Munca, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 7763-7788)

1972-11-01 / nr. 7763

Pagina a 2-a CEA ESTE UNA PENTRU TOT pmmmry * ' < , ■ n ■ * i : foii trebuie sa o cunoască,­­ fiecare să o respecte! . %A/VW­AvNA/VWWWVWWWV‹­­VVWWWWWVVW›AVWAV/VWvWVVVV v^N***vvwVVVNA›VVNA/VVVVVVVWVWVVWVV‘ ! Mm­c spectaculos, şi totuşi... Am făcut la Fabrica de confecţii şi tricotaje — Bucureşti o investi­gaţie în legătură cu realizarea con­tractului colectiv, document cu an­gajamente şi răspunderi bilaterale ce are aici o deosebită consistenţă. In mod special, am urmărit acele prevederi ce au conţinut social, ce asigură protecţia muncii, condiţiile de muncă şi de viaţă ale salariaţi­lor. Dar, cum punctul de plecare al acestora se află in producţie şi în eficienţa ei, am consemnat şi în­deplinirea angajamentului luat de colectivul fabricii. Seriozitatea şi răspunderea acestuia este ilustrată şi de aceste cifre : planul producţiei globale a fost­ îndeplinit pe trei tri­mestre din acest an în proporţie de 107,1 la sută, planul producţiei mar­fă a fost depăşit cu 14,9 la sută. La volumul producţiei acestui gigant al confecţiilor şi tricotajelor, pro­centele menţionate reprezintă re­zultate demne de stimă. Şi ele au fost realizate în timp şi la cerin­ţele de azi, adică produse moderne, de calitate superioară. In economia contractului colectiv, angajamentele consiliului oamenilor muncii ce vizează îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă a salariaţilor ocupă un loc important nu numai prin număr dar şi prin valoarea lor în sensul rezolvării u­­nor probleme importante ale con­fortului industrial, al protecţiei muncii etc. Am reţinut dintre mul­tele înfăptuiri, cîteva care ar părea obişnuite. Prevenirea accidentelor prin electrocutare este acum asi­gurată prin măsurile de siguranţă realizate ca urmare a terminării lu­crării de montare a centurii de împămintenire din toate secţiile şi atelierele, asigurarea tablourilor e­­lectrice cu podeţe şi covoare pro­tectoare etc Intr-adevăr, nimic spectaculos, dar absolut necesar. Aşa cum est® , şi schimbarea per­delelor paraadlata. nnj5Sc­ti.U.e ■nf- 3 şi nr. 12, şi motivărea tuşilor batante la culoarele de trecere ale sălilor 1—4 din secţia nr. 11 — pentru în­lăturarea curentului sau a perdele­lor protectoare între sălile de pro­ducţie şi cele de călcat tot la secţia nr. 11... şi multe, multe, asemenea măsuri care să protejeze munca, să asigure securitatea lucrătorului şi să înlăture sursele de Îmbolnăvire. Intr-adevăr, nimic spectaculos, dar aceste aparent mărunte înfăptuiri (grătare, apărători, perdele, uşi etc.) capătă o mare valoare prin aceea că ele asigură protecţia şi securita­tea muncii. La punctul 28 al contractului co­lectiv, o măsură, a cărei înfăptuire s-a cifrat valoric la aproape 600 000 lei , linia complexă de autoservire de la cantină și dotarea cu utilaje noi a bucătăriei și cofetăriei. Mo­tivarea făcută in contract era lapi­dară : „pentru o cit­­mat­ă bun­ă de­servire a salariaţilor­­ce­­iau masa la cantină“. O vizită, la ora prin­­zului în sala de mese — reîntregită acum prin desfiinţarea depozitelor ce se improvizaseră aici, — te con­vinge de marea utilitate a liniei ce întrece valoarea evidenţiată în con­turile fabricii. Economie de timp, igienă desăvîrşită, posibilităţi de satisfacere mai deplină a preferin­ţelor culinare prin expunerea mîn­­cărurilor. Insuşindu-şi obligaţiile prevăzute în legea cantinelor-resta­­urant, consiliul de administraţie şi-a prevăzut în contractul­­colectiv şi alte angajamente pentru moder­nizarea