Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)
1972-01-28 / nr. 7527
Proletari din toate țările, uniți-va ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA EXPRESIE FIDELĂ a procesului de aduncire a democratismului socialist „Să vedem ce am făcut noi, apoi să ne ocupăm de alții!“ Încă înainte de a da citire informării, conducerea secției a prezentat detaliat în fața adunării oamenilor mumcii din SECȚIA CONFECȚII CORP-NAVA, a Șantierului naval Turnu Severin, modul in care au fost rezolvate propunerile membrilor colectivului și cum au fost înfăptuite măsurile stabilite de precedenta adunare. Pe de altă parte, caracterul analitic, concret, al informării prezentate de șeful secției, ■maistrul CAROL IACHIMOVSCHI, a creat o fertilă bază de discuții. Sarcinile care au stat, in anul trecut, în fața colectivului celei mai importante secții din șantier au fost realizate și depășite la indicatorii principali, ca și angajamentele asumate în întrecere. Eforturile s-au concretizat, între altele, în livrarea la termen a celor 16 șlepuri de 1200 tdw pentru export, a secțiilor de motonavă, a șlepurilor de 1090 tdw N.R., a șalandei de 500 mc., a unui cargou. Echipe, cum sunt cele conduse de MIHAI FALCAN, PETRE DUMITRESCU, NICOLAE GUȚĂ, CONSTANTIN FIRU, ION BURGHEL, TUDOR MAISTORU — de la atelierul de asamblare —, ION CIUCIU GRIGORE MEMA, GHEORGHE PANA — de la atelierul de confecționat —, echipele de sudori in frunte cu CONSTANTIN MANGU, ION TINTOȘ, ION DROGARU, DUMITRU ANGHEL și multe altele și-au înscris numele in cartea de onoare a întrecerii socialiste. După cum au relevat atît informarea cit și discuțiile, aceste realizări meritorii puteau fi și mai mari, dacă inactivitatea secției nu se manifestau și unele deficiențe. Evidențiind maturitatea politică cu care au fost înțelese exigențele ce decurg din dubla calitate a oamenilor muncii de proprietari ai mijloacelor de producție și, în același timp, de producători, adunarea a analizat temeinic neajunsurile de ordin intern din cadrul secției. După cum s-a afirmat în adunare, in 1971, timpul de lucru a fost folosit In secție doar in proporție de 94.la sută. Cu timpul irosit, neproductiv, s-ar fi putut confecționa bloc-secțiile pentru o jumătate de cargou de 2 000 tdw. în intregul an s-au Înregistrat apoi 17 465 ore/ om absențe nemotivate. Numai creșterea acestora față de 1970 echivalează, cu manopera necesară confecționării unui set complet de secții pentru o motonavă de 5 000 tdw. Greșelile in confecționarea unor piese și a tablelor de înveliș, numeroasele remedieri executate în secție, organizarea defectuoasă a lucrului (in cazul docului de 800 tone, vinovat se face mai ales maistrul principal Păun Ianoș), iată numai citeva din neajunsurile care au determinat ca succesele obținute să nu fie la nivelul posibilităților reale ale secției. In acest context, adunarea a reliefat faptul că o parte dintre noii muncitori veniți de eiirind de la o altă secție, precum și numeroși tineri (în totalitate, el reprezintă 60 la sută din personalul secției) n-au reușit încă să se integreze colectivului, abaterile de la disciplină — în majoritatea cazurilor — fiind comise tocmai de aceștia. „Trebuie s-o spunem deschis — arăta sudorul DUMITRU ANGHEL — că principalii vinovați suntem și noi, cei vârstnici, maiștrii cât și conducerea secției, birourile grupelor sindicale, pentru că n-am căutat și n-am folosit cele mai eficiente mijloace educative.