Munca, februarie 1973 (Anul 29, nr. 7840-7862)

1973-02-05 / nr. 7843

Pro­ efoff din toate farile, unitî-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7843 Luni 5 februarie 1973 8 pagini 30 bani In 1973 — cel puţin 8 000 000 TONE DE OŢEL Rezultatele din prima lună — un pas spre înfăptuirea marelui obiectiv al siderurgiştilor Siderurgiştii au livrat peste sar­cinile de plan ale primei luni a a­­nului 16 000 tone oţel, aproape 14 000 tone fontă, 1 000 tone ţevi din oţel, 900 tone cocs metalurgic, sute de tone de tablă şi bandă la rece, produse din aluminiu etc. Succesele lor au fost obţinute în­deosebi pe seama sporirii indice­lui de utilizare a agregatelor şi­ scurtarea elaborării şarjelor. GALAŢI Realizările jurnaliştilor, oţelari­­lor şi laminatorilor au asigurat în­deplinirea şi depăşirea planului producţiei globale şi marfă pe luna ianuarie pe ansamblul Minis­terului Industriei Metalurgice. De remarcat este faptul că ei au rea­lizat o producţie globală cu 16 la sută mai mare decît în aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. Bilanţul încheiat consemnează încadrarea siderurgiei încă din pri­mele zile ale anului în parametrii maximali de plan, hotărîrea aces­tui detaşament de frunte al indus­triei ţării de a înfăptui înainte de termen prevederile cincinalului, de a satisface cerinţele în conti­nuă creştere ale economiei naţio­nale cu produse de calitate supe­rioară. Siderurgiştii gălăţeni participă cu hotărîre la întrecerea pentru realizarea pînă la sfîrşitul anului 1913 a unei producţii de minimum 8 milioane tone oţel. Furnaliştii, promotorii fluxului tehnologic de pe platforma­ de la Liveşti, au e­­laborat in luna ianuarie 9 280 tone de fontă peste prevederile planu­lui, ceea ce a permis, oţelarilor să depăşească şi ei sarcinile de plan, pe aceeaşi perioadă, cu peste 10 000 tone oţel. Depăşirile realizate faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut reprezintă, de pildă, metalul necesar fabricării a peste 4 500 ex­cavatoare hidraulice. .(MIRCEA CIŞMAN, coresp. ziarului „MUN­CA“) HUNEDOARA Sarcina încredinţată siderurgiei româneşti de a realiza în acest an 8 000 000 tone de oţel este privită cu răspunderea cuvenită şi de oţelarii hunedoreni, fiecare echipă de topitori, electricieni şi lăcătuşi conside­­rînd-o drept o îndatorire de onoare. Aplicarea unor iniţiative, printre care se numără şi obţinerea a cel puţin 600 de şarje pe an, pe fiecare boltă de cuptor, la oţelăria Siemens- Martin nr. 1, realizarea unor reparaţii de calitate la O.S.M. 2, astfel incit orele de staţionare a agregatelor să nu depăşească 8 la sută din timpul calendaristic, ca şi preocuparea constantă de a utiliza in­ baia de metal cantităţi sporite de oxigen dau rezultate dintre cele mai bune, concreti­zate in elaborarea peste sarcinile planificate în luna ianuarie a 2 300 tone de oţel Martin şi electric. Preocuparea pentru­­îmbunătăţirea calităţii metalului, aplicarea unor măsuri ce vizează reducerea în­ acest an a pierderilor cu 0,5 la sută, cons­tituie o altă direcţie în care acţionează oţelarii hunedoreni. Astfel, prin folosirea prafului exoterm se asigură creşterea producţiei de oţel de bună calitate, reducîndu-se totodată, consumul de metal pe tona de lingou cu peste 100 kilograme, ceea ce echivalează cu o economie anuală de peste 17 000 000 lei. (ALEXANDRU NAGY, coresp. ziarului „MUNCA“) Tăcere asigurată cu bani, fripturi şi fetească • Cum au fost şterse urmele unei infracţiuni depistată de controlul obştesc • La inventar apă colorată în loc de coniac • Fraudele se ridică la 800 000 lei • Nu s-ar fi ajuns la acest prejudiciu dacă revizorii contabili şi alţi controlori n-ar fi acceptat ospeţele oferite de escroci. , Ce aveţi în camion ?