cantinei, din care unele (completarea cu obiecte de inven­tar) au fost înfăptuite integral iar altele doar pe jumătate sau împinse in acest ultim trimestru sau pentru anul viitor. Mă refer la camerele frigorifice, cuptoarele electrice, ve­sela inox. Intre prevederile mai­­importante, cele de­ la­ punctele 40 şi,43 din con­tractul colectiv sunt lucrări de in­vestiţii. Prima se referea la efec­tuarea documentaţiei şi începerea construcţiei unei­­grădiniţe-colmin cu termen de dare in funcţiune în 1973. Nevoi presante au determi­­­nat găsirea­ altor soluţii pentru a Se satisface mai repede cererile salar­­iatelor. . Studierea­­ posibilităi­lor actuale s-a finalizat prin soluţii rapide. S-au comandat pentru gră­diniţă 110 dulapuri-pat care au per­mis să se dea camerelor dublă funcţionalitate : dormitoare şi... sali de clasă, cind paturile se ridică şi rămiră dulapuri Grădiniţa şi-a mărit capacitatea de la 280 la 370 de locuri. Bineînţeles că fabrica i-a asigurat şi diferenţa de mobilier necesară, respectiv 30 de dulăpioare vestiar, 220 de scăunele,­ 75 de măsuţe.­ In condiţiile in care creşele consiliului popular au rezer-v'­vat fabricii încă 60 de locuri, s-au rezolvat in acest an in întregime­­solicitările urgente. M-am oprit doar la citeva din cele 69 de măsuri prevăzute la cani­­­tolul­­ angajamentele consiliului oamenilor muncii pentru asigurarea condiţiilor de muncă. Sunt şi altele realizate. Dar mai sunt şi unele cărora le-a trecut scadenţa şi să află­m încă în studiu. (De exemplu mărirea spaţiului pentru spălarea muncitorilor, a spaţiului pentru garderobă). După cum mi s-a spus, comitetul sindicatului urmăreşte modul in care se înfăptuiesc pre­vederile contractului colectiv. Dar consiliului oamenilor muncii nu i s-a cerut încă să analizeze motivă­rile aduse de diversele servicii ne- Indeplinirii în termen a unora din­tre acestea. Și dacă ar face-o acum, poate încă nu ar fi tîrziu.­­ Fiindcă contractul implică angaja­­mente şi răspunderi reciproce, şi-ar fi păcat ca unele să fie rea­­­­lizate parţial, tocmai la o unitate , unde, de regulă, angajamentele nu finalizează. Stela Fomino Linia complexă de autoservire — la ora prînzului Triunghi inutil încă o situaţie în care ziarul nostru a fost un Intermediar de care părţile interesate nu aveaţi nevoie. Ioan Avram se adresează, în numele sindicatului de la Com­plexul C.F.R. Teiuş, ziarului nos­tru­­ vrea să afle dacă electricie­nilor li se acordă un spor de sa­lariu pentru lucrări la înălţimi mai mari de 9 metri. Regionala de căi ferate Deva, Divizia linii şi instalaţii, studiază dispoziţiile le­gale şi condiţiile de­­ teren în care electricienii sectoarelor E.L.F. şi I­.C. îşi desfăşoară o parte din ac­tivitate. Şi drept urmare aprobă plata sporului de salariu pentru facerii abuzive a contractului de muncă. Sentinţa a rămas defini­tivă. Şi rămîne ca directorul să-şi dea, in sfîrşit, seama, că dumnea­lui nu se află în cadrul Vlăsiei. După un prejudiciu de peste 10.000 de lei şi infracţiunea de fals, mai vrea şi revizuire Cel care face apel la „clemenţă“ este Matei Cernic (comuna Secu­­sigiu nr. 208, judeţul Arad). Dar modalitatea juridică ia o altă faţă : incompatibilitatea funcţională a judecătorului R. Costescu (judecă­toria Lugoj) care judecase în fond, şi prin urmare nu putea să judece şi cererea de revizuire. Asta era „chichiţa“. Uitase insă un amă­nunt de mare însemnătate juri­dică­­ la 22 iunie 1971 a Introdus o cerere de revizuire,­­ rezolvată prin respingere de o instanţă le­gal constituită. Inutilă deci orice nouă revizui­re , două