Munca, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7816-7839)

1973-01-15 / nr. 7825

Proletari din toate țările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7825 • Luni 15 ianuarie 1973 • 4 pagini 30 bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITA ÎN IRAN COMUNICAT Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a făcut o vizită neoficială în Iran, în pe­rioada 12—13 ianuarie 1973, la in­vitaţia Maiestăţilor Lor Imperia­le Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împă­răteasa Farah Pahlavi Sahbani. In timpul şederii la Teheran, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut convor­biri cu Maiestatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Arya­mehr, Şahinşahul Iranului, cu privire la relaţiile româno-iranie­­ne şi la unele probleme interna­ţionale de interes comun. Discuţiile s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie şi în­ţelegere reciprocă. Cele două părţi au constatat că există condiţii favorabile pentru lărgirea şi aprofundarea relaţiilor lor în toate domeniile, corespun­zător intereselor poporului român şi poporului iranian, ale păcii şi înţelegerii internaţionale, şi au subliniat rolul pozitiv al contacte­lor stabilite în ultimii ani între conducătorii Republicii Socialiste România şi Iranului, precum şi între alte personalităţi ale celor două ţări. Părţile şi-au manifestat hotărîrea de a contribui în conti­nuare la promovarea între toate statele a unor relaţii noi, de ega­litate şi respect între naţiuni, de destindere şi securitate. Preşedintele Consiliului de Stat a reînnoit invitaţia adresată Şa­­hinşahului Iranului de a vizita România în cursul anului 1973. Invitaţiei, acceptate cu plăcere, urmează să i se dea curs la o dată care va fi stabilită ulterior. Suveranul Iranului şi împără­teasa Farah au oferit, în onoarea înalţilor oaspeţi români, un dineu în cadrul căruia cei doi şefi de stat au pronunţat toasturi. Preşedintele Consiliului de Stat a primit în vizită protocolară, la reşedinţa sa, pe primul ministru iranian, Amir Abbas Hoveyda, şi pe ministrul afacerilor externe a.i. al Iranului, Ahmad Mir Fende­resky. La întrevedere au asistat minis­trul afacerilor externe, George Macovescu, Gheorghe Oprea, con­silier al preşedintelui Consiliului de Stat, şi Alexandru Roabă, am­basadorul României la Teheran, în timpul prezenţei la Teheran, tovarăşa Elena Ceauşescu a vi­zitat muzeul şi monumentul Sahyad Aryamehr, inaugurat în 1971, cu ocazia celei de-a 2 500-a aniversări a creării statului ira­nian. Vizita efectuată de preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Iran şi convorbirile avute au constituit o nouă contri­buţie la întărirea relaţiilor tradi­ţionale dintre poporul român şi poporul iranian. Pe aeroportul Mehrabad Plecarea din Teheran TEHERAN 13 (Agerpres). — Sîmbătă la amiază a luat sfîr­­şit vizita neoficială pe care a efectuat-o în Iran preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu. De la Palatul Alb din Saa­­dabad pînă la aeroportul Meh­rabad din Teheran tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au călătorit cu un elicopter special, însoţiţi de Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Farah. Pe un podium de onoare instalat la aeroport cei doi şefi de stat primesc raportul gărzii militare. Sunt intonate imnu­rile de stat ale României şi Iranului. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Arya­mehr trec apoi în revistă gar­da de onoare aliniată pe aero­port în continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau rămas bun de la ministrul Curţii im­periale, Assadolah Alam, mi­nistrul afacerilor externe a.i., Ahmad Mir Fenderesky, gene­ralul de armată Djaafar Cha­­feghat, şeful Casei militare imperiale, şi celelalte persona­lităţi iraniene venite să-i salu­te pe solii poporului român. La rîndul lor, Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Fa­rah îşi iau rămas bun de la George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Oprea, consilier al preşedinte­lui Consiliului de Stat, şi cele­lalte persoane oficiale române care l-au însoţit pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu în vizita sa în Iran. La scara avionului preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu şi-au luat un călduros rămas bun de la Şahinşahul Iranului, Mo­hammad Reza Pahlavi Arya­mehr, şi împărăteasa Farah. La orele 11:30, ora locală, avionul prezidenţial a decolat de pe aeroportul din Teheran, indreptîndu-se spre București. Vizită protocolară la preşedintele Consiliului de Stat al României Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit sîm­bătă dimineaţă în vizită protoco­lară, la reşedinţa sa de la Palatul Alb din Saadabad, pe Amir Abbas Hoveyda, primul ministru al Ira­nului, şi pe Ahmad Mir Fende­resky, ministrul afacerilor externe ad-interim. La primire au fost prezenţi George Macovescu, ministrul afa­cerilor externe, Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliu­lui de Stat, şi Alexandru Roabă, ambasadorul României la Teheran. In cursul întrevederii, care a­ avut loc cu acest prilej, au fost discutate probleme ale relaţiilor româno-iraniene şi ale vieţii inter­naţionale actuale. LA ÎNTOARCEREA IN ŢARĂ, BUCUREŞTENII AU FĂCUT O CĂLDUROASĂ PRIMIRE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a făcut o vizită oficială în Pakistan, la invitaţia preşedin­telui Zulfikar Ani Bhutto, şi o vizi­tă neoficială în Iran, la invitaţia Şahinşahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împărătesei Farah Pahlavi Sahbani, s-a înapo­iat sîmbătă după-amiază în Ca­pitală. Şeful statului român a fost înso­ţit de George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae M. Ni­colae, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior, Gheorghe Oprea, consilier al pre­şedintelui Consiliului de Stat, de experţi. La aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpri­­naţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Miron Constantinescu, Aurel Duca, Mi­­hai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patili­­neţ, Ion Stănescu, Ştefan Mi­drei, Ion Dincă, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului, con­ducători de instituţii centrale şi organizaţii de masă şi obşteşti, ge­nerali, ziarişti. Au fost de faţă ambasadorul Iranului la Bucureşti, Sadegh Sa­­drieh, cu soţia, însărcinatul cu a­­faceri ad-interim al Pakistanului, M. Akhbar Agha, şefi al unor mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic. Miile de cetăţeni ai Capitalei prezenţi pe aeroport au făcut o călduroasă primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, scandînd, mi­nute în şir, numele conducătorului partidului şi statului nostru. Ei şi-au manifestat cu însufleţire sa­tisfacţia şi aprobarea faţă de re­zultatele fructuoase ale vizitelor întreprinse, sub semnul prieteniei, stimei şi încrederii reciproce, în Pakistan şi Iran, vizite care au constituit momente de seamă în e­­voluţia relaţiilor ţării noastre cu aceste state şi au marcat, totoda­tă, contribuţii importante la opera de pace şi colaborare internaţiona­lă. In această întîmpinare entuzi­astă şi-au găsit o nouă şi vie ex­presie adeziunea deplină la politi­ca externă a partidului şi statului nostru, înalta apreciere şi preţuire de care se bucură activitatea laborioasă, neobosită, a preşedinte­lui Nicolae Ceauşescu, pusă în sluj­ba dezvoltării raporturilor Româ­niei socialiste cu toate statele, pentru triumful în lume al colabo­rării şi păcii între popoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns cu cordialitate urărilor de bun sosit, aclamaţiilor, manifestă­rilor pline de căldură ale popu­laţiei Capitalei. (Agerpres) INTERVIUL ACORDAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU televiziunii şi radiodifuziunii pakistaneze ÎNTREBARE : Declaraţia solemnă adoptată în comun a fost caracterizată de preşedin­tele Ceauşescu in sensul că „deschide o nouă etapă de co­laborare în perspectivă intre cele două ţări“ ; dacă domnul preşedinte ar dori să dezvolte această idee. RĂSPUNS : Aş dori să menţionez că vizita pe care am efectuat-o în Pakistan, convorbirile avute cu preşedintele Bhutto şi îndeosebi semnarea Declaraţiei solemne de către preşedintele Bhutto şi de că­tre mine însumi constituie — aşa cum am mai declarat — o