Munca, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 7711-7736)
1972-09-27 / nr. 7733
ANCHETA NOASTRĂ Ce aţi întreprins pentru încheierea contractelor in vederea asigurării unei aprovizionări tehnico-materiale corespunzătoare ? în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru care a avut loc la C.C. al P.C.R. în zilele de 7 şi 8 septembrie a.c. este subliniată, între altele, necesitatea ca fiecare întreprindere să fie la timp aprovizionată cu materialele şi utilajele necesare, astfel încît procesul de producţie să se poată desfăşura nestingherit, fiecare colectiv de muncă dispunînd de condiţiile necesare pentru a-şi îndeplini în bune condiţiuni sarcinile de plan şi angajamentele asumate în întrecere, angajamente care vizează ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN. „AVEM UN PLAN CINCINAL, ŞTIM BINE — CU MICI EXCEPŢII — CE AVEM DE FĂCUT. ŞTIM BINE CE NE TREBUIE. SĂ LUĂM DIN TIMP MĂSURI ÎN ACEASTĂ PRIVINŢĂ“, arăta secretarul general al partidului în cuvîntarea sa. Pornind de la aceste indicaţii şi aprecieri ale secretarului general al partidului şi având în vedere că, în curînd, intrăm în ultimul trimestru al anului, iar nu peste multă vreme vom începe un nou an de muncă — an hotărîtor pentru îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal — am adresat unor cadre de răspundere din diverse unități economice întrebarea : „CE AȚI ÎNTREPRINS PENTRU ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR ÎN VEDEREA ASIGURĂRII UNEI APROVIZIONĂRI TEHNICO-MATERIALE CORESPUNZĂTOARE ?“ Publicăm în cele ce urmează trei dintre răspunsurile primite : Pentru anul in curs-da, dar pentru la anul-ba! Aprofundînd analizele la fiecare loc de muncă, în lumina învăţămintelor desprinse din lucrările Conferinţei Naţionale a partidului, colectivul uzinei noastre a scos în evidenţă noi şi valoroase resurse. In baza acestora oamenii muncii au hotărît, in adunările recente desfăşurate pe secţii şi la nivel, de uzină, să îndeplinească prevederile actualului cincinal în 4 ani la producţia de motoare electrice asincrone şi în 4 ani şi jumătate la producţia de echipamente electrice în seturi. Un avans substanţial a şi fost luat. Pe 8 luni planul producţiei marfă a fost depăşit cu 8,4 la sută, iar productivitatea muncii cu 0,3 la sută. Un lucru foarte important, hotăritor pentru creşterea eficienţei economice a activităţii noastre, îl constituie asigurarea unei aprovizionări termico-materiale corespunzătoare prevederilor planului de producţie. Pentru ultimul trimestru din 1972 situaţia este oarecum clară, în sensul că materia primă şi materialele necesare bunei desfăşurări a proceselor de fabricaţie sunt contractate — la ora cînd răspund întrebării — în proporţie de 98,6 la sută. Restul de 1,4 la sută, fiind materiale dirijate (bare trase, sîrmă de bobinaj, uleiuri minerale, laminate de cuprul ___ ele ne sînt asigurate prin intermediul Centralei industriale de maşini şi materiale electrotehnice, de la care aşteptăm promptitudine — așa cum a dovedit de multe ori — in asigurarea stocului necesar. Pentru anul 1973 problema aprovizionării tehnico-materiale nu este, însă, deloc rezolvată. Bunăoară, dacă la materialele nedirijate contractele sunt perfectate în procent de 25 la sută — la cerințele noastre, răspunzînd operativ în această direcţie Uzina de fier Vlăhiţa, Uzina de maşini electrice Bucureşti, Uzina de piese auto Sibiu şi altele — trebuie să arătăm că la materialele dirijate, pînă acum nu a fost emisă nici o comandă. Rămînerea înurmă este oarecum explicată de faptul că urmărindu-se îndeplinirea angajamentului sus-menţionat s-a ridicat problema restudierii necesarului de materii prime şi