expertize contabile au Dialog cu cititorii de ROMULUS ZAHARIA lucrările amintite mai sus (10 la sută pentru orele efectiv lucrate în aceste condiţii). Ne întrebăm insă : nu era mai scurt drumul de la Teiuş la Deva ? De ce mai era nevoie şi de o a treia „latură“, adică de un triunghi al pierderii de timp ? „M-a prins de guler, mi-a dat o palmă“..., și tot el, agresorul, este supărat! Isprava asta a făcut-o nu un huligan , nu un bătăuş dedat pa­­timei pumnului, ci Inginerul Nico­­lae Virgil, directorul Fabricii de ferite — Urziceni. Victima­­ Con­stantin Nedelcu, până la acest „e­­veniment“, salariat al fabricii. Nu Intrăm în amănunte. Instan­ţa, judecătoria din Urziceni, a ju­decat litigiul de muncă (omiţind, din păcate, vătămarea corporală, întrucit Constantin Nedelcu era bolnav) şi răminem numai în li­mitele „conflictului de muncă“. Judecătoria a dispus reîncadrarea lui Constantin Nedelcu, obliglnd întreprinderea (de ce nu pe direc­tor ?) să plătească daunele aduse salariatului pentru perioada des­stabilit Infracţiunea de neglijenţă urmată de pagube şi infracţiunea de fals In scopul diminuării lipsei din gestiune. Nu este o eroare Constantin Boblea, str. Macara­lei nr. 4, sector 4, Bucureşti ! Nu transferul dosarului de pensie de la sectorul III la sectorul IV a determinat diminuarea pensiei de la 629 la 527 lei, ci cu totul alte cauze. Iată-le ! Aţi fost înscris la pensie având gradul II de Invali­ditate. Şi aţi primit o pensie de 629 lei, la salariul tarifar de 897,33 lei şi o vechime de aproape nouă ani. Aţi fost trecut apoi In gradul III de Invaliditate. S-a sta­bilit o nouă pensie, de 359 Iei, care a fost apoi majorată pe baza unor noi legi, la 503 lei. Apoi, iar vi s-a schimbat gradul de invali­ditate, aţi trecut la gradul doi dar de astă dată calculul pensiei s-a făcut potrivit Legii 27 din 1966, acordindu-vi-se 527 lei. Ince­­pind cu 1 noiembrie pensia se va majora la 686 lei. Este rezultatul Deciziei 315 din 1972. Fiţi deci liniştit, nu este nici o eroare. In librării RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ In Editura Academiei Republicii Socialiste România a apărut mo­nografia cu titlul de mai sus, sem­nată de prof. univ. dr. docent Mi­hai Eliescu. Lucrarea, consacrată analizei unei instituţii fundamentale a dreptului civil, de largă şi frecventă aplicare cercetează istoric instituţia răspun­derii civile delictuale, cu o specială privire asupra existenţei ei în ţă­rile române, delimitarea ei faţă de instituţii vecine-«în afară şi dină--­ uptru), dreptului civil), condiţiile certe pentru naşterea răspunderii civile delictuale (un prilej pentru autor de a face propuneri de lege ferenda, precum si critici construc­tive la adresa unor teorii privitoa­re la cauzalitatea in drept).., iar in încheiere analizează acţiunea In răspunderea civilă delictuală, obiec­tul ei, precum si caracterele hotă­­ririi date unei asemenea acţiuni. Lucrarea se adresează deopotrivă juriştilor teoreticieni şi practicieni, cadrelor universitare, studenţilor etc. In prezenţa lucrătorilor operativi din comerţul craiovean, s-au jude­cat, nu demult, două din procesele înscrise pe rolul Judecătoriei mu­nicipiului Craiova, dată fiind gra­vitatea faptelor săvârşite, periculo­zitatea lor socială. Pe banca acuzaţilor­­ Gabriela Moraru, gestionară la unitatea nr. 17 din cadrul I.A.P. „Cofetarul“, trimisă In judecată pentru infrac­ţiunea de neglijenţă In serviciu; Nicolae Veinea şi Florica Cioroia­­nu, salariaţi la bodega „Intim“, trimişi In judecată pentru Infrac­ţiunea de înşelăciune cu privire la