Munca, noiembrie 1972 (Anul 28, nr. 7763-7788)
1972-11-01 / nr. 7763
Pagina a 2-a CEA ESTE UNA PENTRU TOT pmmmry * ' < , ■ n ■ * i : foii trebuie sa o cunoască, fiecare să o respecte! . %A/VWAvNA/VWWWVWWWV‹VVWWWWWVVW›AVWAV/VWvWVVVV v^N***vvwVVVNA›VVNA/VVVVVVVWVWVVWVV‘ ! Mmc spectaculos, şi totuşi... Am făcut la Fabrica de confecţii şi tricotaje — Bucureşti o investigaţie în legătură cu realizarea contractului colectiv, document cu angajamente şi răspunderi bilaterale ce are aici o deosebită consistenţă. In mod special, am urmărit acele prevederi ce au conţinut social, ce asigură protecţia muncii, condiţiile de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. Dar, cum punctul de plecare al acestora se află in producţie şi în eficienţa ei, am consemnat şi îndeplinirea angajamentului luat de colectivul fabricii. Seriozitatea şi răspunderea acestuia este ilustrată şi de aceste cifre : planul producţiei globale a fost îndeplinit pe trei trimestre din acest an în proporţie de 107,1 la sută, planul producţiei marfă a fost depăşit cu 14,9 la sută. La volumul producţiei acestui gigant al confecţiilor şi tricotajelor, procentele menţionate reprezintă rezultate demne de stimă. Şi ele au fost realizate în timp şi la cerinţele de azi, adică produse moderne, de calitate superioară. In economia contractului colectiv, angajamentele consiliului oamenilor muncii ce vizează îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă a salariaţilor ocupă un loc important nu numai prin număr dar şi prin valoarea lor în sensul rezolvării unor probleme importante ale confortului industrial, al protecţiei muncii etc. Am reţinut dintre multele înfăptuiri, cîteva care ar părea obişnuite. Prevenirea accidentelor prin electrocutare este acum asigurată prin măsurile de siguranţă realizate ca urmare a terminării lucrării de montare a centurii de împămintenire din toate secţiile şi atelierele, asigurarea tablourilor electrice cu podeţe şi covoare protectoare etc Intr-adevăr, nimic spectaculos, dar absolut necesar. Aşa cum est® , şi schimbarea perdelelor paraadlata. nnj5Scti.U.e ■nf- 3 şi nr. 12, şi motivărea tuşilor batante la culoarele de trecere ale sălilor 1—4 din secţia nr. 11 — pentru înlăturarea curentului sau a perdelelor protectoare între sălile de producţie şi cele de călcat tot la secţia nr. 11... şi multe, multe, asemenea măsuri care să protejeze munca, să asigure securitatea lucrătorului şi să înlăture sursele de Îmbolnăvire. Intr-adevăr, nimic spectaculos, dar aceste aparent mărunte înfăptuiri (grătare, apărători, perdele, uşi etc.) capătă o mare valoare prin aceea că ele asigură protecţia şi securitatea muncii. La punctul 28 al contractului colectiv, o măsură, a cărei înfăptuire s-a cifrat valoric la aproape 600 000 lei , linia complexă de autoservire de la cantină și dotarea cu utilaje noi a bucătăriei și cofetăriei. Motivarea făcută in contract era lapidară : „pentru o citmată bună deservire a salariaţilorceiau masa la cantină“. O vizită, la ora prinzului în sala de mese — reîntregită acum prin desfiinţarea depozitelor ce se improvizaseră aici, — te convinge de marea utilitate a liniei ce întrece valoarea evidenţiată în conturile fabricii. Economie de timp, igienă desăvîrşită, posibilităţi de satisfacere mai deplină a preferinţelor culinare prin expunerea mîncărurilor. Insuşindu-şi obligaţiile prevăzute în legea cantinelor-restaurant, consiliul de administraţie şi-a prevăzut în contractulcolectiv şi alte angajamente pentru modernizarea cantinei, din