“ Asemenea neajunsuri au fost analizate cu combativitate alți participanți de numeroși la discuții, printre care maistrul NICOLAE PAIS, muncitorii HAI FALCAN, PETRE MISENAȘEL, ALEXANDRU MARGINE, GHEORGHE BOBÎLCA, planificatorul MIRCEA CEENCIU. Ei au adus, totodată, critici justificate conducerii secției și șantierului, care n-au luat din vreme măsuri pentru înlăturarea neajunsurilor privind folosirea rațională a suprafețelor de producție, transportul in secție și mai cu seamă aprovizionarea cu materii prime și materiale. Remarcăm, totuși, că directorul administrativ al șantierului, GHEORGHE CIOCHINA, a dat pe loc răspuns problemelor ridicate, prezentînd măsurile concrete luate, dintre care multe se află intr-un stadiu avansat de finalizare. Bunăoară, conform asigurărilor date, problema transportului urma ca în cel mult trei zile să fie practic rezolvată, prin IOAN MITRIC coresp. Ziarului „MUNCA" (Continuare în pag. a 2-a) Pe ordinea de zi: Contractul colectiv de muncă-1972 Uzina de utilaj chimic „GRIVIȚA ROȘIE“. Adunarea generală a reprezentanților oamenilor muncii se apropie. In fața panoului pe care este afișat proiectul contractului colectiv de muncă pe 1972 am întîlnit mai mulți muncitori. Se poartă — în timpul pauzei — discuții vii, aprinse. Mai virstnic, strungarul Vasile Borș dă o serie de explicații colegilor săi. La rîndul nostru, ne-am adresat strungarului Ionică Cimbrescu, maistrului Barbu Românu, ca și tovarășului Borș, cu rugămintea să-și spună părerea despre conținutul proiectului de contract. VASILE BORȘ : „Subliniez că, atît prin afișajele existente în locurile cele mai circulate, cit și în adunările de grupă sindicală desfășurate la începutul anului, muncitorii uzinei noastre au fost încunoștiințați de sarcinile deosebit de mobilizatoare, ce se desprind din planul economic pe 1972, sarcini ce formează un capitol aparte in contractul colectiv de muncă. Am remarcat cu toții, că obligațiile pentru anul în curs reflectă realitatea din uzină, acestea fiind strîns corelate cu capacitatea de producție. Datoria noastră, a oamenilor de la mașini, este să acționăm în așa fel, nicit să dăm producție cit mai mare și de calitate superioară, în interesul nostru, al colectivului, al uzinei. Avem certitudinea că angajamentele ce ni le-am asumat și care sunt înscrise în contract vor deveni fapte“. BARBU ROMANU : „Consider că mediul în care omul SILVIU IONAȘCU (Continuare în pag. a 2-a) Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarășului ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România BUCUREȘTI Ținem să vă exprimăm mulțumiri sincere pentru telegrama prin care ați binevoit a prezenta condoleanțe în legătură cu încetarea din viață a tovarășului Cen I. MAO TZEDUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze w’aus.jS'vti'.ts Anul XXVIII nr. 7527 m Vineri 28 ianuarie 1972 ■ 6 pagini 30 bani I Pagina a 3-a: ARE CUVÎNTUL PREȘEDINTELE <; S; COMITETULUI SINDICATULUI < PRIN FORME $1 METODE SPECIFICE, O PARTICIPARE ACTIVĂ LA VALORIFICAREA BOGĂȚIILOR ; Asimilarea de produse noi în siderurgie .AAAAAAAAAAAAAAAAA Industria siderurgică a țării noastre va cunoaște și în acest an o evoluție ascendentă. Paralel cu sporurile însemnate prevăzute la producția de metal — fontă, oțel, laminate, țevi din oțel, aluminiu — față de anul trecut, a fost stabilit un amplu program privind asimilarea de produse noi, dintre care linele au și fost contractate cu beneficiarii. Producția de oțeluri aliate, de exemplu, va crește cu circa 20 la sută, ponderea acestor sortimente în totalul producției de oțel ajungând la aproape 6 la sută. Pe această bază va