etapă nouă în relaţiile dintre România şi Pakistan, relaţii care au rezis­tat, după cum se ştie, unor încer­cări grele şi care prin această de­claraţie sunt aşezate pe o bază nouă, trainică, însăşi înscrierea în declaraţie a principiilor egalităţii, neamestecului în treburile interne, respectului independenţei şi suve­ranităţii naţionale, angajamentul pe care cele două ţări şi-l iau de a nu folosi forţa sau ameninţarea cu forţa în relaţiile dintre ele sau în relaţiile internaţionale, de a mi­lita pentru afirmarea acestor prin­cipii în relaţiile dintre toate state­le constituie un factor important în desfăşurarea vieţii internaţiona­le de astăzi. De altfel, în declara­ţie sunt consemnate dorinţele po­poarelor român şi pakistanez de a dezvolta o colaborare activă între ele şi, totodată, de a participa îm­preună la triumful în lume al co­laborării şi păcii între popoare. Întrebări : Dacă domnul preşedinte doreşte să se refere la domeniile colaborării eco­nomice, ştiinţifice, tehnice şi culturale dintre România şi Pakistan care va fi acum pro­movată între cele două ţări. Care este natura colaborării pe care o are în vedere domnul preşedinte în domeniul explo­rării petrolului în Pakistan ? RĂSPUNS : In timpul vizitei am convenit împreună cu preşedintele Bhutto să fie elaborat un acord de colaborare economică, tehnico-şti­­inţifică şi să fie constituită o co­misie mixtă de colaborare. Aces­tea vor crea condiţii pentru aşe­zarea relaţiilor de cooperare între ţările noastre pe o bază trainică, îndelungată, îndeosebi în dome­niul industriei. Am în vedere rea­lizarea în comun, fie în cadrul u­­nor societăţi mixte sau în alte for­me acceptabile pentru ambele părţi, de întreprinderi în dome­niul petrolului, petrochimiei, con­strucţiilor de maşini, în domeniul minier şi alte activităţi, în care atît România, cît şi Pakistanul sînt interesate şi de care depinde şi progresul economico-social al ţă­rilor noastre. Avem în vedere ca această cooperare să asigure dez­voltarea susţinută a economiei­ ro­mâneşti şi pakistaneze, să creeze condiţii pentru participarea mai activă a ţărilor noastre la schim­bul internaţional 3 valori mate­riale, la cooperarea cu alte state şi­­ contribuie la ridicarea bună­stării materiale şi spirituale a po­poarelor noastre. ÎNTREBARE : Care este po­litica pe care ar preconiza-o preşedintele Ceauşescu pentru înfăptuirea unei păci juste şi trainice în zonele de încordare ale lumii ? RĂSPUNS : România s-a pro­nunţat întotdeauna pentru soluţio­narea problemelor internaţionale pe calea tratativelor, care să ducă la eliminarea forţei sau a amenin­ţării cu forţa în relaţiile dintre sta­te, să înlăture orice fel de presiuni şi să asigure posibilitatea fiecărei naţiuni de a se dezvolta în concor­danţă cu năzuinţele sale. In această direcţie se impune ca o necesitate pregnantă realizarea păcii în Vietnam, încetarea războ­iului dus de către Statele Unite, crearea condiţiilor ca poporul vietnamez şi celelalte popoare din Indochina să-şi soluţioneze proble­mele fără nici un amestec din a­­fară, inclusiv problema unităţii lor naţionale. Considerăm că este în interesul atît al popoarelor din a­­ceastă parte a Asiei, cît şi al între­gii lumi, de a se ajunge cît mai grabnic la un acord corespunzător în cadrul tratativelor care au loc acum la Paris. De asemenea, România s-a pro­nunţat şi se pronunţă pentru o so­luţie politică, în cadrul­­rezoluţiei adoptate de Organizaţia Naţiuni­lor ţinite în noiembrie 1967, a con­flictului din Orientul Mijlociu, aşa cum apreciem că este necesar să se asigure populaţiei palestinene condiţii de a-şi asigura o viaţă de sine stătătoare, corespunzător năzuinţelor sale. In general, România se pronunţă cu fermitate pentru afirmarea în lume a noilor principii care să statornicească dreptul fiecărei na­ţiuni la o viaţă liberă şi indepen­dentă. ÎNTREBARE : Ce politică ar recomanda preşedintele Ceauşescu pentru realizarea de comun acord a unei păci durabile în sub­continentul sud-asiatic ? RĂSPUNS : Aş dori ca, în spi­ritul relaţiilor de prietenie dintre popoarele român şi pakistanez, să exprim deschis părerea că este în interesul