care unele (completarea cu obiecte de inventar) au fost înfăptuite integral iar altele doar pe jumătate sau împinse in acest ultim trimestru sau pentru anul viitor. Mă refer la camerele frigorifice, cuptoarele electrice, vesela inox. Intre prevederile maiimportante, cele de la punctele 40 şi,43 din contractul colectiv sunt lucrări de investiţii. Prima se referea la efectuarea documentaţiei şi începerea construcţiei uneigrădiniţe-colmin cu termen de dare in funcţiune în 1973. Nevoi presante au determinat găsirea altor soluţii pentru a Se satisface mai repede cererile salariatelor. . Studierea posibilităilor actuale s-a finalizat prin soluţii rapide. S-au comandat pentru grădiniţă 110 dulapuri-pat care au permis să se dea camerelor dublă funcţionalitate : dormitoare şi... sali de clasă, cind paturile se ridică şi rămiră dulapuri Grădiniţa şi-a mărit capacitatea de la 280 la 370 de locuri. Bineînţeles că fabrica i-a asigurat şi diferenţa de mobilier necesară, respectiv 30 de dulăpioare vestiar, 220 de scăunele, 75 de măsuţe. In condiţiile in care creşele consiliului popular au rezer-v'vat fabricii încă 60 de locuri, s-au rezolvat in acest an in întregimesolicitările urgente. M-am oprit doar la citeva din cele 69 de măsuri prevăzute la canitolul angajamentele consiliului oamenilor muncii pentru asigurarea condiţiilor de muncă. Sunt şi altele realizate. Dar mai sunt şi unele cărora le-a trecut scadenţa şi să aflăm încă în studiu. (De exemplu mărirea spaţiului pentru spălarea muncitorilor, a spaţiului pentru garderobă). După cum mi s-a spus, comitetul sindicatului urmăreşte modul in care se înfăptuiesc prevederile contractului colectiv. Dar consiliului oamenilor muncii nu i s-a cerut încă să analizeze motivările aduse de diversele servicii ne- Indeplinirii în termen a unora dintre acestea. Și dacă ar face-o acum, poate încă nu ar fi tîrziu. Fiindcă contractul implică angajamente şi răspunderi reciproce, şi-ar fi păcat ca unele să fie realizate parţial, tocmai la o unitate , unde, de regulă, angajamentele nu finalizează. Stela Fomino Linia complexă de autoservire — la ora prînzului Triunghi inutil încă o situaţie în care ziarul nostru a fost un Intermediar de care părţile interesate nu aveaţi nevoie. Ioan Avram se adresează, în numele sindicatului de la Complexul C.F.R. Teiuş, ziarului nostru vrea să afle dacă electricienilor li se acordă un spor de salariu pentru lucrări la înălţimi mai mari de 9 metri. Regionala de căi ferate Deva, Divizia linii şi instalaţii, studiază dispoziţiile legale şi condiţiile de teren în care electricienii sectoarelor E.L.F. şi I.C. îşi desfăşoară o parte din activitate. Şi drept urmare aprobă plata sporului de salariu pentru facerii abuzive a contractului de muncă. Sentinţa a rămas definitivă. Şi rămîne ca directorul să-şi dea, in sfîrşit, seama, că dumnealui nu se află în cadrul Vlăsiei. După un prejudiciu de peste 10.000 de lei şi infracţiunea de fals, mai vrea şi revizuire Cel care face apel la „clemenţă“ este Matei Cernic (comuna Secusigiu nr. 208, judeţul Arad). Dar modalitatea juridică ia o altă faţă : incompatibilitatea funcţională a judecătorului R. Costescu (judecătoria Lugoj) care judecase în fond, şi prin urmare nu putea să judece şi cererea de revizuire. Asta era „chichiţa“. Uitase insă un amănunt de mare însemnătate juridică la 22 iunie 1971 a Introdus o cerere de revizuire, rezolvată prin respingere de o instanţă legal constituită. Inutilă deci orice nouă revizuire , două expertize contabile au Dialog