avea loc o diversificare mai accentuată a laminatelor aliate și plate, ponderea lor în totalul producției sporind cu 12,4 și respectiv 7 la sută față de anul 1971. Un adevărat „salt" va cunoaște, în această etapă, producția de laminate din aluminiu; în acest fel, siderurgia - importantă ramură a economiei — va pune la îndemîna industriei constructoare de mașini materii prime de înaltă calitate pentru producția de utilaje și instalații cu gabarite reduse și cu indici tehnico-economici competitivi pe piața internațională. SUBSOLULUI ...Mai vîrstnic, strungarul Vasile Bore dă o serie de explicații colegilor săi Foto : ȘTEFAN ALBESCU Indicații s-au dat, dar nimeni n-a controlat aplicarea lor • Cazul de la „Feroemail“ Ploiești, o învățătură ce poate fi folositoare și altora • „Focul putea aduce daune incalculabile“, zice președintele comitetului sindicatului. „Cu un plus de atenție, nici n-ar fi existat acest foc“, zicem noi • între hîrtii de atenționare și aprobări ilegale • „Măsurile de urgență“ pentru îmbunătățirea protecției muncii puteau fi luate și acum ur an. Se pare că automulțumirea e mai primejdioasă și mai dăunătoare uneori decit nepăsarea. Amîndouă la un loc, împăcarea de sine și ferența, pot aduce însă incipagube incalculabile. De la acest sumar considerent am vrea să pornim rindurile de fată. Seara, tîrziu, în prag de sărbătoare. Schimbul și-a încheiat programul doi de lucru. Este ora 22 și cîțiva tineri se grăbesc spre vestiare. Vreo șase. Pătrund în incinta dulapurilor cu îmbrăcăminte și, pentru că îngrijitorul n-a făcut focul, și pentru că înăuntru e frig, unul cere un chibrit să aprindă duza din perete. Un scăpărat scurt, o flacără puternică alergînd prin încăperi și coridoare, un țipăt. Nimănui nu i-a mirosit gazul aflat în stare liberă. Poate din grabă. Poate pentru că aduceau cu ei mirosul atelierului de turnătorie și gândul că a doua zi vor petrece în familie. Șase tineri care, cu arsuri superficiale, vor fi duși totuși la un spital de urgență pentru a fi îngrijiți... — Ar fi putut fi mai grav, zice Victor Ionescu, președintele comitetului sindicatului din Uzina „Feroemail“ din Ploiești. Să ne imaginăm c-ar fi pătruns în vestiare deodată citeva sute de muncitor , întregul schimb că ușile și ferestrele ar doi fi fost cu toate închise, că focul... Accidentul n-ar fi trebuit să se producă deloc, răspundem noi pe calea acestui articol, dacă prevederile legislației de protecție a muncii n-ar fi fost încălcate, dacă s-ar fi luat toate măsurile de prevenire, dacă cei ce conduc direct procesul de muncă ar fi dat dovadă de mai multă atenție și simț de răspundere... Ne aflăm în biroul serviciului de protecție a muncii din uzină și discutăm cauzele acestui stupid accident cu tehnicianul Ilie Ionescu. E firesc afectat de cele intîmplate și tindem să-i dăm întrucâtva dreptate, rece în această uzină deoat s-au întreprins multe măsuri pentru a asigura condiții de securitate a muncii, mărturie fiind coeficientul accidentelor, în evidentă scădere de la an la an. In 1971, cu aproape jumătate mai puține decât în 1970, 19 accidente fără invaliditate unul cu invaliditate tempoși rară, urmare a unor investiții din ce în ce mai mari, într-o țară care a cheltuit numai anul trecut aproape două miliarde de lei în acest sector, pentru apărarea integrității oamenilor muncii în procesul de producție. — S-a întîmplat tocmai acolo unde ne așteptam mai puțin, ne spune șeful serviciului de protecție a muncii. Asta nu înseamnă că n-am dat unele semnale de alertă. Se poate vedea