Munca, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7816-7839)
1973-01-15 / nr. 7825
Proletari din toate țările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7825 • Luni 15 ianuarie 1973 • 4 pagini 30 bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITA ÎN IRAN COMUNICAT Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a făcut o vizită neoficială în Iran, în perioada 12—13 ianuarie 1973, la invitaţia Maiestăţilor Lor Imperiale Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah Pahlavi Sahbani. In timpul şederii la Teheran, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut convorbiri cu Maiestatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, cu privire la relaţiile româno-iraniene şi la unele probleme internaţionale de interes comun. Discuţiile s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă. Cele două părţi au constatat că există condiţii favorabile pentru lărgirea şi aprofundarea relaţiilor lor în toate domeniile, corespunzător intereselor poporului român şi poporului iranian, ale păcii şi înţelegerii internaţionale, şi au subliniat rolul pozitiv al contactelor stabilite în ultimii ani între conducătorii Republicii Socialiste România şi Iranului, precum şi între alte personalităţi ale celor două ţări. Părţile şi-au manifestat hotărîrea de a contribui în continuare la promovarea între toate statele a unor relaţii noi, de egalitate şi respect între naţiuni, de destindere şi securitate. Preşedintele Consiliului de Stat a reînnoit invitaţia adresată Şahinşahului Iranului de a vizita România în cursul anului 1973. Invitaţiei, acceptate cu plăcere, urmează să i se dea curs la o dată care va fi stabilită ulterior. Suveranul Iranului şi împărăteasa Farah au oferit, în onoarea înalţilor oaspeţi români, un dineu în cadrul căruia cei doi şefi de stat au pronunţat toasturi. Preşedintele Consiliului de Stat a primit în vizită protocolară, la reşedinţa sa, pe primul ministru iranian, Amir Abbas Hoveyda, şi pe ministrul afacerilor externe a.i. al Iranului, Ahmad Mir Fenderesky. La întrevedere au asistat ministrul afacerilor externe, George Macovescu, Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, şi Alexandru Roabă, ambasadorul României la Teheran, în timpul prezenţei la Teheran, tovarăşa Elena Ceauşescu a vizitat muzeul şi monumentul Sahyad Aryamehr, inaugurat în 1971, cu ocazia celei de-a 2 500-a aniversări a creării statului iranian. Vizita efectuată de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Iran şi convorbirile avute au constituit o nouă contribuţie la întărirea relaţiilor tradiţionale dintre poporul român şi poporul iranian. Pe aeroportul Mehrabad Plecarea din Teheran TEHERAN 13 (Agerpres). — Sîmbătă la amiază a luat sfîrşit vizita neoficială pe care a efectuat-o în Iran preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu. De la Palatul Alb din Saadabad pînă la aeroportul Mehrabad din Teheran tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au călătorit cu un elicopter special, însoţiţi de Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Farah. Pe un podium de onoare instalat la aeroport cei doi şefi de stat primesc raportul gărzii militare. Sunt intonate imnurile de stat ale României şi Iranului. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Aryamehr trec apoi în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport în continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu îşi iau rămas bun de la ministrul Curţii imperiale, Assadolah Alam, ministrul afacerilor externe a.i., Ahmad Mir Fenderesky, generalul de armată Djaafar Chafeghat, şeful Casei militare imperiale, şi celelalte personalităţi iraniene venite să-i salute pe solii poporului român. La rîndul lor, Şahinşahul Aryamehr şi împărăteasa Farah îşi iau rămas bun de la George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, şi celelalte persoane oficiale române care l-au însoţit pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu în vizita sa în Iran. La scara avionului preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu şi-au luat un călduros rămas bun de la Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah. La orele 11:30, ora locală, avionul prezidenţial a decolat de pe aeroportul din Teheran, indreptîndu-se spre București. Vizită protocolară la preşedintele Consiliului de Stat al României Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit sîmbătă dimineaţă în vizită protocolară, la reşedinţa sa de la Palatul Alb din Saadabad, pe Amir Abbas Hoveyda, primul ministru al Iranului, şi pe Ahmad Mir Fenderesky, ministrul afacerilor externe ad-interim. La primire au fost prezenţi George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, şi Alexandru Roabă, ambasadorul României la Teheran. In cursul întrevederii, care a avut loc cu acest prilej, au fost discutate probleme ale relaţiilor româno-iraniene şi ale vieţii internaţionale actuale. LA ÎNTOARCEREA IN ŢARĂ, BUCUREŞTENII AU FĂCUT O CĂLDUROASĂ PRIMIRE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a făcut o vizită oficială în Pakistan, la invitaţia preşedintelui Zulfikar Ani Bhutto, şi o vizită neoficială în Iran, la invitaţia Şahinşahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împărătesei Farah Pahlavi Sahbani, s-a înapoiat sîmbătă după-amiază în Capitală. Şeful statului român a fost însoţit de George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae M. Nicolae, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior, Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, de experţi. La aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmprinaţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Miron Constantinescu, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Ştefan Midrei, Ion Dincă, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii de masă şi obşteşti, generali, ziarişti. Au fost de faţă ambasadorul Iranului la Bucureşti, Sadegh Sadrieh, cu soţia, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Pakistanului, M. Akhbar Agha, şefi al unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic. Miile de cetăţeni ai Capitalei prezenţi pe aeroport au făcut o călduroasă primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, scandînd, minute în şir, numele conducătorului partidului şi statului nostru. Ei şi-au manifestat cu însufleţire satisfacţia şi aprobarea faţă de rezultatele fructuoase ale vizitelor întreprinse, sub semnul prieteniei, stimei şi încrederii reciproce, în Pakistan şi Iran, vizite care au constituit momente de seamă în evoluţia relaţiilor ţării noastre cu aceste state şi au marcat, totodată, contribuţii importante la opera de pace şi colaborare internaţională. In această întîmpinare entuziastă şi-au găsit o nouă şi vie expresie adeziunea deplină la politica externă a partidului şi statului nostru, înalta apreciere şi preţuire de care se bucură activitatea laborioasă, neobosită, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, pusă în slujba dezvoltării raporturilor României socialiste cu toate statele, pentru triumful în lume al colaborării şi păcii între popoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns cu cordialitate urărilor de bun sosit, aclamaţiilor, manifestărilor pline de căldură ale populaţiei Capitalei. (Agerpres) INTERVIUL ACORDAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU televiziunii şi radiodifuziunii pakistaneze ÎNTREBARE : Declaraţia solemnă adoptată în comun a fost caracterizată de preşedintele Ceauşescu in sensul că „deschide o nouă etapă de colaborare în perspectivă intre cele două ţări“ ; dacă domnul preşedinte ar dori să dezvolte această idee. RĂSPUNS : Aş dori să menţionez că vizita pe care am efectuat-o în Pakistan, convorbirile avute cu preşedintele Bhutto şi îndeosebi semnarea Declaraţiei solemne de către preşedintele Bhutto şi de către mine însumi constituie — aşa cum am mai declarat — o etapă nouă în relaţiile dintre România şi Pakistan, relaţii care au rezistat, după cum se ştie, unor încercări grele şi care prin această declaraţie sunt aşezate