calitatea mărfii. Uitându-te la cei trei inculpaţi, te izbeşte şi te întristează In acelaşi timp tinere­ţea lor. Asociată firesc cu gingă­şia şi florile, tinereţea, este ală­turi de cei trei acuzaţi terfelită de „compania* reprobabilă a in­­fracţionalitâţii. Nu am reţinut din dezbaterile celor două procese In mod deose­bit faptele săvlrşite. Ele sint din­tre cele mai banale. Nu felul In care Gabriela Moraru a prejudi­ciat. In scurt timp, avutul obştesc cu peste 7 000 lei ne-a reţinut a­­tenţia. De altfel, ca şi în cazul lul Nicolae Veinea, care, In cîteva zile cit a funcţionat ca barman la bodega „Intim“, „întovărăşindu-se“ şi cu Florica Cioroianu, a diluat o cantitate importantă de băuturi, nu faptele In sine ni­ s-au părut foarte grave. Altceva însă ne-a a­­larmat: tributul pe care trei tineri, născuţi şi crescuţi In zilele noas­tre, îl mai plătesc încă unei men­talităţi Învechite, moştenire a altor timpuri, şi anume aceea de a se îmbogăţi fără muncă. Să vedem Insă ce şl, mai ales cine, le-a favorizat ideea că pot trăi la adăpostul unei asemenea mentalităţi. Semnificativ ni se pare In acest sens şi modul cum au Înţeles organizaţiile comerciale din Craiova si răspundă la apelul Instanţei de a mobiliza la judeca­rea acestor procese toţi. .lucrătorii operativi din comerţ, liberi la ora aceea: de la T.A.P.L erau In sală... 5 lucrători, de la I.A.P. „Cofeta­rul“ 20 lucrători, iar de la O.C.L. Textile — nimeni. Dacă ne glndim bine, in virtutea atribuţiilor ce re­vin tuturor întreprinderilor şi in­stituţiilor în prevenirea săvirşirii de infracţiuni, organizaţiilor co­merciale trebuie să le aparţină Ini­ţiativa In acest sens, nu să le so­licite Instanţa In a-şi da concursul la reuşita dezbaterilor. Şi atunci, de ce nu ar fi — superficialitatea conducerilor unor Întreprinderi In care lucreză tineri ca inculpaţii la care ne referim — alta din cauzele care facilitează salariaţilor un drum fără muncă ? De ce nu ar fi şi mo­dul In care I.A.P. „Cofetarul“ cit şi T.AP.L.-ul obişnuiesc să-şi re­cruteze cadrele, o altă cauză din cele la care ne referim, lucru de altfel dovedit în timpul procesului. Căci, referindu-se la pregătirea profesională a Gabrielei Moraru, instanţa a menţionat, printre al­tele, lacunele sale în acest domeniu precum şi lipsa sa de experienţă. Pe de altă parte, neefectuarea con­troalelor de către organul ierarhic superior a înlesnit neglijenţa in­culpatei în atribuţiile de serviciu. In ceea ce-i priveşte pe Nicolae Veinea şi Florica Cioroianu, lu­crurile sunt şi mai evidente. Pe lin­gă faptul că în sală nu se aflau decit puţini lucrători din cadrul T.A.P.L., întreprinderea nu a găsit cu cale să-şi trimită nici un re­prezentant legal la proces. Poate că aceasta ar fi aspectul cel mai puţin grav In cazul Nicolae Veinea. Are 22 de ani, este calificat maca­ragiu, meserie In care de altfel a lucrat 4 ani. „Lulndu-se după unul şi după altul“, aşa cum a declarat la proces, N. Veinea s-a glndit că ar fi mai rentabil să-şi abandoneze meseria şi să lucreze In comerţ. Şi, dorinţa sa a găsit neaşteptat de repede ecou In uşurinţa cu care T.A.L.P-ul i-a aprobat şcolarizarea pe timp de două luni de zile, pen­tru a deveni lucrător In comerţ. Sigur că, din punct de vedere le­gal, nimeni nu poate repro­şa T.A.L.P-ului Craiova şcolarizarea şi angajarea lui­ Nicolae Vernea in comerţ. Dar, moral, nu ne putem opri să imputăm acestei organiza­ţii nepăsarea cu care a acceptat dizlocarea unui muncitor calificat din industrie, şi trecerea lui in rîndul lucrătorilor din comerţ. Mai mult încă, conducerea