din actele aflate la dosar... Parcurgem un plan de măsuri elaborat încă în an ȘT. GHEORGHIU (Continuare în pag. g 4 iW PROTECȚIA MUNCII În intimpinarea semicentenarului U.T. C. „Ne-a învățat partidul să muncim..." AAAAAAI : „Cu inimi fierbinți și mintea veșnic trează Ne-a învățat partidul să muncim, Sub vîntul crunt, sub arșița de-amiază, ^ Sub ploaia aspră, n-o să ne clintim..." (Din marșul brigadierilor „Răsună valea" — text și muzică de MARCEL BRESLAȘU) Cerul vinăt se prăbușise peste șantierul platformei industriale a Târgoviștei. Un vint rece se răsucea, mușcător, printre construcții, împrăștiind ace de ghiață. Termometrul arăta... „la mai slabește-ne, tova ■ vase, cu termometrul ! Ce, aici e seră ? ! Treaba lui ce arată. Noi știm că ne grăbim, mai suflăm în pumni, mai tragem clapele căciulii peste urechi, da i dăm înainte !", m-a luat din scurt Florian Niculescu, comandantul brigăzii de tineret nr. 4. Pentru o clipă am tresărit. Uluitoare asemănare. Cîndva, de mult, tare de mult, un alt șef de brigadă, pe un alt șantier al tineretului, nu intr-o iarnă, ci sub ploile reci ale unui început de septembrie din anul acela 1945, care adunase, pentru întîia oară, alțți adolescenți pe șantiere naționale ale tineretului, mi-a spus, la Lunca Prutului, cu același glas puțin că și răstit, prin care intuiam face el singur curaj: ■ „...ce zor ai, frate, de ploaie ! Fă-te că n-o vezi și dă-i înainte, că ne grăbim !“ Au trecut 24 de ani. Aproape 24. De ce mi-au rămas atît de vii în memorie cuvintele acelea ? Am uitat, în acest răstimp, multe. Ele însă mi-au rămas. Acum le-am auzit din nou. Cuvintele nu erau chiar la fel. Sensul lor, da. Mărturisind același angajament total, sincer și mîndru de a îndrăzni, li privesc pe Florian Niculescu atent. Foarte atent. Oare bravează ? Nu i-aș face din asta un păcat. Ii este dat tinereții, numai ei, să fie, uneori, ceva mai mult decit entuziastă. „Adică, de ce vă grăbiți ?“ ! „Cum adică, de ce ? că trebuie ! Uite, in trimestrul ăsta avem de făcut peste 40 la sută din cit am făcut în tot anul trecut. Și mai avem și niște „codițe“... Iți dai seama ? în înainte în trei luni acum, cu j aproape 6 luni ! Ei, vezi ?" Simt că nu vrea să mă impresioneze. Pur și simplu , este mîndru de ceea ce au de făcut oamenii șantierului. î în primul rînd ei, tinerii care au fost învestiți cu înalta cinste și răspundere de a se organiza, pe platforma industrială a Târgoviștei, în .,Șantier național al tineretului". „Probabil că vă vine, totuși, greu să realizați un ritm care să corespundă sarcinilor sporite de plan...", încerc să reiau firul discuției. „Ușor nu e, ce să zic..." Răspunsul se pierde în tăcere. Caut să deslușesc dacă nu cumva din cauza oboselii. Dar nu, pe fața lui Florian Niculescu nu citesc oboseala. Ci numai îndîrjire. Explicație de o emoționantă simplitate care, prin generalizare, îmi redă suportul freneziei cu care membrii brigăzii a 4-a, — „speculînd“ condițiile neobișnuite ale acestei ierni — au construit „ca vara“, aplicind metoda turnării în colraj glisant a betonului supraîncălzit, astfel MIHAI COLEȘIU (Continuare în pag. a 2-a) > > > ? r F < I ^ • LA FABRICA DE CONFECȚII CRAIOVA se desfășoară acțiunea „Fiecare muncitor să cunoască cel puțin 5 operații“. Organizatorii de grupă sindicală împreună cu a 73«O SCiiQAr, De la Rafinăria D Í din Pitești ni se communică : „...in ciuda * capriciilor acestei K ) luni, planul a fost (j Í realizat zi de zi...