cu cititorii de ROMULUS ZAHARIA lucrările amintite mai sus (10 la sută pentru orele efectiv lucrate în aceste condiţii). Ne întrebăm insă : nu era mai scurt drumul de la Teiuş la Deva ? De ce mai era nevoie şi de o a treia „latură“, adică de un triunghi al pierderii de timp ? „M-a prins de guler, mi-a dat o palmă“..., și tot el, agresorul, este supărat! Isprava asta a făcut-o nu un huligan , nu un bătăuş dedat patimei pumnului, ci Inginerul Nicolae Virgil, directorul Fabricii de ferite — Urziceni. Victima Constantin Nedelcu, până la acest „eveniment“, salariat al fabricii. Nu Intrăm în amănunte. Instanţa, judecătoria din Urziceni, a judecat litigiul de muncă (omiţind, din păcate, vătămarea corporală, întrucit Constantin Nedelcu era bolnav) şi răminem numai în limitele „conflictului de muncă“. Judecătoria a dispus reîncadrarea lui Constantin Nedelcu, obliglnd întreprinderea (de ce nu pe director ?) să plătească daunele aduse salariatului pentru perioada desstabilit Infracţiunea de neglijenţă urmată de pagube şi infracţiunea de fals In scopul diminuării lipsei din gestiune. Nu este o eroare Constantin Boblea, str. Macaralei nr. 4, sector 4, Bucureşti ! Nu transferul dosarului de pensie de la sectorul III la sectorul IV a determinat diminuarea pensiei de la 629 la 527 lei, ci cu totul alte cauze. Iată-le ! Aţi fost înscris la pensie având gradul II de Invaliditate. Şi aţi primit o pensie de 629 lei, la salariul tarifar de 897,33 lei şi o vechime de aproape nouă ani. Aţi fost trecut apoi In gradul III de Invaliditate. S-a stabilit o nouă pensie, de 359 Iei, care a fost apoi majorată pe baza unor noi legi, la 503 lei. Apoi, iar vi s-a schimbat gradul de invaliditate, aţi trecut la gradul doi dar de astă dată calculul pensiei s-a făcut potrivit Legii 27 din 1966, acordindu-vi-se 527 lei. Incepind cu 1 noiembrie pensia se va majora la 686 lei. Este rezultatul Deciziei 315 din 1972. Fiţi deci liniştit, nu este nici o eroare. In librării RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ In Editura Academiei Republicii Socialiste România a apărut monografia cu titlul de mai sus, semnată de prof. univ. dr. docent Mihai Eliescu. Lucrarea, consacrată analizei unei instituţii fundamentale a dreptului civil, de largă şi frecventă aplicare cercetează istoric instituţia răspunderii civile delictuale, cu o specială privire asupra existenţei ei în ţările române, delimitarea ei faţă de instituţii vecine-«în afară şi dină-- uptru), dreptului civil), condiţiile certe pentru naşterea răspunderii civile delictuale (un prilej pentru autor de a face propuneri de lege ferenda, precum si critici constructive la adresa unor teorii privitoare la cauzalitatea in drept).., iar in încheiere analizează acţiunea In răspunderea civilă delictuală, obiectul ei, precum si caracterele hotăririi date unei asemenea acţiuni. Lucrarea se adresează deopotrivă juriştilor teoreticieni şi practicieni, cadrelor universitare, studenţilor etc. In prezenţa lucrătorilor operativi din comerţul craiovean, s-au judecat, nu demult, două din procesele înscrise pe rolul Judecătoriei municipiului Craiova, dată fiind gravitatea faptelor săvârşite, periculozitatea lor socială. Pe banca acuzaţilor Gabriela Moraru, gestionară la unitatea nr. 17 din cadrul I.A.P. „Cofetarul“, trimisă In judecată pentru infracţiunea de neglijenţă In serviciu; Nicolae Veinea şi Florica Cioroianu, salariaţi la bodega „Intim“, trimişi In judecată pentru Infracţiunea de înşelăciune cu privire la calitatea mărfii. Uitându-te