­­SE­­NAȘEL, ALEXANDRU MAR­GINE, GHEORGHE BOBÎL­­CA, planificatorul MIRCEA CEENCIU. Ei au adus, tot­odată, critici justificate con­ducerii secției și șantierului, care n-au luat din vreme măsuri pentru înlăturarea neajunsurilor privind folosi­rea rațională a suprafețelor de producție, transportul in secție și mai cu seamă apro­vizionarea cu­ materii prime și materiale. Remarcăm, to­tuși, că directorul administra­tiv al șantierului, GHEOR­GHE CIOCHINA, a dat pe loc răspuns problemelor ri­dicate, prezentînd măsurile concrete luate, dintre care multe se află intr-un stadiu avansat de finalizare. Bună­oară, conform asigurărilor date, problema transportului urma ca în cel mult trei zile să fie practic rezolvată, prin IOAN MITRIC coresp. Ziarului „MUNCA" (Continuare în pag. a 2-a) Pe ordinea de zi: Contractul colectiv de muncă-1972 Uzina de utilaj chimic „GRIVIȚA ROȘIE“. Aduna­rea generală a reprezentan­ților oamenilor muncii se apropie. In fața panoului pe care este afișat proiectul contractului colectiv de mun­că pe 1972 am întîlnit mai mulți muncitori. Se poartă — în timpul pauzei — discuții vii, aprinse. Mai virstnic, strungarul Vasile Borș dă o serie de explicații colegilor săi. La rîndul nostru, ne-am adresat strungarului Ionică Cimbrescu, maistru­lui Barbu Românu, ca și tovarășului Borș, cu ru­gămintea să-și spună pă­rerea despre conținutul pro­iectului de­ contract. VASILE BORȘ : „Subli­niez că, atît prin afi­­șajele existente în locurile cele mai circulate, cit și în adunările de grupă sindicală desfășurate la începutul anu­lui, muncitorii uzinei noas­tre au fost încunoștiințați de sarcinile deosebit de mobili­­zatoare, ce se desprind din­ planul economic pe 1972, sar­cini ce formează un capitol aparte in contractul colectiv de muncă. Am remarcat cu toții, că obligațiile pentru a­­nul în curs reflectă realita­tea din uzină, acestea fiind strîns corelate cu capacitatea de producție. Datoria noastră, a oamenilor de la mașini, este să acționăm în așa fel, nicit să dăm producție cit mai mare și de calitate su­perioară, în interesul nos­tru, al colectivului, al uzi­nei. Avem certitudinea că angajamentele ce ni le-am asumat și care sunt înscrise în contract vor deveni fapte“. BARBU ROMANU : „Con­sider că mediul în care omul SILVIU IONAȘCU (Continuare în pag. a 2-a) Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarășului ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România BUCUREȘTI Ținem să vă exprimăm mulțumiri sincere pentru te­legrama prin care ați binevoit a prezenta­ condoleanțe în legătură cu încetarea din viață a tovarășului Cen I. MAO TZEDUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze w’aus.jS'vti'.ts Anul XXVIII nr. 7527 m Vineri 28 ianuarie 1972 ■ 6 pagini 30 bani I Pagina a 3-a: ARE CUVÎNTUL PREȘEDINTELE <; S; COMITETULUI SINDICATULUI < PRIN FORME $1 METODE SPECIFICE, O PARTICIPARE ACTIVĂ­­ LA VALORIFICAREA BOGĂȚIILOR ; Asimilarea de produse noi în siderurgie .AAAAAAAAAAAAAAAAA Industria siderurgică a ță­rii noastre va cunoaște și în acest an o evoluție ascen­dentă. Paralel cu sporurile însemnate prevăzute la­ pro­ducția de metal — fontă, oțel, laminate, țevi din oțel, alu­miniu — față de anul trecut, a fost stabilit un amplu pro­gram privind asimilarea de produse noi, dintre care li­nele au și fost contractate cu beneficiarii. Producția de o­­țeluri aliate, de exemplu, va crește cu circa 20 la sută, ponderea acestor sortimente în totalul producției de oțel ajungând la aproape 6 la sută. Pe această bază va a­­vea loc o diversificare mai accentuată a laminatelor a­­liate și