Munca, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 7711-7736)

1972-09-27 / nr. 7733

ANCHETA NOASTRĂ Ce aţi întreprins pentru încheierea contractelor in vederea asigurării unei aprovizionări tehnico-mater­iale corespunzătoare ? în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru care a avut loc la C.C. al P.C.R. în zilele de 7 şi 8 septembrie a.c. este subliniată, între altele, necesitatea ca fiecare întreprindere să fie la timp aprovizionată cu materialele şi utilajele necesare, astfel încît procesul de producţie să se poată desfăşura nestingherit, fiecare colectiv de muncă dispunînd de condiţiile necesare pentru a-şi îndeplini în bune condiţiuni sarcinile de plan şi anga­jamentele asumate în întrecere, angajamente care vizează ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN. „AVEM UN PLAN CINCINAL, ŞTIM BINE — CU MICI EXCEPŢII — CE AVEM DE FĂCUT. ŞTIM BINE CE NE TREBUIE. SĂ LUĂM DIN TIMP MĂSURI ÎN ACEASTĂ PRIVINŢĂ“, arăta secretarul general al partidului în cuvîntarea sa. Pornind de la aceste indicaţii şi aprecieri ale se­cretarului general al partidului şi avân­d în vedere că, în curînd, intrăm în ultimul trimestru al anului, iar nu peste multă vreme vom începe un nou an de muncă — an hotărîtor pentru îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal — am adresat unor cadre de răspundere din diverse unități economice întrebarea : „CE AȚI ÎNTREPRINS PENTRU ÎNCHEIE­REA CONTRACTELOR ÎN VEDEREA ASIGURĂRII UNEI APROVIZIONĂRI TEHNICO-MATERIALE CORES­PUNZĂTOARE ?“ Publicăm în cele ce urmează trei dintre răspun­surile primite : Pentru anul in curs-da, dar pentru la anul-ba! Aprofundînd a­­nalizele la fiecare loc de muncă, în lumina învăţămin­telor desprinse din lucrările Confe­rinţei Naţionale a partidului, colec­tivul­ uzinei noastre a scos în evi­denţă noi şi valoroase resurse. In baza acestora oamenii muncii au ho­­tărît, in adunările recente desfăşu­rate pe secţii şi la nivel, de uzină, să îndeplinească prevederile actualului cincinal în 4 ani la producţia de mo­toare electrice asincrone şi în 4 ani şi jumătate la producţia de echipa­mente electrice în seturi. Un avans substanţial a şi fost luat. Pe 8 luni planul producţiei marfă a fost de­păşit cu 8,4 la sută, iar producti­vitatea muncii cu 0,3 la sută. Un lucru foarte important, hotări­­tor pentru creşterea eficienţei eco­nomice a activităţii noastre, îl con­stituie asigurarea unei aprovizionări termico-materiale corespunzătoare prevederilor planului de producţie. Pentru ultimul trimestru din 1972 si­tuaţia este oarecum clară, în sensul că materia primă şi materialele ne­cesare bunei desfăşurări a procese­lor de fabricaţie sunt contractate — la ora cînd răspund întrebării — în proporţie de 98,6 la sută. Restul de 1,4 la sută, fiind materiale diri­jate (bare trase, sîrmă de bobinaj, uleiuri minerale, laminate de cuprul ___ ele ne sînt asigu­rate prin interme­diul Centralei industriale de maşini şi materiale electrotehnice, de la care aşteptăm promptitudine — așa cum a dovedit de multe ori — in asi­gurarea stocului necesar. Pentru anul 1973 problema apro­vizionării tehnico-materiale nu este, însă, deloc rezolvată. Bunăoară, dacă la materialele nedirijate contractele sunt perfectate în procent de 25 la sută — la cerințele noastre, răspun­­zînd operativ în această direcţie Uzi­na de fier Vlăhiţa, Uzina de maşini electrice Bucureşti, Uzina de piese auto Sibiu şi altele — trebuie să ară­tăm că la materialele dirijate, pînă acum nu a fost emisă nici o co­mandă. Rămînerea în­­urmă este oa­recum explicată de faptul că urmă­­rindu-se îndeplinirea angajamentu­lui sus-menţionat s-a ridicat proble­ma restudierii necesarului de ma­terii prime şi materiale. Sala­riaţii de la serviciile noastre