materiale. Salariaţii de la serviciile noastre care răspund de aceste probleme depun eforturi pentru ca: (Continuare In pag. a 3-a) Nicolae Moldovan director comercial — uzina „Electroprecizia“ Săcele Proletari din toate țările, uniti-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7733 Miercuri 27 septembrie 1972 6 pagini 30 bani Să ne putem respecta angajamentul, avem nevoie de sprijin Vreau să arăt de la bun început că laminatorii brăileni şi-au îndeplinit şi depăşit pină ____ la ora actuală angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe acest an. Valoarea depăşirilor de plan înregistrate : 2,6 milioane lei la valoarea producţiei globale (am obţinut un spor de producţie de peste 3500 tone laminate), aproape 7,3 milioane Iei la cea a producţiei marfă vîndută şi încasată şi 11 milioane lei beneficii. Realizările de pină acum ne dau certitudinea că vom realiza planul pe anul in curs în prima decadă a lunii septembrie, ceea ce constituie o bază serioasă de pornire pentru îndeplinirea angajamentului asumat de a realiza cincinalul în numai patru ani şi cinci luni. Succesele noastre se datoresc și faptului că în ultimii trei ani disciplina contractuală a fost respectată riguros. Planul aprovizionării tehnico-materiale, întocmit judicios şi urmărit cu atenţie, dialogurile permanente cu furnizorii şi beneficiarii, deplasările, schimburile de păreri, analizele din uzină sunt câteva dintre preocupările care au transformat relaţiile : minister — centrală — întreprindere, ca şi relaţiile întreprinderii noastre cu unităţile furnizoare, intr-un mecanism bine pus la punct Folosind acest prilej, transmit co ..... lectivului de muncă de la Combinatul siderurgic Hunedoara (furnizor care asigură uzinei 92 la sută din materia de bază) sincere şi calde mulţumiri. Aceleaşi urări şi conducerii Centralei siderurgice de la Galaţi pentru operativitatea rezolvării sarcinilor, pentru medierea unor probleme la nivel de C.S.P. sau ministere. Cînd am dezbătut sarcinile de plan pe 1973, ele prevedeau un spor de producţie — faţă de 1972 — de 5 la sută. Analizîndu-ne posibilităţile, noi ne-am angajat să sporim producţia cu încă două procente. Am fost şi felicitaţi pentru aceasta. Sporirea planului fizic necesită, însă, un plus de 3500 tone de metal. Timpul trece şi nimeni din conducerea ministerului de resort nu ne dă vreun răspuns. In acest sens, considerăm că este necesar ca direcţia de îndrumare şi urmărire a producţiei din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice să revadă balanţa de metal şi să coreleze necesarul nostru cu sarcina pe care ne-am propus-o. So(Continuare în pag. a 3-a) Ioan Lepădatu director adjunct al uzinei „Laminorul" Brăila Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia guvernamentală economică a Republicii Liberia La 26 septembrie, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe James T. Phillips jr., ministrul agriculturii din Republica Liberia, William E. Dennis jr., ministrul comerţului, industriei şi transporturilor, Reid Wiles, ambasadorul Liberiei în Marea Britanie şi Adolphus B. Tolbert, vicepreşedinte al Societăţii „Liberian Iron Steel Corporation“, membri ai delegaţiei guvernamentale economice din Republica Liberia, care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul comerţului exterior. Cu prilejul întrevederii, conducătorul delegaţiei a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea preşedintelui Republicii Liberia, dr. William R. Tolbert, prin care îi adresează un călduros salut şi îşi exprimă speranţa că între Liberia şi România se vor dezvolta legături de colaborare şi cooperare fructuoase. Mulţumind pentru mesajul ce i-a fost