pe o bază nouă, trainică, însăşi înscrierea în declaraţie a principiilor egalităţii, neamestecului în treburile interne, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, angajamentul pe care cele două ţări şi-l iau de a nu folosi forţa sau ameninţarea cu forţa în relaţiile dintre ele sau în relaţiile internaţionale, de a milita pentru afirmarea acestor principii în relaţiile dintre toate statele constituie un factor important în desfăşurarea vieţii internaţionale de astăzi. De altfel, în declaraţie sunt consemnate dorinţele popoarelor român şi pakistanez de a dezvolta o colaborare activă între ele şi, totodată, de a participa împreună la triumful în lume al colaborării şi păcii între popoare. Întrebări : Dacă domnul preşedinte doreşte să se refere la domeniile colaborării economice, ştiinţifice, tehnice şi culturale dintre România şi Pakistan care va fi acum promovată între cele două ţări. Care este natura colaborării pe care o are în vedere domnul preşedinte în domeniul explorării petrolului în Pakistan ? RĂSPUNS : In timpul vizitei am convenit împreună cu preşedintele Bhutto să fie elaborat un acord de colaborare economică, tehnico-ştiinţifică şi să fie constituită o comisie mixtă de colaborare. Acestea vor crea condiţii pentru aşezarea relaţiilor de cooperare între ţările noastre pe o bază trainică, îndelungată, îndeosebi în domeniul industriei. Am în vedere realizarea în comun, fie în cadrul unor societăţi mixte sau în alte forme acceptabile pentru ambele părţi, de întreprinderi în domeniul petrolului, petrochimiei, construcţiilor de maşini, în domeniul minier şi alte activităţi, în care atît România, cît şi Pakistanul sînt interesate şi de care depinde şi progresul economico-social al ţărilor noastre. Avem în vedere ca această cooperare să asigure dezvoltarea susţinută a economiei româneşti şi pakistaneze, să creeze condiţii pentru participarea mai activă a ţărilor noastre la schimbul internaţional 3 valori materiale, la cooperarea cu alte state şi contribuie la ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a popoarelor noastre. ÎNTREBARE : Care este politica pe care ar preconiza-o preşedintele Ceauşescu pentru înfăptuirea unei păci juste şi trainice în zonele de încordare ale lumii ? RĂSPUNS : România s-a pronunţat întotdeauna pentru soluţionarea problemelor internaţionale pe calea tratativelor, care să ducă la eliminarea forţei sau a ameninţării cu forţa în relaţiile dintre state, să înlăture orice fel de presiuni şi să asigure posibilitatea fiecărei naţiuni de a se dezvolta în concordanţă cu năzuinţele sale. In această direcţie se impune ca o necesitate pregnantă realizarea păcii în Vietnam, încetarea războiului dus de către Statele Unite, crearea condiţiilor ca poporul vietnamez şi celelalte popoare din Indochina să-şi soluţioneze problemele fără nici un amestec din afară, inclusiv problema unităţii lor naţionale. Considerăm că este în interesul atît al popoarelor din această parte a Asiei, cît şi al întregii lumi, de a se ajunge cît mai grabnic la un acord corespunzător în cadrul tratativelor care au loc acum la Paris. De asemenea, România s-a pronunţat şi se pronunţă pentru o soluţie politică, în cadrulrezoluţiei adoptate de Organizaţia Naţiunilor ţinite în noiembrie 1967, a conflictului din Orientul Mijlociu, aşa cum apreciem că este necesar să se asigure populaţiei palestinene condiţii de a-şi asigura o viaţă de sine stătătoare, corespunzător năzuinţelor sale. In general, România se pronunţă cu fermitate pentru afirmarea în lume a noilor principii care să statornicească dreptul fiecărei naţiuni la o viaţă liberă şi independentă. ÎNTREBARE : Ce politică ar recomanda preşedintele Ceauşescu pentru realizarea de comun acord a unei păci durabile în subcontinentul sud-asiatic ? RĂSPUNS : Aş dori ca, în spiritul relaţiilor de prietenie dintre popoarele român şi pakistanez, să exprim deschis părerea că este în interesul atît al poporului pakistanez, cît şi al celorlalte popoare din subcontinentul sud-asiatic, să se