plate, ponderea lor în totalul producției sporind cu 12,4 și respectiv 7 la sută față de anul 1971. Un adevă­rat „salt" va cunoaște, în a­­ceastă etapă, producția de laminate din aluminiu; în acest fel, siderurgia - importantă ramură a econo­miei — va pune la îndemîna industriei constructoare de mașini materii prime de înaltă calitate pentru pro­ducția de utilaje și instalații cu gabarite reduse și cu in­dici tehnico-economici com­petitivi pe piața internațio­nală. SUBSOLULUI ...Mai vîrstnic, strungarul Vasile Bore dă o serie de explicații colegilor săi Foto : ȘTEFAN ALBESCU Indicații s-au dat, dar nimeni n-a controlat aplicarea lor • Cazul de la „Feroemail“ Ploiești, o învățătură ce poate fi folositoare și altora • „Focul putea aduce daune incalculabi­le“, zice președintele comitetului sindicatului. „Cu un plus de atenție, nici n-ar fi existat acest foc“, zicem noi • între hîrtii de atenționare și aprobări ilegale • „Măsurile de urgență“ pentru îmbunătățirea protecției muncii puteau fi luate și acum ur­ an. Se pare că automulțumirea e mai primejdioasă și mai dăunătoare uneori decit ne­păsarea. Amîndouă la un loc, împăcarea de sine și ferența, pot aduce însă inci­pa­gube incalculabile. De la acest sumar considerent am vrea să pornim rindurile de fată. Seara, tîrziu, în prag de sărbătoare. Schimbul și-a încheiat programul doi de lucru. Este ora 22 și cîțiva tineri se grăbesc spre vesti­are. Vreo șase. Pătrund în incinta dulapurilor cu îm­brăcăminte și, pentru că în­grijitorul n-a făcut focul, și pentru că înăuntru e frig, unul cere un chibrit să a­­prindă duza din perete. Un scăpărat scurt, o flacără pu­ternică alergînd prin încă­peri și coridoare, un țipăt. Nimănui nu i-a mirosit ga­zul aflat în stare liberă. Poate din grabă. Poate pen­tru că aduceau cu ei mirosul atelierului de turnătorie și gândul că a doua zi vor pe­trece în familie. Șase tineri care, cu arsuri superficiale, vor fi duși totuși la un spi­tal de urgență pentru a fi îngrijiți... — Ar fi putut fi mai grav, zice Victor Ionescu, preșe­dintele comitetului sindica­tului din Uzina „Feroemail“ din Ploiești. Să ne imaginăm c-ar fi pătruns în vestiare deodată citeva sute de mun­citor , întregul schimb că ușile și ferestrele ar doi­ fi fost cu toate închise, că fo­cul... Accidentul n-ar fi trebuit să se producă deloc, răspun­dem noi pe calea acestui ar­ticol, dacă prevederile legis­lației de protecție a muncii n-ar fi fost încălcate, dacă s-ar fi luat toate măsurile de prevenire, dacă cei ce conduc direct procesul de muncă ar fi dat dovadă de mai multă atenție și simț de răspundere... Ne aflăm în biroul servi­ciului de protecție a muncii din uzină și discutăm cau­zele acestui stupid accident cu tehnicianul Ilie Ionescu. E firesc afectat de cele in­­tîmplate și tindem să-i dăm întrucâtva dreptate, rece în această uzină deoa­t s-au întreprins multe măsuri pentru a asigura condiții de securitate a muncii, mărtu­rie fiind coeficientul acci­dentelor, în evidentă scă­dere de la an la an. In 1971, cu aproape jumătate mai puține decât în 1970, 19 acci­dente fără invaliditate unul cu invaliditate tempo­și rară, urmare a unor investi­ții din ce în ce mai mari, într-o țară care a cheltuit numai anul trecut aproape două miliarde de lei în acest sector, pentru apărarea in­tegrității oamenilor muncii în procesul de producție. — S-a întîmplat tocmai a­­colo unde ne așteptam mai puțin, ne spune șeful servi­ciului de protecție a muncii. Asta nu înseamnă că n-am dat unele semnale de alertă. Se poate vedea din actele a­­flate la dosar... Parcurgem un plan de măsuri elaborat