care răspund de aceste pro­bleme depun eforturi pentru ca: (Continuare In pag. a 3-a) Nicolae Moldovan director comercial — uzina „Electroprecizia“ Săcele Proletari din toate ț­ările, uni­ti-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7733 Miercuri 27 septembrie 1972 6 pagini 30 bani Să ne putem respecta angajamentul, avem nevoie de sprijin Vreau să arăt de la bun început că laminatorii brăi­­leni şi-au îndepli­nit şi depăşit pină ____ la ora actuală an­gajamentele asumate în întrecerea so­cialistă pe acest an. Valoarea depăşi­rilor de plan înregistrate : 2,6 mili­oane lei la valoarea producţiei glo­bale (am obţinut un spor de produc­ţie de peste 3500 tone laminate), aproape 7,3 milioane Iei la cea a producţiei marfă vîndută şi încasată şi 11 milioane lei beneficii. Realiză­rile de pină acum ne dau certitudi­nea că vom realiza planul pe anul in curs în prima decadă a lunii septem­brie, ceea ce constituie o bază seri­oasă de pornire pentru îndeplinirea angajamentului asumat de a realiza cincinalul în numai patru ani şi cinci luni. Succesele noastre se datoresc și faptului că în ultimii trei ani dis­ciplina contractuală a fost respectată riguros. Planul aprovizionării teh­­nico-materiale, întocmit judicios şi urmărit cu atenţie, dialogurile per­manente cu furnizorii şi beneficiarii, deplasările, schimburile de păreri, analizele din uzină sunt câteva dintre preocupările care au transformat re­laţiile : minister — centrală — între­prindere, ca şi relaţiile întreprinde­rii noastre cu unităţile furnizoare, intr-un mecanism bine pus la punct Folosind acest pri­lej, transmit co­ ..... lectivului de mun­că de la Combina­tul siderurgic Hunedoara (furnizor care asigură uzinei 92 la sută din materia de bază) sincere şi calde mulţumiri. Aceleaşi urări şi condu­cerii Centralei siderurgice de la Ga­laţi pentru operativitatea rezolvării sarcinilor, pentru medierea unor probleme la nivel de C.S.P. sau mi­nistere. Cînd am dezbătut sarcinile de plan pe 1973, ele prevedeau un spor de producţie — faţă de 1972 — de 5 la sută. Analizîndu-ne posibilităţile, noi ne-am angajat să sporim produc­ţia cu încă două procente. Am fost şi felicitaţi pentru aceasta. Sporirea planului fizic necesită, însă, un plus de 3500 tone de metal. Timpul trece şi nimeni din conducerea ministeru­lui de resort nu ne dă vreun răs­puns. In acest sens, considerăm că este necesar ca direcţia de îndru­mare şi urmărire a producţiei din cadrul Ministerului Industriei Meta­lurgice să revadă balanţa de metal şi să coreleze necesarul nostru cu sarcina pe care ne-am propus-o. So­(Continuare în pag. a 3-a) Ioan Lepădatu­ director adjunct al uzinei „Laminorul" Brăila Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia guvernamentală economică a Republicii Liberia La 26 septembrie, preşedintele Con­­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe James T. Phillips jr., ministrul agriculturii din Republica Liberia, William E. Dennis jr., ministrul comerţului, industriei şi transporturilor, Reid Wiles, amba­sadorul Liberiei în Marea Britanie şi Adolphus B. Tolbert, vicepreşedin­te al Societăţii „Liberian Iron Steel Corporation“, membri ai delegaţiei guvernamentale economice din Re­publica Liberia, care face o vizită în ţara noastră.