realizeze o colaborare pe baza deplinei egalităţi şi a respectului reciproc al independenţei şi suveranităţii tuturor statelor. Trebuie, după părerea mea, pornit de la rea (Continuare in pag. a 3-a) 1973-an hotăritor al cincinalului SĂ MUNCIM DIN CE ÎN CE MAI BINE ŞI SĂ VALORIFICĂM TOATE RESURSELE MATERIALE ŞI UMANE PENTRU A RIDICA ÎNTREAGA ACTIVITATE PE UN PLAN CALITATIV SUPERIOR Analizind cu exigenţă partinică, cu înalt simţ de răspundere activitatea desfăşurată în toate domeniile construcţiei socialiste, delegaţii la conferinţele organizaţiilor judeţene de partid au exprimat cu însufleţire —in telegramele adresate cu acest prilej Comitetului Central al partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu — hotărîrea fermă a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii de a îndeplini cincinalul înainte de termen, de a realiza in mod exemplar angajamentele asumate în întrecerea socialistă, de a transpune in viaţă importantele obiective stabilite de Conferinţa Naţională şi plenara din noiembrie 1972 a C. C. al P.C.R. Participanţii la conferinţă şi-au luat angajamente să realizeze şi să depăşească sarcinile de pian pe anul 1973, an hotăritor al cincinalului. Intr-o atmosferă entuziastă, a fost reafirmată voinţa unanimă de a milita pentru înfăptuirea politicii partidului, a programului de înflorire a patriei, de a ridica întreaga activitate pe un plan calitativ superior, corespunzător actualei etape de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Publicăm extrase din telegramele adoptate de conferinţele organizaţiilor judeţene de partid. HUNEDOARA Analizînd şi evaluînd, în lumina sarcinilor Plenarei C. C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, resursele şi posibilităţile tehnice, materiale şi umane de care dispune economia hunedoreană, Conferinţa se angajează ca judeţul Hunedoara să-şi sporească aportul la accelerarea progresului economic al patriei, dind în anul 1973 — an hotăritor pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen — o producţie marfă suplimentară faţă de prevederile maximale ale planului în valoare de cel puţin 60 milioane lei, concretizată în 2 000 tone cocsi metalurgic, 1 000 tone fontă, 10 000 tone oţel, 10 000 tone laminate, 25 milioane kWh energie electrică şi alte produse. Totodată, printr-o mai intensă şi susţinută acţiune de reducere a consumurilor specifice de cocs, metal, materiale refractare, lemn, ciment, combustibili şi energie se vor obţine economii în valoare de 10 milioane lei şi beneficii suplimentare de 15 milioane lei. TULCEA Conferinţa organizaţiei judeţene de partid se angajează ca planul pe anul 1973 să fie îndeplinit exemplar, astfel ca la sfirşitul anului producţia globală industrială să crească cu 71,4 la sută faţă de realizările din 1972, iar livrările la export cu 60 la sută. Faţă de sarcinile de plan maximale pe anul 1973, se pot realiza în plus 35 milioane lei la producţia globală industrială, 35 milioane lei la producţia marfă industrială, 8 milioane lei valută la export, 35,4 milioane lei economii. De asemenea, vor fi date In funcţiune înainte de termen cu o lună de zile — uzina de alumină şi amenajarea piscicolă Ceamurlia —, cu 60 de zile — gara fluvială. In agricultură se vor livra în plus la fondul centralizat de produse agricole : 3 000 tone grîu, 2 500 tone porumb, 1 000 tone legume, 500 tone floarea-soarelui, 3500 tone carne, 1 milion de ouă. BOTOŞANI Ne angajăm să muncim cu toate forţele pentru realizarea în anul 1973 a unei producţii globale industriale cu 37,9 la sută mai mare decît anul trecut. Vom acţiona în vederea scurtării duratei de atingere a parametrilor proiectaţi la noile capacităţi de producţie cu cel puţin 30 zile şi a dării în funcţiune a noilor obiective industriale şi social-culturale cu 1-3 luni mai devreme. Ne angajăm ca anul 1973 să Insemne pentru agricultura judeţu (Continuare in pag. o 2-a) Telegrame adresate C.C.al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către conferinţele organizaţiilor judeţene de partid