încă în an­ ȘT. GHEORGHIU (Continuare în pag. g 4­ iW PROTECȚIA MUNCII În intimpinarea semicentenarului U.T. C. „Ne-a învățat partidul să muncim..." AAAAAAI : „Cu inimi fierbinți și mintea veșnic trează Ne-a învățat partidul să muncim, Sub vîntul crunt, sub arșița de-amiază, ^ Sub ploaia aspră, n-o să ne clintim..." (Din marșul brigadierilor „Răsună valea" — text și muzică de MARCEL BRESLAȘU) Cerul vinăt se prăbușise peste șantierul platformei industriale a Târgoviștei. Un vint rece se răsucea, mușcă­tor, printre construcții, îm­prăștiind ace de ghiață. Ter­mometrul arăta... „la mai slabește-ne, tova­ ■ vase, cu termometrul ! Ce, aici e seră ? ! Treaba lui ce arată. Noi știm că ne gră­bim, mai suflăm în pumni, mai tragem clapele căciulii peste urechi, da­ i dăm îna­inte !", m-a luat din scurt Florian Niculescu, coman­dantul brigăzii de tineret nr. 4. Pentru o clipă am tresărit. Uluitoare asemănare. Cînd­­va, de mult, tare de mult, un alt șef de brigadă, pe un alt șantier al tineretului, nu intr-o iarnă, ci sub ploile reci ale unui început de sep­tembrie din anul acela 1945, care adunase, pentru întîia oară, alțți adolescenți pe șantiere naționale ale tine­retului, mi-a spus, la Lunca Prutului, cu același glas pu­țin că­ și răstit, prin care intuiam face el singur curaj: ■ „...ce zor ai, frate, de ploa­ie ! Fă-te că n-o vezi și dă-i înainte, că ne grăbim !“ Au trecut 24 de ani. Aproa­pe 24. De ce mi-au rămas atît de vii în memorie cuvin­tele acelea ? Am uitat, în acest răstimp, multe. Ele însă mi-au rămas. Acum le-am auzit din nou. Cuvintele nu erau chiar la fel. Sensul lor, da. Mărturisind același an­gajament total, sincer și mîn­­dru de a îndrăzni, li privesc pe Florian Niculescu atent. Foarte atent. Oare bravea­ză ? Nu i-aș face din asta un păcat. Ii este dat tinereții, numai ei, să fie, uneori, ceva mai mult decit entuziastă. „Adică, de ce vă grăbiți ?“ ! „Cum adică, de ce ? că tre­buie ! Uite, in trimestrul ăsta­­ avem de făcut peste 40 la sută din cit am făcut în tot­­ anul trecut. Și mai avem și­­ niște „codițe“... Iți dai sea­­­­ma ? în înainte în trei luni acum, cu­ j aproape 6 luni ! Ei, vezi ?" Simt că nu vrea să mă im­presioneze. Pur și simplu , este mîndru de ceea ce au­­ de făcut oamenii șantierului. î în primul rînd ei, tinerii care au fost învestiți cu înalta cin­­­­ste și răspundere de a se or­ganiza, pe platforma indu­strială a Târgoviștei, în .,Șan­tier național al tineretului". „Probabil că vă vine, to­tuși, greu să realizați un ritm care să corespundă sarcini­lor sporite de plan...", încerc să reiau firul discuției. „Ușor nu e, ce să zic..." Răspunsul se pierde în tă­cere. Caut să deslușesc dacă nu­ cumva din cauza obose­lii. Dar nu, pe fața lui Flo­rian Niculescu nu citesc obo­seala. Ci numai­­ îndîrjire. Explicație de o emoționan­tă simplitate care, prin gene­ralizare, îmi redă suportul freneziei cu care membrii brigăzii a 4-a, — „speculînd“ condițiile neobișnuite ale acestei ierni — au construit „ca vara“, a­plicind metoda turnării în colraj glisant a betonului supraîncălzit, astfel MIHAI COLEȘIU (Continuare în pag. a 2-a) > > > ? r F < I ^ • LA FABRICA DE CONFECȚII CRAIOVA se desfășoară acțiunea „Fie­care muncitor să cunoas­că cel puțin 5 operații“. Organizatorii de grupă sindicală împreună cu a­­ 73«O SCiiQAr, De la Rafinăria D Í din Pitești ni se co­­m­­­munică : „...in ciuda *­­ capriciilor acestei K ) luni, planul a fost (j Í realizat zi de zi...