Munca, martie 1973 (Anul 29, nr. 7864-7890)

1973-03-21 / nr. 7881

O NOUĂ ŞI VALOROASA INIŢIATIVA A OTELARILOR HUNEDORENI:­­ „In fiecare zi, peste sarcinile planificate, cel puţin două tone de otel“ Propunerea făcută In adunarea grupei sindicale din luna martie de către prim-topitorul Ioan Băncescu (in stingă fotografiei) de a obţine, la cuptorul nr. 1, „ÎN FIECARE ZI, PESTE SARCINILE PLANIFICATE, CEL PUŢIN 2 TONE DE OŢEL“, a fost primită cu multă căldură. Ves­tea s-a răspîndit, în cadrul oţelăriei nr. 2 din Combinatul hunedorean, cu iuţeala fulgerului. Acest angajament, ca şi chemarea lansată către toate formaţiile de lu­cru de pe platforma de elaborare de a se atinge asemenea performanţe este de fapt o reconsiderare matu­ră, exigentă a drumului parcurs în aceste luni care au trecut din 1973. Ştiam că pentru acest harnic colec­tiv sporul de producţie planificat pentru 1973 echivalează cu produc­ţia unei luni din 1972, că prin anga­jamentele asumate — realizarea su­plimentară a 8 000 tone de metal de bună calitate — anul pe care-1 par­curgem este, de fapt, pentru bravii oţelari un an echivalent cu un an „1972“ întins pe ...400 de zile. In mod firesc, ne-am pus întrebarea la ce rezerve au apelat oţelarii de­­aici de şi-au putut fixa asemenea obiective cutezătoare. — De faptul că va trebui să du­cem in 1973 o bătălie aprigă cu tim­pul am luat cunoştinţă cu toţii încă de anul trecut — ne spunea ingi­nerul Cristian Dan. Tot de atunci am experimentat unele tehnologii noi, am pus accentul pe creşterea cantităţilor de oxigen insuflat în baia de metal. De asemenea, cu ajutorul comitetului sindical de secţie am pus un accent deosebit pe necesitatea pregătirii tehnico-profesionale a to­pitorilor, turnătorilor, electricienilor, lăcătuşilor, de altfel a întregului personal. Totodată, am reuşit să ac­ţionăm simultan la toate cuptoarele asupra reducerii timpului de elabo­rare. Această măsură ne-a permis să aplicăm un program riguros de apro­vizionare cu fier vechi, fontă şi alte materiale, la toate cuptoarele obţi­nindu-se astfel randamentele scon­tate. — Partidul a încredinţat siderur­giei sarcina de onoare de a obţine în 1973 o producţie de 8 00. 000 tone oţel, spunea prim-topitorul Ioan Bănces­cu. In discuţiile purtate pe această temă cu Ioan Fechete (în dreapta fo­tografiei) şi Gheorghe Preda (cel din mijloc) a revenit des ideea unei mai susţinute participări a echipei la în­făptuirea acestui deziderat. Din ob­servaţiile zilnice a muncii depuse am desprins concluzia că în ianuarie, cînd de altfel am avut şi unele greu­tăţi în aprovizionare, îndeplineam planul zilnic, iar în unele perioade îl depăşeam cu cite o tonă. Bineîn­ţeles, cînd spunem „zi“, înţelegem „schimb". Apoi, nivelul depăşirilor s-a situat la 1,5 tone, pentru ca în zilele cu o aprovizionare ireproşabilă să fie e­­laborate suplimentar 2 şi chiar 3 tone de metal. Deoarece in­­ ultimul timp aprovizionarea poate fi considerată ca fiind mulţumitoare, de comun acord cu „băieţii“, cu sprijinul gru­pei sindicale şi al maistrului prin­cipal Tiberiu Sirca, Băncescu a pu­tut investiga şi alte căi de creştere a indicilor de utilizare. „Astfel — continuă el — am trecut la efectua­rea unor reparaţii la cald încă în timpul afinării şarjei, precum şi a celorlalte lucrări de întreţinere, ime­diat după evacuarea oţelului. O altă posibilitate am văzut în scurtarea timpului afectat alimentării cupto­rului cu fier vechi, fontă şi alte a­­dausuri. Această experienţă efectua­tă în acest an a întărit în noi con­vingerea că putem veni în faţa gru­pei cu un angajament concret, te­meinic fundamentat. Biroul grupei sindicale a sesizat elementul nou al preocupărilor noastre, a apreciat va­loarea iniţiativei, încurajîndu-ne să chemăm la întrecere toate echipele de topitori din oţelărie“. Ce rezultate practice