la cei trei inculpaţi, te izbeşte şi te întristează In acelaşi timp tinereţea lor. Asociată firesc cu gingăşia şi florile, tinereţea, este alături de cei trei acuzaţi terfelită de „compania* reprobabilă a infracţionalitâţii. Nu am reţinut din dezbaterile celor două procese In mod deosebit faptele săvlrşite. Ele sint dintre cele mai banale. Nu felul In care Gabriela Moraru a prejudiciat. In scurt timp, avutul obştesc cu peste 7 000 lei ne-a reţinut atenţia. De altfel, ca şi în cazul lul Nicolae Veinea, care, In cîteva zile cit a funcţionat ca barman la bodega „Intim“, „întovărăşindu-se“ şi cu Florica Cioroianu, a diluat o cantitate importantă de băuturi, nu faptele In sine ni s-au părut foarte grave. Altceva însă ne-a alarmat: tributul pe care trei tineri, născuţi şi crescuţi In zilele noastre, îl mai plătesc încă unei mentalităţi Învechite, moştenire a altor timpuri, şi anume aceea de a se îmbogăţi fără muncă. Să vedem Insă ce şl, mai ales cine, le-a favorizat ideea că pot trăi la adăpostul unei asemenea mentalităţi. Semnificativ ni se pare In acest sens şi modul cum au Înţeles organizaţiile comerciale din Craiova si răspundă la apelul Instanţei de a mobiliza la judecarea acestor procese toţi. .lucrătorii operativi din comerţ, liberi la ora aceea: de la T.A.P.L erau In sală... 5 lucrători, de la I.A.P. „Cofetarul“ 20 lucrători, iar de la O.C.L. Textile — nimeni. Dacă ne glndim bine, in virtutea atribuţiilor ce revin tuturor întreprinderilor şi instituţiilor în prevenirea săvirşirii de infracţiuni, organizaţiilor comerciale trebuie să le aparţină Iniţiativa In acest sens, nu să le solicite Instanţa In a-şi da concursul la reuşita dezbaterilor. Şi atunci, de ce nu ar fi — superficialitatea conducerilor unor Întreprinderi In care lucreză tineri ca inculpaţii la care ne referim — alta din cauzele care facilitează salariaţilor un drum fără muncă ? De ce nu ar fi şi modul In care I.A.P. „Cofetarul“ cit şi T.AP.L.-ul obişnuiesc să-şi recruteze cadrele, o altă cauză din cele la care ne referim, lucru de altfel dovedit în timpul procesului. Căci, referindu-se la pregătirea profesională a Gabrielei Moraru, instanţa a menţionat, printre altele, lacunele sale în acest domeniu precum şi lipsa sa de experienţă. Pe de altă parte, neefectuarea controalelor de către organul ierarhic superior a înlesnit neglijenţa inculpatei în atribuţiile de serviciu. In ceea ce-i priveşte pe Nicolae Veinea şi Florica Cioroianu, lucrurile sunt şi mai evidente. Pe lingă faptul că în sală nu se aflau decit puţini lucrători din cadrul T.A.P.L., întreprinderea nu a găsit cu cale să-şi trimită nici un reprezentant legal la proces. Poate că aceasta ar fi aspectul cel mai puţin grav In cazul Nicolae Veinea. Are 22 de ani, este calificat macaragiu, meserie In care de altfel a lucrat 4 ani. „Lulndu-se după unul şi după altul“, aşa cum a declarat la proces, N. Veinea s-a glndit că ar fi mai rentabil să-şi abandoneze meseria şi să lucreze In comerţ. Şi, dorinţa sa a găsit neaşteptat de repede ecou In uşurinţa cu care T.A.L.P-ul i-a aprobat şcolarizarea pe timp de două luni de zile, pentru a deveni lucrător In comerţ. Sigur că, din punct de vedere legal, nimeni nu poate reproşa T.A.L.P-ului Craiova şcolarizarea şi angajarea lui Nicolae Vernea in comerţ. Dar, moral, nu ne putem opri să imputăm acestei organizaţii nepăsarea cu care a acceptat dizlocarea unui muncitor calificat din industrie, şi trecerea lui in rîndul lucrătorilor din comerţ. Mai mult încă, conducerea