adresat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis, la rîndul său, şefului statului liberian cordiale urări de sănătate şi fericire, relevînd dorinţa României de a dezvolta raporturile bilaterale dintre cele două ţări pe baza egalităţii in drepturi şi avantajului reciproc. In cursul convorbirii au fost abordate probleme referitoare la promovarea colaborării dintre cele două ţări, subliniindu-se hotărîrea comună de a imprima un curs ascendent relaţiilor economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale, în interesul celor două popoare, al înţelegerii şi cooperării internaţionale. Au fost discutate, de asemenea, probleme actuale ale vieţii internaţionale, îndeosebi cu privire la situaţia politică din Africa şi Europa. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Cu planul pe 9 luni ÎNDEPLINIT 15 unităţi din judeţul Bihor Un număr de 15 UNITĂŢI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL BIHOR au raportat Îndeplinirea, înainte de termen, a planului pe trei trimestre. Realizări apreciabile au obţinut, printre altele, colectivele de muncă ale întreprinderilor industriei uşoare din Oradea. Astfel, prin valorificarea superioară a rezervelor existente, prin folosirea judicioasă a timpului de lucru şi prin realizarea unor importante economii de materii prime şi materiale, Fabrica de confecţii, cele de încălţăminte ,,Solidaritatea" şi „Crişul", întreprinderea textilă „Crişana“ vor realiza, pină la sfîrşitul trimestrului trei, o producţie globală suplimentară in valoare de peste 52,6 milioane lei. Se prevede ca industria uşoară orădeană să furnizeze suplimentar mai bine de 40 000 costume, 100 000 perechi încălţăminte, 128 000 mp ţesături, in condiţiile economisirii a 12 000 kg talpă şi a 15 300 mp piele. DIN ROADELE ACESTEI TOAMNE NIMIC SĂ NU RĂMÎNĂ NECULES! Activitatea sindicatelor din agricultură să devină mai strîns legată de intensificarea efortului general pentru: • RECOLTAREA • TRANSPORTAREA • DEPOZITAREA tuturor produselor agricole Pregătirea terenului in vederea insămîntărilor de toamnă, obiectiv principal în întrecerea desfăşurată de lucrătorii I.A.S. Stîlpu, judeţul Buzău. Foto : C. DUMITRU Mai întîi să prezentăm cîteva date care pot demonstra de ce în actuala etapă sindicatele din unităţile de producţie agricolă, consiliile judeţene ale sindicatelor şi comitetele sindicale comunale trebuie să promoveze cele mai adecvate metode de muncă pentru participarea lor efectivă la mobilizarea tuturor salariaţilor din agricultură şi in timpul de repaus săptămînal, a unor importante forţe şi mijloace de muncă din industrie, comerţ şi alte instituţii economice în vederea strîngerii şi depozitării la timp şi fără pierderi a tuturor produselor din cîmp. Potrivit comunicărilor transmise de la judeţe şi centralizate la ministerul de resort, la sfîrşitul săptămînii trecute mai erau încă neculese 10 000 de hectare de floarea-soarelui în întreprinderi agricole de stat şi 25 000 de hectare în sectorul cooperatist, porumbul s-a mai adunat numai de pe , 15 la sută din suprafaţa cultivată, sfecla de zahăr de pe 20 la sută, iar la cartofii de toamnă, legume şi struguri trebuie intensificat ritmul recoltării. Ing. Petronius Anghel (Continuare în pag. a 3-a) Autorecepţie nu înseamnă abdicare de la normele calităţii De cîteva zile la depozitele din Craiova şi Pieieşti ale întreprinderii pentru producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor Dolj au început să sosească cartofi de toamnă, conform contractului încheiat cu I.P.U.L.F. Harghita. S-a constatat insă că din vagoane emană un miros greu, iar proporţia cartofilor stricaţi şi a pămîntului este mult mai mare decit cea prevăzută în actele însoţitoare