­­ La primire a participat Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, ministrul comerţului exterior. Cu prilejul întrevederii, conducă­torul delegaţiei a transmis tovară­şului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea preşedintelui Republicii Libe­ria, dr. William R. Tolbert, prin care îi adresează un călduros salut şi îşi exprimă speranţa că între Liberia şi România se vor dezvolta legături de colaborare şi cooperare fructuoase. Mulţumind pentru mesajul ce i-a fost adresat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis, la rîndul său, şefului statului liberian cordiale urări de sănătate şi fericire, relevînd do­rinţa României de a dezvolta rapor­turile bilaterale dintre cele două ţări pe baza egalităţii in drepturi şi avantajului reciproc. In cursul convorbirii au fost abor­date probleme referitoare la promo­varea colaborării dintre cele două ţări, subliniindu-se hotărîrea comună de a imprima un curs ascendent re­laţiilor economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale, în interesul celor două popoare, al înţelegerii şi cooperării internaţionale. Au fost discutate, de asemenea, probleme actuale ale vieţii internaţio­nale, îndeosebi cu privire la situaţia politică din Africa şi Europa. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Cu planul pe 9 luni ÎNDEPLINIT 15 unităţi din judeţul Bihor Un număr de 15 UNITĂŢI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL BIHOR au raportat Îndeplinirea, înainte de termen, a planului pe trei tri­mestre. Realizări apreciabile au obţinut, printre altele, colectivele de muncă ale întreprinderilor industriei uşoare din Oradea. Astfel, prin valorificarea superioară a rezervelor existente, prin folosirea judicioasă a timpului de lucru şi prin realizarea unor importante economii de materii prime şi materiale, Fabrica de confecţii, cele de încălţăminte ,,Solidaritatea" şi „Crişul", întreprinderea textilă „Crişana“ vor realiza, pină la sfîrşitul trimestrului trei, o producţie globală suplimentară in valoare de peste 52,6 milioane lei. Se pre­vede ca industria uşoară orădeană să furnizeze suplimentar mai bine de 40 000 costume, 100 000 perechi încălţăminte, 128 000 mp ţesături, in condiţiile economisirii a 12 000 kg talpă şi a 15 300 mp piele. DIN ROADELE ACESTEI TOAMNE NIMIC SĂ NU RĂMÎNĂ NECULES! Activitatea sindicatelor din agricultură să devină mai strîns legată de intensificarea efortului general pentru: • RECOLTAREA • TRANSPORTAREA • DEPOZITAREA tuturor produselor agricole Pregătirea terenului in vederea insămîntărilor de toamnă, obiectiv principal în întrecerea desfăşurată de lucrătorii I.A.S. Stîlpu, ju­deţul Buzău. Foto : C. DUMITRU Mai întîi să prezentăm cîteva date care pot demonstra de ce în actuala etapă sindicatele din unităţile de pro­ducţie agricolă, consiliile judeţene ale sindicatelor şi comitetele sin­dicale comunale trebuie să promove­ze cele mai adecvate metode de mun­că pentru participarea lor efectivă la mobilizarea tuturor salariaţilor din agricultură şi in timpul de repaus săptămînal, a unor importante forţe şi mijloace de muncă din industrie, comerţ şi alte instituţii economice în vederea strîngerii şi depozitării la timp şi fără pierderi a tuturor produ­selor din cîmp. Potrivit comunicărilor transmise de la judeţe şi centralizate la ministerul de resort, la sfîrşitul săptămînii tre­cute mai erau încă neculese 10 000 de hectare de floarea-soarelui în între­prinderi agricole de stat şi 25 000 de hectare în sectorul cooperatist, po­rumbul s-a mai adunat numai de pe , 15 la sută din suprafaţa cultivată, sfecla de zahăr de pe 20 la sută, iar la cartofii de toamnă, legume şi stru­guri trebuie intensificat ritmul recol­tării. Ing. Petronius Anghel (Continuare în pag. a 3-a) Autorecepţie nu înseamnă abdicare de la normele calităţii De cîteva zile la depozitele din Craiova şi Pieieşti ale întreprinderii pentru producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor Dolj au în­ceput să sosească cartofi de toam­nă, conform contractului încheiat cu I.P.U.L.F. Harghita. S-a consta­­tat insă că din vagoane emană un miros greu, iar proporţia cartofi­lor stricaţi şi a pămîntului este mult mai mare decit cea prevăzută în actele