se vor dobindi prin generalizarea acestei iniţiative? Unele dintre formaţiile de lucru, cum sunt cele de la cuptorul 8 şi altele, unde nivelul depăşirilor zilnice este de câte o tonă, vor avea posibilitatea să se înscrie pe linia unor rezultate superioare. Apoi, obiectivul de a se realiza suplimentar în 1973 cel puţin 8 000 tone metal, din care s-a şi rea­lizat peste 50 la sută, va fi depăşit cu peste 100 la sută, reieşind nece­sitatea de a se pune în discuţia co­mitetului oamenilor muncii proble­ma reconsiderării angajamentului iniţial atît la secţia nr. 2, cit şi la nivelul combinatului. De asemenea, va trebui să se aibă în vedere apli­carea unor măsuri tehnice şi organi­zatorice care să asigure cîmp larg afirmării iniţiativei oţelurilor. Alexandru Nagy Fotó : VIRGIL ONOIU ÎN DEZBATERE PUBLICĂ PROIECTUL LEGII PRIVIND DEZVOLTAREA CONSTRUCȚIEI DE LOCUINȚE ȘI PROIECTUL LEGII PRIVIND­­ ADMINISTRAREA FONDULUI LOCATIV în pagina a 3-a Proletari din toate ţările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX Nr. 7881 Miercuri 21 martie 1973 6 pagini 30 bani ÎN CONTUL ZILEI DE 1 MAI Tînărul colectiv de muncă al Fabricii de garnituri de frină şi etan­­şare din oraşul Rimnicu Sărat a înscris in agenda activităţii sale eco­nomice pe luna martie cîteva succese remarcabile. Menţionăm, în pri­mul rînd, atingerea in prima jumătate a acestei luni a parametrilor proiectaţi la maşinile şi instalaţiile din dotare cu 22 de luni mai de­vreme, faţă de termenul stabilit în grafic. Tot in această perioadă secţia marsit a început producţia celui de al zecilea tip de placă de etanşare, mult solicitată de întreprinderile beneficiare. O realizare de prestigiu este și aceea că, ieri, in jurul orei 14, fabrica rîmniceană lu­cra în cotitul zilei de 1 Mai. (MIHAIL DORAŞ, coresp. ziarului „MUN­CA“) AMPLĂ ACŢIUNE DE CONTROL OBŞTESC IN ÎNTREPRINDERILE PRODUCĂTOARE DE BUNURI DE CONSUM DIN ARAD Investigaţie amănunţită, analiză temeinică, măsuri corespunzătoare • PROPUNERI RECEPŢIONATE ŞI VALO­RIFICATE CU ATENŢIE • SEMIPREPARA­­TE DE CARNE ŞI FRUCTE CONGELATE, UITATE ÎN FRIGIDERE • DE CE LAPTELE DIN UNELE STICLE ARE UN PROCENT SUB LIMITA STAS? • CÎND LEGEA ESTE GREŞIT INTERPRETATA Cele 17 Întreprinderi producătoare de bunuri de consum din municipiul Arad au fost supuse in ultimele săp­­tămîni unei largi acţiuni de control obştesc. Cele 17 echipe de control obştesc au fost însoţite de membri ai Biroului executiv al Consiliului municipal al sindicatelor, precum şi de specialişti de la Inspectoratul ju­deţean de stat pentru controlul ca­lităţii produselor, Inspectoratul sani­tar şi alte organe. întreaga acţiune s-a desfăşurat sub Îndrumarea şi cu sprijinul efectiv al unor activişti ai Consiliului Central al U.G.S.R. Re­dăm mai jos cîteva aspecte reieşite din controlul efectuat şi din dezba­terile ce au avut loc la şedinţa a­­mintită. Subliniem, in primul rind, că: In ultimele 4—5 luni ale anului trecut echipele de control obştesc, consti­tuite pe baza Legii nr. 6, au efectuat în întreprinderile arădane producă­toare de bunuri de consum 112 con­troale, iar în primele două luni ale anului in curs alte 36 de controale. In cele mai multe cazuri investiga­ţiile Întreprinse i-au soldat cu va­loroase propuneri privind Îmbunătă­ţirea calităţii produselor, diversifi­carea sortimentelor, respectarea obli­gaţiilor contractuale şi a normelor igienico-sanitare, ambalarea şi păs­trarea corespunzătoare a mărfurilor. . Constatările şi propunerile echipelor de control obştesc au facut obiectul unor şedinţe de analiză în comite­tele oamenilor muncii sau in orga­nizaţiile sindicale de la Fabrica de mobilă, Tricoul Roşu, Fabrica de confecţii, fabrica de încălţăminte „Libertatea“ etc. Este îmbucurător faptul că in tot mai multe Întreprinderi controlorii obşteşti se bucură de sprijin din partea comitetelor sindicatelor şi a unor persoane din conducerea tehni­­co-administrativă. Receptînd şi valo­­rificind cu grijă propunerile echi­pelor de control obştesc, comitetul oamenilor muncii de la fabrica de conserve „Refacerea“ a stabilit mă­suri care au dus la Îmbunătăţirea Ion Niţu coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare in pag. a 3-a) Folosind timpul prielnic, mecanizatorii de la I.A.S. Recaş, Judeţul Timiş, lucrează la insăminţatul păioaselor pe tarlalele unde este posibilă intrarea maşinilor a TRADIŢII MUNCITOREŞTI „.