T.A.P.L. lăsindu-se prea lesne impresionată de protestul lui N. Vernea, nemulţumit că la restaurantul „Feroviarul“ — zicea el — nu făcea treabă propriu-zisă de ospătar, l-a mutat la bodega „Intim“. Şi, aici, nu numai 5 zile de la angajare, Nicolae Vernea s-a aşezat pe treabă. Nu s-a mulţumit însă „să lucreze“ singur, ci, a atras în această dubioasă combinaţie şi pe tînăra Florica Cioroianu, calificată la locul de muncă. Am vrea să fim bine Înţeleşi. Nu suntem în căutare de „ţapi Ispăşitori“ Nu aruncăm gratuit în spinarea I.A.P. „Cofetarul“ şi T.A.P.L. Craiova fapte grave, numai ca să ne aflăm în treabă. Nu. Nu-i scutim nici pe cei trei Infractori — deşi tineri — de reproşurile ce l1 se cuvin, pentru că, prin faptele lor reprobabile,, umbresc lumea cinstită în care trăiesc şi muncesc. Nu ne glndim să absolvim de răspundere nici familiile in care ei au crescut şi s-au format ca cetăţeni. Am reflectat însă îndelung la cele spuse înainte de pronunţarea sentinţei de către preşedintele completului de judecată, judecătorul Stelian Pîşcoveanu. „Dacă conducerile unităţilor ar respecta întocmai normele privind recrutarea şi promovarea lucrătorilor în comerţ, nu am avea atitea abateri din partea lucrătorilor. Dar atîta timp cît acestea nu vor să înţeleagă atribuţiile ce le revin în combaterea infracţiunilor şi încalcă flagrant prevederile legale privitoare la recrutarea şi promovarea lucrătorilor din comerţ, calea infracţiunii este mult netezită". Faţă de aceste cuvinte, neomîţind partea de vină a nimănui, neomiţind nici una din împrejurările care în mod nefericit au concurat la aducerea celor trei în starede inculpaţi, nu putem să nu insistăm asupra sarcinilor ce revin conducerilor unităţilor în lumina ultimelor acte normative în prevenirea infracţiunilor. Şi, de aceea, nu putem să nu le apreciem „concursul“ la a înlesni unor salariaţi o îmbogăţire fără muncă, raportată în primul rînd la atribuţiile majore ce le incumbă în combaterea ilegalităţilor, abuzurilor, infracţiunilor. Cei trei şi-au primit pedepsele stabilite de lege. Dar se impune, cel puţin de acum înainte, ca întreprinderile şi instituţiile să-şi schimbe radical optica în ceea ce priveşte prevenirea infracţiunilor, pentru a-i feri în viitor de ispita unui cîştig fără muncă pe toţi cei ce s-ar lăsa furaţi de acest periculos miraj. Ecaterina Piticescu se înlesneşte calea infracţiunilor MUNKA SUB EGIDA SINDICATELOR Bihor In vederea cunoaşterii şi aprofundării temeinice a prevederilor hotâririi Consiliului de Miniştri nr.151/ 1970 şi a modului de interpretare şi aplicare a acestei legi in toate ramurile industriale, Consiliul judeţean al sindicatelor Bihor a organizat la Fabrica de confecţii Oradea un util şi reuşit schimb de experienţă, la care au participat, pe lingă membrii Comitetelor sindicatelor şi conducători de unităţi, cadre tehnice şi economişti din întreprinderile şi unităţile industriale din întregul judeţ. După ce au ascultat o amplă informare .Urcând gospodărirea economicoasă a mijloacelor materiale de producţie şi reducerea consumurilor specifice de mateiji prime, prezentată de către comitetul oamenilor muncii de la Fabrica de confecţii, participanţii la schimbul de experienţă şi-au împărtăşit reciproc din metodele de muncă cu privire la felul cum se aplică hotărîrea amintită în întreprinderile din care fac parte, în industria confecţiilor textile din judeţ, bunăoară, peste 270 de lucrători, care au realizat economii de materii prime şi materiale au fost recompensaţi conform hotărîri 