semnate de conducătorii centrului pentru producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor Gheorghieni. Beneficiarul a solicitat ca reprezentanţii furnizorului să vină la faţa locului pentru a stabili calitatea reală T. Elena (Continuare în pag. a 3-a) în cins celei de-a V-a aniversări a Republicii Reşiţa trăieşte un anotimp fertil al recordurilor. Oamenii ei, însufleţiţi de mobilizatoarele sarcini trasate de Conferinţa Naţională a partidului, se întrec pe ei înşişi pentru a cinsti cum se cuvine sărbătorirea celor ,25 de ani ai Republicii. Un prim rezultat : au fost realizate, în acest an, pină acum, 30 000 tone produse siderurgice peste plan. Din această cantitate, 19 000 de tone de metal reprezintă contribuţia oţelurilor şi furnaliştilor. Consemnînd aceasta, nu putem însă să trecem peste sprijinul înalt calificat pe care ei l-au primit din partea secţiei de reparaţii şi montaje agregate siderurgice, care a asigurat funcţionarea ireproşabilă a tuturor instalaţiilor. Instantaneul nostru vă redă pe doi dintre oamenii acestei secţii — frezorii Ion Pop şi Ion Bălăci. ÎNTREPRINDERI din JUDETUL CONSTANTA Numărul întreprinderilor industriale din judeţul Constanţa care au îndeplinit pină acum planul producţiei globale industriale şi marfă, pe cele 9 luni ale anului, a ajuns la 20. Printre acestea se numără ÎNTREPRINDEREA MECANICA DE UTILAJE DIN MEDGIDIA, ÎNTREPRINDEREA MINIERADOBROGEA“, FABRICA DE CIMENT CERNAVODA, ÎNTREPRINDEREA INTEGRATĂ DE LINA, FABRICA DE ULEI ŞI ÎNTREPRINDEREA DE MORARIT ŞI PANIFICATE DIN CONSTANTA. Calculele arată că pină la sfîrşitul lunii septembrie aceste unităţi vor putea obţine in plus o producție globală în valoare de 161 milioane lei. CINCI ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL GALAŢI Laminorul de tablă, întreprinderea de sîrmă, cuie şi lanţuri, Fabrica de ulei „Prutul“, întreprinderea de plase şi unelte pescăreşti, Uzina de fabricaţii, reparaţii şi montaje pentru agricultură şi secţia de utilaj construcţii şi transport a Trustului de construcţii au realizat de pe acum planul producţiei globale pe cele 9 luni ale anului. Calculele preliminare arată că la sfîrşitul lunii septembrie, acest grup de întreprinderi va înregistra o producţie industrială superioară prevederilor in valoare de peste 51 milioane lei. MMM si IMF] „Maistrul de la Bacău“! In cadrul şantierului 111 Ba- Jacău al Trustului de construcţii I industriale din municipiul I Gheorghe Gheorghiu-Dej se află I la conducerea unui important lot de lucrări maistrul constructor ,Alexandru Aleman. Auzisem nu o I dată, la trust şi la comitetul sin- dicatului complexului de şantiere, ‘ ) despre faptele deosebite de muncă j k ale acestui om căruia în mod o- ,bişnuit i se spune „maistrul de i (la Bacău". Iar atributele „bunu [ organizator“, „un om cu multă I iniţiativă, „spirit novator", şi | i altele asemănătoare ii însoţeau, de i [ regulă, numele. I ( Firească, deci, curiozitatea de a-l| | cunoaşte îndeaproape pe vestitulmaistru. Prilejul mi s-a ivit deu-| (năzi, cînd l-am întîlnit la unul i I din numeroasele puncte de lucru' j ce Ie are sub supraveghere. Mai | t tinăr decit mi-1 închipuiam, ţinînd; )seama de faima pe care şi-a cuce-I (rit-o, Alexandru Aleman se do-j 1 vedeşte un plăcut partener de‘ (discuţie. ( ( — Sînteţi băcăuan? [ — Nu, dar aş putea să mă con- * «sider ca atare. Pentru că, cea I (mai mare parte din cei aproape 7 20 de ani pe care îi am în mese- I | ria de constructor i-am petrecut! »pe șantierele Bacăului. Am venit | \ lacob Lupu ( ( coresp. ziarului „MUNCA“ ) . (Continuare in pag. a 5-a) | PAC. A 2-A . LEGEA ESTE UNA PENTRU TOŢI ? Toţi trebuie să o cunoască, fiecare să o respecte !