„Maşinile cintă mai Inimos decit privighetorile...“ , îmi povestea despre dînsul, despre A dragostea sa pentru meserie - iu-V bire ce şi-a verificat statornicia în J toţi cei 34 de ani munciţi cu cinste A şi pasiune - şi ca un subtext tul- X­burător la tot ceea ce îmi spunea V meşterul Radu Liţan, Erou al Muncii ^ Socialiste, de la uzinele „Republica" X din Bucureşti, auzeam versurile scri­­­­se, cîndva, de Blaga:­­ „Lucrătorule, cu şorţul de piele X albastră, X pentru tine maşinile cintă­m mai frumos decit privighetorile..." X Erau atît de „acolo“ în toată V biografia acestui om, îneît mi se­­ părea că anume pentru el au fost A gindite. „Lucrătorule, cu şorţul de piele A albastră, X tu ştii că frumoase sunt U numai lucrurile ieşite din puteri A omeneşti“. X S-a scris multe despre certitudi­ni nile oamenilor epocii noastre. Cer­ti­titudini de tot felul. Toate fireşti,­­ întregitoare. Aici, la uzinele „Re­­v publica“, metalurgiştii au ca mod­­ comunist de viaţă, certitudinea­­ faptei. Este pentru ei singurul cri- X teriu al valorii.­­ „Cinstit vorbind, asta nu presu­m­ pune că în fiecare minut se pe- X trece ceva ieşit din comun. Nu. „ Fapta înseamnă să-ţi faci datoria , aşa cum crezi că este mai bine X şi pe cît te ţin puterile, toate pu- X teriler", mi-a spus meşterul Liţan. „ Un crez sobru. Care refuză ne- A obişnuitul. Am avut, la un moment X dat, o reţinere. Omeneşte este să 0 vrei să te detaşezi. Să vrei să fii­­ în frunte. „Este şi asta ceva - dar parcă­­ mai de folos este ca în frunte să­­ nu se afle cîţiva, ci mulţi, cît mai­­ mulţi, aş zice întregul colectiv..."­­ Spusă de altcineva, această re-­­ flecţie mi s-ar fi părut o căutare­­ de a fundamenta un fel de ano- , nimat în care valorile se aplati-' zează, trec într-o medie comodă.­­ Prin ceea ce a făcut şi ceea ce­­ face, maistrul Radu Liţan este însă o reprezentare a contrariului unui I astfel de gînd. Pentru că omul a-­­ cesta, ce nu-şi doreşte altceva de­cit o mai intensă participare la e- I fortul colectiv, este autorul a peste 1 100 de inovaţii care, în decursul tim­pului, au adus uzinei 1 800 000 de­ lei economii. Oricare dintre ideile­­ sale s-a născut nu din dorinţa de­­ a se evidenţia el însuşi ca o capa­citate tehnică, ci din imboldul mun-­­ citoresc de a crea colectivului din­­ care face parte condiţii optime de a realiza o producţie mai mare,­­ calitativ mai bună. Fapta devine astfel măsură a integrării, a conto­pirii sale in colectiv. Uneori nu i-a­­ fost uşor să-şi impună cite una din ideile sale tehnice. „Nu-i nimeni vinovat că noul sperie. Uneori, sperie. Oameni suntem­. Totul este să nu te dai bătut...“, scurtează el discuția. De ce? II dor amintirile? Dimpotrivă. De fiecare dată se întoarce la ele ca să-şi împrospăteze puterile, l-am cerut să-mi povestească una dintre „bătăliile" sale. M-a privit lung, cu stinjeneala omului care ar Mihai Colesiu (Continuare in pag. a 4-a) Instantaneul nostru a surprins echipa de montori a lui Gheorghe Lupaşcu, evidenţiată în întrecerea socialistă, montind rolele de ghidare a cuptorului de calcinare a aluminei, din cadrul Uzinei de alumină Tulcea Foto : M. ALEXE Precizări privind măsurile pentru FOLOSIREA RAŢIONALA A PERSONALULUI MEDICAL — Recentul Ordin al Ministe­rului Sănătăţii