151/ 1970 cu peste 320 000 lei. O experienţă valoroasă au împărtăşit participanţilor la schimbul de experienţă reprezentanţii sindicatelor din fabricile de încălţăminte din judeţ, care au arătat că pentru economiile de talpă şi piele, peste 300 de lucrători din industria de încălţăminte au primit recompense băneşti, pentru economiile de materiale in valoare de 300 000 lei. (CONSTANTIN SERAC, coresp. ziarului „MUNCA") Iaşi Pentru a sprijini însuşirea legislaţiei de către salariaţi, comitetul sindicatului de la Fabrica de antibiotice a format o comisie, alcătuită din cadre de specialitate ale oficiului juridic şi membri ai comisiilor de judecată care acordă de trei ori pe săptămină consultaţii juridice tututuror celor interesaţi. (ION FILIP, coresp. ziarului „MUNCA“). Noi culegeri legislative tematice Colegiul redacţional al Buletinului Oficial publică în continuare volume de culegeri legislative tematice care conţin principalele acte normative. In cadrul seriei „Legislaţie privind învăţământul, ştiinţa şi cultura“ a apărut Legea nr 2/1971 privind perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste, din al cărui, cuprins semnalăm: sistemul naţional de perfecţionare a pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste, drepturile şi obligaţiile unităţilor socialiste şi ale lucrătorilor din aceste unităţi; rolul unităţilor de Invăţământ, institutelor ştiinţifice, asociaţiilor profesionale şi organizaţiilor obşteşti. In cadrul secţiei „Legislaţie civilă şi uzuală“ a apărut Legea nr. 25/1969 privind regimul străinilor în Republica Socialistă România. LEXICON DE LEGISLAȚIA MUNCII 45 VECHIME ÎN MUNCA — Perioada cit o persoană a activat în calitate de angajat indiferent de felul contractului de muncă și de remunerarea muncii. Alte situații considerate de lege vechime în muncă .- cele prevăzute de Codul muncii ca fiind vechime sau vechime neîntreruptă în muncă ; — perioadele de timp cit o persoană a lucrat ca remizier dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile stabilite expres în acest sens de legiuitor. — situaţiile expres prevăzute de lege, in care angajatul nu a lucrat, cu condiţia ca atunci cînd au intervenit aceste situaţii, persoana în cauză să fi avut calitatea de angajat , astfel : — perioada cit o persoană se află în incapacitate temporară de muncă în timpul executării contractului de muncă sau după terminarea contractului de muncă, dacă în această situaţie primeşte ajutor material prin asigurările sociale de stat ; — se află în concediu de studii, , acordat potrivit legii (bineînțeles la durata legală a acestuia, care este de o lună într-un an) ; — concediul fără plată de cel mult 30 zile într-un an calendaristic acordat unei persoane ; — perioada cît urmează cursuri de pregătire profesională sau politică, cu condiţia să facă dovada cu acte oficiale, că a fost trimis de către unitate la un astfel de curs ; — perioada cît nu a lucrat din cauza desfacerii contractului său de muncă, dacă această măsură a fost anulată ulterior ca ilegală, situaţie dovedită de cel în cauză cu hotărîrea instanţei de judecată din care să reiasă acest lucru in perioada de timp cît o persoană lipseşte din ţară pentru a-şi urma soţul trimis tn misiuni permanente în străinătate etc. • Perioade considerate de lege vechime In muncă In situaţii care nu sunt condiţionate de calitatea de angajat : — perioada cît o persoană a cotizat, indiferent în ce calitate, la fostele asigurări sociale ori la casele de pensii preluate de stat în anul 