T.A.P.L. lăsindu-se prea lesne impresionată de protestul lui N. Vernea, nemul­ţumit că la restaurantul „Ferovia­rul“ — zicea el — nu făcea treabă propriu-zisă de ospătar, l-a mutat la bodega „Intim“. Şi, aici, nu nu­mai 5 zile de la angajare, Nicolae Vernea s-a aşezat pe treabă. Nu s-a mulţumit însă „să lucreze“ singur, ci, a atras în această dubioasă com­binaţie şi pe tînăra Florica Cioroia­­nu, calificată la locul de muncă. Am vrea să fim bine Înţeleşi. Nu suntem­ în căutare de „ţapi Ispă­şitori“ Nu aruncăm gratuit în spi­narea I.A.P. „Cofetarul“ şi T.A.P.L. Craiova fapte grave, numai ca să ne aflăm în treabă. Nu. Nu-i scu­tim nici pe cei trei Infractori — deşi tineri — de reproşurile ce l1 se cuvin, pentru că, prin faptele lor reprobabile,, umbresc lumea cinstită în care trăiesc şi muncesc. Nu ne glndim să absolvim de răs­pundere nici familiile in care ei au crescut şi s-au format ca ce­tăţeni. Am reflectat însă îndelung la cele spuse înainte de pronunţa­rea sentinţei de către preşedintele completului de judecată, judecăto­rul Stelian Pîşcoveanu. „Dacă con­ducerile unităţilor ar respecta în­tocmai normele privind recrutarea şi promovarea lucrătorilor în co­merţ, nu am avea atitea abateri din partea lucrătorilor. Dar atîta timp cît acestea nu vor să înţeleagă atribuţiile ce le revin în combate­rea infracţiunilor şi încalcă fla­grant prevederile legale privitoare la recrutarea şi promovarea lucră­torilor din comerţ, calea infracţiu­nii este mult netezită". Faţă de aceste cuvinte, neomî­­ţind partea de vină a nimănui, neomiţind nici una din împrejură­rile care în mod nefericit au con­curat la aducerea celor trei în stare­­de inculpaţi, nu putem să nu insistăm asupra sarcinilor ce re­vin conducerilor unităţilor în lu­mina ultimelor acte normative în prevenirea infracţiunilor. Şi, de aceea, nu putem să nu le apreciem „concursul“ la a înlesni unor sa­lariaţi o îmbogăţire fără muncă, raportată în primul rînd la atri­buţiile majore ce le incumbă în combaterea ilegalităţilor, abuzuri­lor, infracţiunilor. Cei trei şi-au primit pedepsele stabilite de lege. Dar se impune, cel puţin de acum înainte, ca în­treprinderile şi instituţiile să-şi schimbe radical optica în ceea ce priveşte prevenirea infracţiunilor, pentru a-i feri în viitor de ispita unui cîştig fără muncă pe toţi cei ce s-ar lăsa furaţi de acest pericu­los miraj. Ecaterina Piticescu se înlesneşte calea infracţiunilor MUNKA SUB EGIDA SINDICATELOR Bihor In vederea­ cunoaşterii şi aprofun­dării temeinice a prevederilor hotâ­­ririi Consiliului de Miniştri nr.151/ 1970 şi a modului de interpretare şi aplicare a acestei legi in toate ra­murile industriale, Consiliul jude­ţean al sindicatelor Bihor a orga­nizat la Fabrica de confecţii Oradea un util şi reuşit schimb de experien­ţă, la care au participat, pe lingă membrii Comitetelor sindicatelor şi conducători de unităţi, cadre tehnice şi economişti din întreprinderile şi unităţile industriale din întregul ju­deţ. După ce au ascultat o amplă infor­mare .Urcân­d­­ gospodărirea economi­coasă a mijloacelor materiale de pro­ducţie şi reducerea consumurilor specifice de matei­ji prime, prezenta­tă de către comitetul oamenilor muncii de la Fabrica de confecţii, participanţii la schimbul de expe­rienţă şi-au împărtăşit reciproc din metodele de muncă cu privire la felul cum se aplică hotărîrea amin­tită în întreprinderile din care fac parte, în industria confecţiilor textile din judeţ, bunăoară, peste 270 de lucră­tori, care au realizat economii de materii prime şi materiale au fost recompensaţi conform