“ — au în­­rebat ofiţerii de miliţie pe dis­­ribuitorul de mărfuri Gheorghe •Preda de la I.C.R.A. Bucureşti. ,Băuturi spirtoase“ - a răspuns a­­cesta „Le ducem la restaurantul «Grădiniţa»“. Când i s-au cerut far­urile distribuitorul a început sa bea din colţ în colţ. Produsele nu erau însoţite de nici un act legal. Cercetările întreprinse ulterior au scos la iveală nişte aspecte de-a dreptul incredibile. Iată pe scurt despre ce este vorba. Barmanii Marin Guţă şi Ion Sah­­­lu, în complicitate cu responsabilii restaurantului „Grădiniţa“, Miron Georgescu Ion şi Pană Vişan, au s­ustras­ timp de ani de zile din a­­vutul statului mărfuri şi bani în suma de circa 800 000 lei. Ca să a­­copere lipsurile din gestiune, hoţii au atras de partea lor pe Marin Lazăr, salariat la I.C.R.A., care le expedia, contra „ciubuc“, cantităţi însemnate de băuturi alcoolice sus­trase din depozit, valoarea acestor mărfuri ridicându-se la 180 000 lei. Cum paguba adusă avutului obştesc era mult prea mare, banda respec­tivă a recurs şi la altă maşinaţie. A luat ca părtaş la hoţie pe Ale­xandru Carată, şeful magazinului alimentar din strada Duminicii nr. 34, care le-a trimis fără acte sau cu acte fictive, in schimbul unor avan­taje materiale, cantităţi însemnate de băuturi, acestea nefiind înregis­trate in gestiunea restaurantului. Afacere rentabilă, fiindcă la băutu­rile primite cu preţ de „Alimentara“ şi vîndute apoi cu preţ de restau­rant au ciştigat în mod ilicit peste 180 000 lei. Metodele de escrocare nu se opresc aici. Pentru a induce în eroare organele de control, de­lapidatorii au îmbuteliat, cu apă colorată 1 090 sticle, pe care le prezentau la inventariere drept sticle cu coniac! Acestea sunt faptele, bineînţeles prezentate sumar. Dar nu ele inte­resează în primul rînd, ci îndeosebi factorii care le-au generat, impli­caţiile lor. înainte de a vedea des­pre ce e vorba trebuie să subliniem că organele de miliţie au descoperit infracţiunea în urma unui sondaj efectuat asupra transporturilor de mărfuri, fără să existe în prealabil vreo informaţie asupra celor ce se petrec la „Grădiniţa“. Prinderea făptaşilor a fost aşadar o simplă întîmplare. Altfel, hoţii puteau să mai opereze în voie mult şi bine, puteau să-şi umple doldora buzu­narele cu arginţii necinstei şi să scape basma curată încă o bucată de vreme. Banda de infractori a început să acţioneze încă din anul 1969. Cu doi ani în urmă, mai precis în, anul 1971, o echipă de control obştesc de la sindicatul Direcţiei de tele­comunicaţii a municipiului, formată din electromecanicii Petre Ghencio­­iu. Florian Stoicescu şi Lucian Blaj, a găsit la secţia bar a restau­rantului „Grădiniţa“ nişte sticle de coniac cu conţinut dubios. „Ce Dumitru Negoiţă (Continuare în pag. a 2-a) REŞIŢA Pentru Combinatul siderurgic Reşiţa, luna ianuarie a însemnat obţinerea unor noi şi prestigioase realizări în îndeplinirea şi depăşi­rea sarcinilor de plan. Aici au fost obţinute producţii suplimentare de peste 1 900 tone oţel, 1 700 tone de fontă şi 1 900 tone de laminate fi­nite. Aceste succese au fost, reali­zate exclusiv pe seama folosirii mai bune a capacităţilor de pro­ducţie existente. Măsurile tehnico­­­rganizatorice aplicate,, in special cele privind creşterea temperaturii de ardere şi a presiunii la gura fur­nalelor, îmbunătăţirea tehnologi­ilor de elaborare a