atît al poporului pakista­nez, cît şi al celorlalte popoare din subcontinentul sud-asiatic, să se realizeze o colaborare pe baza de­plinei egalităţi şi a respectului re­ciproc al independenţei şi suvera­nităţii tuturor statelor. Trebuie, după părerea mea, pornit de la rea­ (Continuare in pag. a 3-a) 1973-an hotăritor al cincinalului SĂ MUNCIM DIN CE ÎN CE MAI BINE ŞI SĂ VALORIFICĂM TOATE RESURSELE MATERIALE ŞI UMANE PENTRU A RIDICA ÎNTREAGA ACTIVITATE PE UN PLAN CALITATIV SUPERIOR Analizind cu exigenţă partini­că, cu înalt simţ de răspundere activitatea desfăşurată în toate domeniile construcţiei socialiste, delegaţii la conferinţele organi­zaţiilor judeţene de partid au exprimat cu însufleţire —­in te­legramele adresate cu acest prilej Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu — hotărîrea fermă a comuniştilor, a tuturor oameni­lor muncii de a îndeplini cinci­nalul înainte de termen, de a realiza in mod exemplar angaja­mentele asumate în întrecerea socialistă, de a transpune in via­ţă importantele obiective stabili­te de Conferinţa Naţională şi plenara din noiembrie 1972 a C. C. al P.C.R. Participanţii la conferinţă şi-au luat angajamente să realizeze şi să depăşească sarcinile de pian pe anul 1973, an hotăritor al cin­cinalului. Intr-o atmosferă entuziastă, a fost reafirmată voinţa unanimă de a milita pentru înfăptuirea politicii partidului, a programu­lui de înflorire a patriei, de a ridica întreaga activitate pe un plan calitativ superior, corespun­zător actualei etape de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Publicăm extrase din telegra­mele adoptate de conferinţele organizaţiilor judeţene de partid. HUNEDOARA Analizînd şi evaluînd, în lumi­na sarcinilor Plenarei C. C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, resursele şi posibilităţile tehnice, materiale şi umane de care dis­pune economia hunedoreană, Con­ferinţa se angajează ca judeţul Hunedoara să-şi sporească aportul la accelerarea progresului econo­mic al patriei, dind în anul 1973 — an hotăritor pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen — o producţie marfă suplimentară faţă de prevederile maximale ale planului în valoare de cel puţin 60 milioane lei, concretizată în 2 000 tone cocs­i metalurgic, 1­ 000 tone fontă, 10 000 tone oţel, 10 000 tone laminate, 25 milioane kWh energie electrică şi alte produse. Totodată, printr-o mai intensă şi susţinută acţiune de reducere a consumurilor specifice de cocs, me­tal, materiale refractare, lemn, ciment, combustibili şi energie se vor obţine economii în valoare de 10 milioane lei şi beneficii su­plimentare de 15 milioane lei. TULCEA Conferinţa organizaţiei judeţene de partid se angajează ca planul pe anul 1973 să fie îndeplinit exem­plar, astfel ca la sfirşitul anului producţia globală industrială să crească cu 71,4 la sută faţă de realizările din 1972, iar livrările la export cu 60 la sută. Faţă de sarcinile de plan maxi­male pe anul 1973, se pot realiza în plus­­ 35 milioane lei la producţia globală industrială, 35 milioane lei la producţia marfă industrială, 8 milioane lei valută la export, 35,4 milioane lei economii. De ase­menea, vor fi date In funcţiune înainte de termen­­ cu o lună de zile — uzina de alumină şi amena­jarea piscicolă Ceamurlia —, cu 60 de zile — gara fluvială. In agricultură se vor livra în plus la fondul centralizat de produse a­­gricole : 3 000 tone grîu, 2 500 tone porumb, 1 000 tone legume, 500 tone floarea-soarelui, 350­0 tone carne, 1 milion de ouă. BOTOŞANI Ne angajăm să muncim cu toa­te forţele pentru realizarea în anul 1973 a unei producţii globale in­dustriale cu 37,9 la sută mai mare decît anul trecut. Vom acţiona în vederea scurtării duratei de atin­gere a parametrilor proiectaţi la noile capacităţi de producţie cu cel puţin 30 zile şi a dării în funcţiune a noilor obiective in­dustriale şi social-culturale cu 1-3 luni mai devreme. Ne angajăm ca anul 1973 să In­semne pentru agricultura judeţu­ (Continuare in pag. o 2-a) Telegrame adresate C.C.al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către conferinţele organizaţiilor judeţene de partid

Next