hotărîri 151/ 1970 cu peste 320 000 lei. O experienţă valoroasă au împăr­tăşit participanţilor la schimbul de experienţă reprezentanţii sindicate­lor din fabricile de încălţăminte din judeţ, care au arătat că pentru eco­nomiile de talpă şi piele, peste 300 de lucrători din industria de încălţă­minte au primit recompense băneşti, pentru economiile de materiale in valoare de 300 000 lei. (CONSTAN­TIN SERAC, coresp. ziarului „MUN­CA") Iaşi Pentru a sprijini însuşirea legisla­ţiei de către salariaţi, comitetul sindicatului de la Fabrica de anti­biotice a format o comisie, alcătuită din cadre de specialitate ale oficiu­lui juridic şi membri ai comisiilor de judecată care acordă de trei ori pe săptămină consultaţii juridice tu­­tuturor celor interesaţi. (ION FILIP, coresp. ziarului „MUNCA“). Noi culegeri legislative tematice Colegiul redacţional al Buletinului Oficial publică în continuare volume de culegeri legislative tematice care conţin principalele acte normative. In cadrul seriei „Legislaţie pri­vind învăţământul, ştiinţa şi cultura“ a apărut Legea nr 2/1971 privind perfecţionarea pregătirii profesiona­le a lucrătorilor din unităţile socia­liste, din al cărui, cuprins semnalăm: sistemul naţional de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste, drepturile şi obligaţiile unităţilor socialiste şi ale lucrătorilor din aceste unităţi; rolul unităţilor de Invăţământ, in­stitutelor ştiinţifice, asociaţiilor profesionale şi organizaţiilor obşteşti. In cadrul secţiei „Legislaţie civilă şi uzuală“ a apărut Legea nr. 25/1969 privind regimul străinilor în Repu­blica Socialistă România. LEXICON DE LEGISLAȚIA MUNCII 45 VECHIME ÎN MUNCA — Perioada cit o persoană a ac­tivat în calitate de angajat in­diferent de felul contractului de muncă și de remunerarea muncii. Alte situații considerate de lege vechime în muncă .- cele prevăzute de Codul muncii ca fiind vechime sau vechime ne­întreruptă în muncă ; — perioadele de timp cit o persoană a lucrat ca remizier dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile stabilite expres în a­­cest sens de legiuitor. — situaţiile expres prevăzu­te de lege, in care angajatul nu a lucrat, cu condiţia ca a­­tunci cînd au intervenit aceste situaţii, persoana în cauză să fi avut calitatea de angajat , astfel : — perioada cit o persoană se află în incapacitate tempo­rară de muncă în timpul exe­cutării contractului de muncă sau după terminarea contrac­tului de muncă, dacă în a­­ceastă situaţie primeşte ajutor material prin asigurările so­ciale de stat ; — se află în concediu de studii, , acordat potrivit legii (bineînțeles la durata legală a acestuia, care este de o lună într-un an) ; — concediul fără plată de cel mult 30 zile într-un an ca­lendaristic acordat unei per­soane ; — perioada cît urmează cursuri de pregătire profesio­nală sau politică, cu condiţia să facă dovada cu acte ofi­ciale, că a fost trimis de către unitate la un astfel de curs ; — perioada cît nu a lucrat din cauza desfacerii contractu­lui său de muncă, dacă a­­ceastă măsură a fost anulată ulterior ca ilegală, situaţie do­vedită de cel în cauză cu ho­tărîrea instanţei de judecată din care să reiasă acest lucru i­n­ perioada de timp cît o persoană lipseşte din ţară pentru a-şi urma soţul trimis tn misiuni permanente în stră­inătate etc. • Perioade considerate de lege vechime In muncă In si­tuaţii care nu sunt condiţionate de calitatea de angajat : — perioada cît o persoană a cotizat, indiferent în ce ca­litate, la fostele asigurări so­ciale ori la casele de pensii preluate de stat în anul 