oţelului si mo­ (Continuare în pag. a 3-a) Cu toate că sunt numai de 2 ani in secţia de filatură a uzinei textile „30 Decembrie“ Arad, Maria Luca şi Gheor­­ghina Mihai se numără prin­tre fruntaşele în întrecerea socialistă. Absolvente ale şcolii profesionale, ele au reuşit ca în cel mai scurt timp să pă­trundă tainele frumoasei me­serii de filatoare, realizînd fire numai de cea mai bună calitate. Foto : ST. ALBESCU In drum spre „Virful cu Dor", un scurt popas lingă cetina grea de albul zăpezii... Foto : ST. ALBESCU „Proiectul I Mureş“ In centrul Transilvaniei a în­ceput realizarea „Proiectului I Mureş", lucrare marcată prin I deschiderea Şantierelor de în­diguire si regularizare a Mu- I­reşului si Tirnavei Mari, in zona I municipiului Tg. Mures si a­­ Mediaşului. Proiectul, care se­­ înfăptuieşte cu asistenţa tehni­­­­că a Programului Naţiunilor I Unite pentru Dezvoltare, preve- I de executarea, in etape, a ţi­nut ansamblu, de lucrări hidro- I tehnice pe raza a şapte judeţe I din întregul bazin al Mureşu­­­­lui Superior, menit să apere de I inundaţii si să­ valorifice optim terenurile şi sursele de apă în I vederea dezvoltării economico-­­ sociale a acestei regiuni. Se vor amenaja un şir de lacuri de o- I cumulare cu folosinţe multiple, ca reţinerea undelor de viitu-­­ ră, asigurarea surselor de apă •pentru obiective industriale şi localităţi, precum şi pentru ex­tinderea irigaţiilor. Sunt prevă­zute, de asemenea, îndiguirea şi regularizarea albiilor rîuri­­lor în preajma oraşelor şi sa­­telor, astfel ca împreună cu e­­fectul acumulărilor să fie apă­rate de inundaţii localităţi, o­­biective economice, căi de co­municaţii, precum şi cele mai fertile terenuri din luncile Mu­reşului şi afluenţilor săi. Con­comitent se vor efectua lucrări de amenajare şi organizare a fondului funciar, precum şi de combatere a eroziunii in scopul protejării lui împotriva degra­dării. Programul pe acest an mai include îndiguirea si regulari­zarea Mureşului in zona oraşe­lor Ocna Mureş şi Deva, exe­cutarea barajului de acumulare de la Ighiş şi regularizarea I riului Ampoi. OPRIŢI TIMPUL! DAR, ESTE POSIBIL? Sportul şi viaţa, sau, mai bine spus, sportul şi aplicabilitatea lui in viaţa noastră de toate zilele — acasă, în pauza de lucru, în timpul liber. Iată o temă de interes general pe care am pus-o in dezbaterea unui grup de specialişti. La discuţia noastră, care a avut loc la Clubul sindicatelor sanitare din Bucureşti, au luat parte : doctor docent Victor Săhleanu, director adjunct al Centrului de cercetări antropologice din Bucureşti, dr. Al. Mircea­ Rădulescu, neuropsihiatru, specialist la Policlinica Ministeru­lui de Interne, Gabriel Pârvulescu, biolog la Institutul „Victor Babeş" din Capitală, Lucreţia Clocotici, membru în Biroul Executiv al Consiliului­­ sindicatelor sanitare, şi Corneliu Codiţă, directorul Clubului sindicatelor sanitare din Bucureşti. EXISTĂ O „TEHNICĂ“ A VIEŢII ? Participanţii la dezbaterea noastră au fost cu toţii de părere că mai sînt încă o sumedenie de­ semeni de-ai noştri care nu cunosc „tehnica“ vieţii de fiecare zi. Ei cred că rezistenţa fizică este fără margini şi de aceea împrospătarea, atît de necesară orga­nismului, poate fi amînată la infinit. — Cei mai mulţi dintre noi ştim cum trebuie să trăim, dar facem alt­fel, spunea dr. docent Victor Săhlea­nu. Exerciţiul fizic, sportul sînt un capitol important în organizarea e­­fortului şi a relaxării. Foarte mulţi însă, îl neglijează. Ei cred că rezis­tenţa lor nu mai trebuie din cind în cind alimentată. Şi