stabileşte o seie de măsuri privind dirijarea sau detaşarea temporară a unui nu­măr de medici specialişti pen­tru acoperirea posturilor vacan­te în asistenţa ambulatorie, şi in special, în unităţile medico-sa­­nitare care deservesc colectivele muncitoreşti, precum şi în no­ile policlinici şi spitale. Care este scopul urmărit prin aceste măsuri ? — Acest ordin se încadrează în o­­rientarea trasată de conducerea partidului şi statului privind utiliza­rea mai eficientă a forţei de muncă specializate, în toate domeniile. Nu este un secret pentru nimeni faptul că, în sectorul nostru de activitate, mai avem de făcut faţă unor eforturi simţitoare şi îndelungate pentru a obţine o echilibrare definitivă a for­ţelor, satisfacerea la nivel satisfă­cător a necesităţilor de asistenţă me­dicală la toate eşaloanele şi unită­ţile, pe întreg teritoriul. Dirijarea şi detaşarea temporară a medicilor respectivi este o măsură cu carac­ter tranzitoriu, spre a acoperi ope­rativ o serie de nevoi actuale până în momentul soluţionării lor defini­tive prin încadrarea medicilor spe­cialişti din viitoarele promoţii. — Cum se vor face dirijările şi detaşările ? — Dirijările şi detaşările se fac în aceeaşi localitate, în judeţ sau între judeţe. Practic vorbind, toate direc­ţiile sanitare judeţene — deci şi cele din judeţele bine încadrate cu cadre — pot şi trebuie să folosească acest instrument pe care îl pune la dispoziţia lor ordinul ministrului spre a echilibra asistenţa medicală între diferite localităţi ale judeţului respectiv, între spital şi ambulato­riu, între unităţile vechi şi cele noi, între mediul urban şi rural. Bineîn­ţeles că centrele universitare, jude­ţele cu o bună acoperire a posturi­lor vor trebui să pună la dispoziţia Ministerului Sănătăţii un număr de medici specialişti spre a fi detaşaţi în alte judeţe. Ţin să subliniez însă că organele sanitare judeţene au o­bligaţia să adopte măsurile cuvenite pe plan local, astfel incit scoaterea temporară şi prin rotaţie din unită­ţile puternice a unui anumit nu­măr de cadre să nu slăbească activitatea acestora. Judeţele care sunt încadrate satisfăcător cu per­sonal medical de specialitate, adică la nivelul mediu pe ţară, ur­mează să-şi gospodărească singure cît mai raţional fondul de cadre pe care îl au. Desigur, judeţele cu un număr mare de posturi vacante, precum şi cele în care urmează să se dea în folosinţă noi obiective sanita­re, vor fi ajutate prin detaşare din afara lor. Dar şi aceste judeţe tre­buie să evite cererile exagerate, să-şi cîntărească precis necesităţile şi să depună toate eforturile spre a găsi căi şi mijloace de a le acoperi par­ţial cu forţe proprii. O altă condiţie de care trebuie să se ţină seama este de a solicita cadre de anumite specialităţi numai dacă sunt condiţii materiale d necesităţi reale pentru utilizarea lor la nivelul capacităţii profesionale, cu maximum de randament. — Care sunt cadrele ce intră in prevederile acestei măsuri? — Dirijările sau detaşările in in­teriorul judeţelor se fac prin rotaţie, pe perioade de maximum 6 luni, din unităţile sanitare cu paturi care au acoperire de peste 80 la sută a nu­mărului de posturi normate. Medicii directori, directori adjuncţi şi şefii de secţie nu intră în această acţiune. Detaşările în afara judeţelor nu sunt condiţionate de procentul de cel pu­ţin 80 la sută al acoperirii cu cadre. Direcţiile sanitare ale judeţelor pu­ternice vor nominaliza cadrele ce urmează a fi detaşate prin rotaţie în afara lor. Ele au îndatorirea de a selecţiona în acest scop cadre bine pregătite profesional, cu nivel poli­tic şi un înalt simţ de răspundere. Socotesc că este echitabil să fie de­taşaţi cu prioritate bărbaţii, medicii Alexandru Conu (Continuare In pag. a 2-a) Interviu cu dr. ALEXANDRU CALOMFIRESCU prim-adjunct al ministrului sănătăţii

Next