1949 ; — perioada cît o persoană a Îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrat, mo­bilizat sau a fost prizonier; — perioada cît cel în cauză a lucrat în străinătate ca an­gajat, dacă la data cererii de pensie este cetăţean român“;­ — perioada cît a lucrat în munca de reconstrucţie după cel de-al doilea război mon­dial, în conformitate cu con­venţia de armistiţiu ; — perioada cît a lucrat în calitate de brigadier voluntar pe şantierele naţionale; — perioada cît o persoană a fost internată în lagăre, ori a fost deţinută pentru activitate politică democratică înainte de 23 August 1944, precum şi alte perioade expres prevăzute de prevederile legale în vigoare. — Vechime în muncă — do­vadă. Carnetul de muncă este documentul unic prin care se dovedește vechimea în muncă, în situații deosebite, sau în care potrivit legii nu se eli­berează carnete de muncă, dovada vechimii în muncă se poate face și cu actele oficia­le pe­ baza­­cărora se întoc­mește carnetul de muncă. Reglementare : Codul Mun­cii, reaea nr. 27/1966, H.C.M. 252/1967, HC.M. 802/1965, H.C.M. 547/1964. I UNIFORMA ACORDATA UNOR CATEGORII DE SA­LARIATI. Personalul care de­serveste parcul auto public, a­­partinind Ministerului Traspor­­turilor şi care ocupă funcţiile prevăzute de lege este obligat să poarte uniformă în timpul serviciului. Costul uniformelor acordate acestor salariaţi se suportă în cotele­­stabilite de normele le­gale de către întreprinderile de transporturi auto şi de an­gajaţi. Cota din costul unifor­melor ce se suportă de către angajaţi va fi reţinută din drepturile băneşti ale acestora, în rate egale lunare, eşalo­nate pe o perioadă de 24 de luni. — Va suporta costul inte­gral al uniformei, corespunză­tor valorii rămase neachitate, indiferent de categoria de uni­formă — angajatul care a pri­mit uniformă şi se transferă la cerere la altă unitate, unde nu există obligaţia să poarte a­­ceastă uniformă sau angaja­tul al cărui contract de mun­că se desface pentru cauze im­putabile lui, ori se desface în mod unilateral de către anga­jat. — Debitele provenite din costul­ uniformelor aparţinînd celor incorporaţi, pensionaţi sau decedaţi se anulează, iar uniformele se restituie. — Angajaţii care urmează sa se pensioneze nu vor primi uniforme în ultimele 24 de luni premergătoare pensionării, iar cei ce urmează să se încorpo­reze, în ultimele 6 luni pre­mergătoare încorporării. — în cazul degradării uni­formelor înainte de termenul stabilit, indiferent de cauze, angajaţii vor suporta în con­tinuare ratele rămase neachi­tat. Reglementare: H.C.M. 1628/ 1970, privind acordarea de uniforme unor categorii de sa­lariaţi care deservesc parcul auto public aparţinînd Minis­terului Transporturilor. E. Ivăncescu BREVIAR In Buletinul Ociu­al nr. 112 care a apărut miercuri 18 octombrie 1972 s-a publicat Decretul nr. 389 cu privire, la contribuţia pentru asigurările sociale de stat. Vechile cote au fost stabilite în anul 1953, in condiţiile dezvoltării economiei naţionale şi nivelului cheltuielilor de asigurări sociale din perioada respectivă şi nu mai corespundeau nevoilor actuale, cind, legislaţia pensiilor şi a asigurărilor sociale a fost îmbunătăţită. Prin decretul susamintit se reaşează contribuţia pentru asigurările sociale de stat şi se stabilesc cotele procentuale, modalităţile de calcul şi de depunere a acestora, instituţiile care efec­tuează controlul asupra calculării şi depunerii contribuţiei pentru asi­gurări sociale de stat şi termenele în care se poate urmări contribu­ţia nedepusă. Miercuri 7 noiembrie 1972

Next