greşesc. Omul devine astfel complice la propria lui îmbătrînire. Iată cîteva exemple. Fie­care profesie cere încordări psihice şi fizice ; fiecare meserie se practică dintr-o anumită poziţie. îşi găsesc oamenii timp pentru o relaxare de cîteva minute la intervale de cîteva ore ? După cite ştim s-a încercat in­troducerea gimnasticii în pauzele tehnologice. Un lucru foarte bun, dar care se pare că merge greu. De aici şi diferenţele între cei care fac sport şi cei care nu fac. Aceste diferenţe nu sînt prea evidente pînă la 30—35 de ani. Dar de la 40—15 în sus, în­cep să se vadă. Există şi părerea, total greşită, că la 40—45 de ani este prea tirziu să începi practicarea e­­xerciţiilor fizice. Eu aş spune că dimpotrivă. Pe măsura ce omul îna­intează în vîrstă ar trebui să acor­de o mai mare atenţie mişcării. Cu cîteva zile în urmă am călătorit cu un getax. Şoferul, deşi avea 65 de ani, arăta foarte bine. L-am întrebat cum de reuşeşte să se menţină tî­­năr ? Mi-a declarat că în fiecare zi face gimnastică, merge pe jos, nu refuză nici o îndeletnicire fizică în aer liber. Nu poartă ochelari iar e­­xamenele medicale — necesare me­seriei — il găsesc de fiecare dată într-o condiţie fizică excelentă. Deci, să fim permanent in acţiune, să muncim, să muncim, să ne odihnim raţional, iar mişcarea să nu lipseas­că din viaţa zilnică. Discuţiile purtate au relevat şi un alt aspect deosebit de important. Modul in care oamenii primesc şi privesc anumite situaţii în care sunt „siliţi“ să facă mişcare. Mulţi tre­buie să meargă pe jos pentru rezol­varea unor treburi curente. Din pă­cate, unii o fac încruntaţi. Da, ar fi suficient să se gindească că acest lucru le face bine, că efectul mersu­lui pe jos, care este in fapt un bine­făcător exerciţiu fizic, să devină o obişnuinţă. Gospodinele — de pildă — cred că mişcarea pe care o fac, efor­tul depus la piaţă şi acasă, sunt su­ficiente. Alţii spun : „fac destulă mişcare in producţie, de ce să mai fac şi exerciţii fizice .“ — Tocmai aici, sublinia dr. doc. Victor Săhleanu, trebuie să intervină acea mişcare cu caracter compensa­tor, mişcarea inversă să-i spunem, care corectează şi relaxează grupa- Masă rotundă organizată de Cristian Mantu George Munteanu (Continuare In pag. a 8-a) 25 DE ANI DE LA ÎNCHEIEREA PRIMULUI TRATAT DE PRIETENIE DINTRE ROMÂNIA ŞI U.R.S.S. Dragi tovarăşi, MOSCOVĂ Cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări a semnării Tratatului de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, a­ poporului român și al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comunist al U­­niunii Sovietice, Prezidiului Sovietului Suprem, Consiliului de Miniştri ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, întregului popor sovietic cele mai cordiale felicitări şi un cald salut tovărăşesc. Constatăm cu satisfacţie că în anii care au trecut de la semnarea tra­tatului — document de mare semnificaţie politică — relaţiile tradiţionale de prietenie frăţească şi colaborare multilaterală româno-sovietice au cunoscut o dezvoltare continuă in toate domeniile : politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural. Semnarea, în iulie 1970, a noului Tratat româno-sovietic de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală reprezintă un eveniment de însemnătate ma­joră în evoluţia ascendentă a relaţiilor prieteneşti româno-sovietice, oferind un cadru propice pentru intensificarea şi amplificarea colaborării multila­terale dintre România şi Uniunea Sovietică, pe baza principiilor internaţio­nalismului socialist, ale respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avanta­jului reciproc. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie şi solidaritate tovără­şească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor So­­vietice Socialiste se vor dezvolta şi întări tot mai mult in viitor, în spiritul intilnirilor şi convorbirilor avute cu dumneavoastră în cursul anului trecut, spre binele ambelor noastre popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al cauzei păcii şi progresului în întreaga lume. Aniversarea acestui eveniment ne oferă plăcutul prilej de a vă ura, dragi tovarăşi, dumneavoastră, tuturor comuniştilor şi poporului frate so­vietic, noi şi mari victorii în propăşirea patriei dumneavoastră pe drumul comunismului. Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşului LEONID ILICI BREJNEV Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Tovarăşului NIKOLAI VIKTOROVICI PODGORNÎI Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste Tovarăşului ALEXEI NIKOLAEVICI KOSÎGHIN Preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Dragi tovarăşi. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovie­tice, Prezidiului Sovietului Suprem și Consiliului de Miniştri ale Uniunii Re­publicilor Sovietice Socialiste, al întregului popor sovietic și al nostru per­sonal, vă adresăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii So­cialiste România, tuturor oamenilor muncii din Republica Socialistă România felicitări cordiale cu prilejul datei memorabile — a XXV-a aniversare a Tra­tatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre ţările noastre. Răspunzînd intereselor fundamentale ale popoarelor sovietic şi român, acest tratat, întemeiat pe principiile egalităţii depline in drepturi şi priete­niei, a jucat un rol important în dezvoltarea relaţiilor de alianţă sovieto­­române, în înfăptuirea cuceririlor socialismului în România, a poziţiilor in­ternaţionale ale ţărilor noastre şi ale întregii comunităţi socialiste. Principiile leniniste, verificate de vreme, ale relaţiilor dintre ţările fră­ţeşti au stat, de asemenea, la baza Tratatului de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Socialistă România, semnat la 7 iulie 1970. Acest tratat, care reflectă reali­zările popoarelor noastre în construirea socialismului şi comunismului, expe­rienţa acumulată în relaţiile de prietenie sovieto-române, precum şi schim­bările intervenite­ în situaţia internaţională, oferă largi posibilităţi pentru adîncirea continuă pe multiple planuri a colaborării sovieto-române în do­meniul politic, economic, al apărării, cultural şi în alte domenii, in interesul socialismului, cauzei păcii şi securităţii popoarelor. Min­­ţind constant pentru solidaritatea şi colaborarea reciprocă a statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi Consiliul de Ajutor Economic Re­ciproc, pentru consolidarea unităţii şi coeziunii ţărilor comunităţii socialiste. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, şi guvernul sovietic vor depune şi în viitor eforturi pentru ca prietenia frăţească şi colaborarea multilaterală dintre Uniunea Sovietică şi România socialistă să se întărească şi să se dezvolte pe baza principială a marxism-feninismului şi internaţionalismului­ socialist. Vă dorim dumneavoastră şi întregului popor român noi succese in ce­­struirea socialismului, în lupta pentru pace şi prietenie intre ponoare. L. BREJNEV N. PODGORNÎI A. KOSÎGHIN Secretar general al C.C. al P.C.U.S. Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.

Next