“ O­­ frază simplă, care nu - l conține nici un ele­­­ ți­ment spectaculos. Și Al ! totuși... Prin ea ni se v l vorbește, indirect, L ) despre măsurile lua­­­­te la timp, gospodă­­ri­rește, pentru asigura­ v­­ rea continuității­­ muncii, indiferent de X \ condițiile atmosferî­ \ L­ee. Un prim pas spre G realizarea ritmică a A ^ planului pe acest an, X V și o certitudine angajamentele pe ca­­­­­­­re rafinorii și le-au­­ asumat pe anul 1972, Vi n­u vor fi împlinite (în G­n clișeu : coloanele ar­­­­­­gintii ale ^ piteștene). rafinăriei \ ^ Foto : P. COZIA V VI \ V că Vi I la Se lărgește gama sortimentelor Colectivul Uzinei con­structoare de utilaj­ pe­­trolier din Tîrgoviște a îmbogățit anal gama sortimentelor acesta cu noi instalații pentru prospecțiuni geologice pină la adîncimi de 2 000 metri și cu diferite ti­­podimensiuni de armă­turi industriale din oțel­e agregate utilizate în sectoarele de foraj-ex­­tracție. Noile produse, realizate în cadrul ser­viciului de cercetări u­­zinale, au fost experi­mentate în schele. In­troducerea lor în fa­bricația curentă înseam­nă pentru economia na­țională o reducere în­semnată a importurilor. • COLECTIVUL FA­BRICII DE MEDICAMENTE ȘI PRODUSE CHIMICE „TERAPIA“ DIN CLUJ a realizat cu 5 zile mai de­vreme sarcinile de pian pe luna ianuarie. (Marin Oprea) « IN ÎNTRECEREA DESFĂȘURATĂ IN 1971 INTRE CELE 28 CERCURI ALE INOVATORILOR DIN JUDEȚUL SUCEAVA pri­mele trei locuri au fost­ ocupate in ordine­ de cercurile inovatorilor de la Fabrica de mobilă Ră­dăuți, Exploatarea minie­ră Leșul Ursului și Com­plexul de celuloză și hîr­­tie Suceava. De menționat Că în 1971, în județul Su­ceava au fost aplicate peste 300 de inovații. (Mi­­hai Țințar) • LA COMBINATUL DE EXPLOATARE ȘI IN­DUSTRIALIZARE A LEM­NULUI DIN TURNU SE­VERIN s-au realizat în a­­nul 1971, prin aplicarea­­ inovațiilor și raționalizări­lor­ economii în valoare de 2 200 000 lei. De ase­menea, numai în primele două decade ale acestei luni au fost înregistrate 3 inovații­ (Ioan Mitric) • COLECTIVUL ÎNTRE­PRINDERII DE INDUSTRIE LOCALĂ DIN BRAȘOV a realizat un „mototran­­sportor", echipat cu motor de 78 centimetri cubi și cu caroserie portabilă. Autovehiculul are o­pacitate de transport ca­de 200 kg și este destinat deservirii comerțului, ali­mentației publice și altor transporturi ușoare. (Hie Mihalea) • COLECTIVUL DE MUNCA AL ÎNTREPRIN­DERII MINIERE „DO­­BROGEA" a produs pes­te plan în prima jumă­tate a lunii ianuarie, 730 tone argilă caolinoasă, din care 600 tone măci­nată, 570 tone cretă mă­cinată și 50 tone diato­­mită uscată și măcinată. (Gheorghe Dima) • IN CADRUL GRUPULUI INDUSTRIAL DE PETRO­­CHIMIE-PLOIEȘTI s-au a­plicat cu succes 2 inova­ții a căror eficiență eco­nomică se ridică la 2 650 000 lei. Una dintre acestea aparține unui colectiv condus de chi­mistul Bizo Moise, care se referă la un nou pro­cedeu de fabricare a­ clorurii de colină, biosti­­mulator pentru îngrășa­­rea animalelor. (Lucian Bărbieri) • Pentru unitățile pres­tatoare de servicii din JUDEȚUL TULCEA au fost calificați numai în anul ce a trecut 125 de lucră­tori, zidari, dulgheri, me­canici, depanatori de ra­dio și televizoare. De menționat că în următorii ani vor lua ființă în ju­deț 117 noi secții presta­toare de populație , la servicii­ către Baia, Sa­­richioi, Măcin,­ Jurilovca și în multe alte comune și sate tulcene. (Gheorghe Dima) . LA SIBIU a demarat cea de a 4-a ediție a ac­țiunii de propagandă teh­­nico-economică. Calen­darul acțiunilor arca ’72“ a fost „Protect­­inaugu­rat cu comunicarea tehni­­co-științifică „Protecții anticorozive de suprafață", susținută de inginerul Florentina Timeru de la I.P.R.A.N.-București. (Ion Vidrighin) județenii ai ziarului „MUNCA“ transmit: |

Next