1949 ; — perioada cît o persoană a Îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrat, mobilizat sau a fost prizonier; — perioada cît cel în cauză a lucrat în străinătate ca angajat, dacă la data cererii de pensie este cetăţean român“; — perioada cît a lucrat în munca de reconstrucţie după cel de-al doilea război mondial, în conformitate cu convenţia de armistiţiu ; — perioada cît a lucrat în calitate de brigadier voluntar pe şantierele naţionale; — perioada cît o persoană a fost internată în lagăre, ori a fost deţinută pentru activitate politică democratică înainte de 23 August 1944, precum şi alte perioade expres prevăzute de prevederile legale în vigoare. — Vechime în muncă — dovadă. Carnetul de muncă este documentul unic prin care se dovedește vechimea în muncă, în situații deosebite, sau în care potrivit legii nu se eliberează carnete de muncă, dovada vechimii în muncă se poate face și cu actele oficiale pe bazacărora se întocmește carnetul de muncă. Reglementare : Codul Muncii, reaea nr. 27/1966, H.C.M. 252/1967, HC.M. 802/1965, H.C.M. 547/1964. I UNIFORMA ACORDATA UNOR CATEGORII DE SALARIATI. Personalul care deserveste parcul auto public, apartinind Ministerului Trasporturilor şi care ocupă funcţiile prevăzute de lege este obligat să poarte uniformă în timpul serviciului. Costul uniformelor acordate acestor salariaţi se suportă în cotelestabilite de normele legale de către întreprinderile de transporturi auto şi de angajaţi. Cota din costul uniformelor ce se suportă de către angajaţi va fi reţinută din drepturile băneşti ale acestora, în rate egale lunare, eşalonate pe o perioadă de 24 de luni. — Va suporta costul integral al uniformei, corespunzător valorii rămase neachitate, indiferent de categoria de uniformă — angajatul care a primit uniformă şi se transferă la cerere la altă unitate, unde nu există obligaţia să poarte această uniformă sau angajatul al cărui contract de muncă se desface pentru cauze imputabile lui, ori se desface în mod unilateral de către angajat. — Debitele provenite din costul uniformelor aparţinînd celor incorporaţi, pensionaţi sau decedaţi se anulează, iar uniformele se restituie. — Angajaţii care urmează sa se pensioneze nu vor primi uniforme în ultimele 24 de luni premergătoare pensionării, iar cei ce urmează să se încorporeze, în ultimele 6 luni premergătoare încorporării. — în cazul degradării uniformelor înainte de termenul stabilit, indiferent de cauze, angajaţii vor suporta în continuare ratele rămase neachitat. Reglementare: H.C.M. 1628/ 1970, privind acordarea de uniforme unor categorii de salariaţi care deservesc parcul auto public aparţinînd Ministerului Transporturilor. E. Ivăncescu BREVIAR In Buletinul Ociual nr. 112 care a apărut miercuri 18 octombrie 1972 s-a publicat Decretul nr. 389 cu privire, la contribuţia pentru asigurările sociale de stat. Vechile cote au fost stabilite în anul 1953, in condiţiile dezvoltării economiei naţionale şi nivelului cheltuielilor de asigurări sociale din perioada respectivă şi nu mai corespundeau nevoilor actuale, cind, legislaţia pensiilor şi a asigurărilor sociale a fost îmbunătăţită. Prin decretul susamintit se reaşează contribuţia pentru asigurările sociale de stat şi se stabilesc cotele procentuale, modalităţile de calcul şi de depunere a acestora, instituţiile care efectuează controlul asupra calculării şi depunerii contribuţiei pentru asigurări sociale de stat şi termenele în care se poate urmări contribuţia nedepusă. Miercuri 7 noiembrie 1972