“ O frază simplă, care nu - l conține nici un ele țiment spectaculos. Și Al ! totuși... Prin ea ni se v l vorbește, indirect, L ) despre măsurile luate la timp, gospodărirește, pentru asigura v rea continuității muncii, indiferent de X \ condițiile atmosferî \ Lee. Un prim pas spre G realizarea ritmică a A ^ planului pe acest an, X V și o certitudine angajamentele pe care rafinorii și le-au asumat pe anul 1972, Vi nu vor fi împlinite (în Gn clișeu : coloanele argintii ale ^ piteștene). rafinăriei \ ^ Foto : P. COZIA V VI \ V că Vi I la Se lărgește gama sortimentelor Colectivul Uzinei constructoare de utilaj petrolier din Tîrgoviște a îmbogățit anal gama sortimentelor acesta cu noi instalații pentru prospecțiuni geologice pină la adîncimi de 2 000 metri și cu diferite tipodimensiuni de armături industriale din oțele agregate utilizate în sectoarele de foraj-extracție. Noile produse, realizate în cadrul serviciului de cercetări uzinale, au fost experimentate în schele. Introducerea lor în fabricația curentă înseamnă pentru economia națională o reducere însemnată a importurilor. • COLECTIVUL FABRICII DE MEDICAMENTE ȘI PRODUSE CHIMICE „TERAPIA“ DIN CLUJ a realizat cu 5 zile mai devreme sarcinile de pian pe luna ianuarie. (Marin Oprea) « IN ÎNTRECEREA DESFĂȘURATĂ IN 1971 INTRE CELE 28 CERCURI ALE INOVATORILOR DIN JUDEȚUL SUCEAVA primele trei locuri au fost ocupate in ordine de cercurile inovatorilor de la Fabrica de mobilă Rădăuți, Exploatarea minieră Leșul Ursului și Complexul de celuloză și hîrtie Suceava. De menționat Că în 1971, în județul Suceava au fost aplicate peste 300 de inovații. (Mihai Țințar) • LA COMBINATUL DE EXPLOATARE ȘI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI DIN TURNU SEVERIN s-au realizat în anul 1971, prin aplicarea inovațiilor și raționalizărilor economii în valoare de 2 200 000 lei. De asemenea, numai în primele două decade ale acestei luni au fost înregistrate 3 inovații (Ioan Mitric) • COLECTIVUL ÎNTREPRINDERII DE INDUSTRIE LOCALĂ DIN BRAȘOV a realizat un „mototransportor", echipat cu motor de 78 centimetri cubi și cu caroserie portabilă. Autovehiculul are opacitate de transport cade 200 kg și este destinat deservirii comerțului, alimentației publice și altor transporturi ușoare. (Hie Mihalea) • COLECTIVUL DE MUNCA AL ÎNTREPRINDERII MINIERE „DOBROGEA" a produs peste plan în prima jumătate a lunii ianuarie, 730 tone argilă caolinoasă, din care 600 tone măcinată, 570 tone cretă măcinată și 50 tone diatomită uscată și măcinată. (Gheorghe Dima) • IN CADRUL GRUPULUI INDUSTRIAL DE PETROCHIMIE-PLOIEȘTI s-au aplicat cu succes 2 inovații a căror eficiență economică se ridică la 2 650 000 lei. Una dintre acestea aparține unui colectiv condus de chimistul Bizo Moise, care se referă la un nou procedeu de fabricare a clorurii de colină, biostimulator pentru îngrășarea animalelor. (Lucian Bărbieri) • Pentru unitățile prestatoare de servicii din JUDEȚUL TULCEA au fost calificați numai în anul ce a trecut 125 de lucrători, zidari, dulgheri, mecanici, depanatori de radio și televizoare. De menționat că în următorii ani vor lua ființă în județ 117 noi secții prestatoare de populație , la servicii către Baia, Sarichioi, Măcin, Jurilovca și în multe alte comune și sate tulcene. (Gheorghe Dima) . LA SIBIU a demarat cea de a 4-a ediție a acțiunii de propagandă tehnico-economică. Calendarul acțiunilor arca ’72“ a fost „Protectinaugurat cu comunicarea tehnico-științifică „Protecții anticorozive de suprafață", susținută de inginerul Florentina Timeru de la I.P.R.A.N.-București. (Ion Vidrighin) județenii ai ziarului „MUNCA“ transmit: |