însoţitoare semnate de conducătorii centrului pentru pro­ducerea şi valorificarea legumelor şi fructelor Gheorghieni. Benefi­ciarul a solicitat ca reprezentanţii furnizorului să vină la faţa locu­lui pentru a stabili calitatea reală T. Elena (Continuare în pag. a 3-a) în cins celei de-a V-a aniversări a Republicii Reşiţa trăieşte un anotimp fertil al recordurilor. Oamenii ei, însufleţiţi de mobilizatoarele sarcini trasate de Conferinţa Naţională a partidului, se întrec pe ei înşişi pentru a cinsti cum se cuvine sărbătorirea celor ,25 de ani ai Republicii. Un prim rezultat : au fost realizate, în acest an, pină acum, 30 000 tone pro­duse siderurgice peste plan. Din această cantitate, 19 000 de tone de metal reprezintă contribuţia oţelu­rilor şi furnaliştilor. Consemnînd aceasta, nu putem însă să trecem peste sprijinul înalt calificat pe care ei l-au primit din partea secţiei de reparaţii şi montaje agregate siderurgice, care a asigurat funcţiona­rea ireproşabilă a tuturor instalaţiilor. Instantaneul nostru vă redă pe doi dintre oamenii acestei secţii — frezorii Ion Pop şi Ion Bălăci. ÎNTREPRINDERI din JUDETUL CONSTANTA Numărul întreprinderilor indus­triale din judeţul Constanţa care au îndeplinit pină acum planul producţiei globale industriale şi marfă, pe cele 9 luni ale anului, a ajuns la 20. Printre acestea se numără ÎNTREPRINDEREA ME­CANICA DE UTILAJE DIN MEDGIDIA, ÎNTREPRINDEREA MINIERA­­DOBROGEA“, FA­BRICA DE CIMENT CERNAVO­DA, ÎNTREPRINDEREA INTE­GRATĂ DE LINA, FABRICA DE ULEI ŞI ÎNTREPRINDEREA DE MORARIT ŞI PANIFICATE DIN CONSTANTA. Calculele arată că pină la sfîr­­şitul lunii septembrie aceste uni­tăţi vor putea obţine in plus o producție globală în valoare de 161 milioane lei. CINCI ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL GALAŢI Laminorul de tablă, întreprinde­rea de sîrmă, cuie şi lanţuri, Fabri­ca de ulei „Prutul“, întreprinderea de plase şi unelte pescăreşti, Uzina de fabricaţii, reparaţii şi montaje pentru agricultură şi secţia de uti­laj construcţii şi transport a Trus­tului de construcţii au realizat de pe acum planul producţiei globale pe cele 9 luni ale anului. Calculele preliminare arată că la sfîrşitul­ lunii septembrie, acest grup de în­treprinderi va înregistra o produc­ţie industrială superioară prevede­rilor in valoare de peste 51 milioa­ne lei. MMM si IMF] „Maistrul de la Bacău“! In cadrul şantierului 111 Ba- J­a­cău al Trustului de construcţii­­ I industriale din municipiul I Gheorghe Gheorghiu-Dej se află I la conducerea unui important lot­­ de lucrări maistrul constructor ,­­Alexandru Aleman. Auzisem nu o­ I dată, la trust şi la comitetul sin-­­ dicatului complexului de şantiere, ‘ ) despre faptele deosebite de muncă j k ale acestui om căruia în mod o- ,­­bişnuit i se spune „maistrul de i (la Bacău". Iar atributele „bunu [ organizator“, „un om cu multă I iniţiativă, „spirit novator", şi | i altele asemănătoare ii însoţeau, de i [ regulă, numele. I ( Firească, deci, curiozitatea de a-l| | cunoaşte îndeaproape pe vestitul­­maistru. Prilejul mi s-a ivit deu-| (năzi, cînd l-am întîlnit la unul i I din numeroasele puncte de lucru' j ce Ie are sub supraveghere. Mai | t tinăr decit mi-1 închipuiam, ţinînd; )seama de faima pe care şi-a cuce-I (rit-o, Alexandru Aleman se do-j 1 vedeşte un plăcut partener de‘ (discuţie. ( ( — Sînteţi băcăuan? [ — Nu, dar aş putea să mă con- * «sider ca atare. Pentru că, cea I (mai mare parte din cei aproape­­ 7 20 de ani pe care îi am în mese- I | ria de constructor i-am petrecut! »pe șantierele Bacăului. Am venit | \ lacob Lupu ( ( coresp. ziarului „MUNCA“ ) . (Continuare in pag. a 5-a) | ­ PAC. A 2-A . LEGEA ESTE UNA PENTRU TOŢI ? Toţi trebuie să o cunoască, fiecare să o respecte !

Next