Munca, martie 1973 (Anul 29, nr. 7864-7890)
1973-03-24 / nr. 7884
Proletari din foaie fârile, uniţi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXIX nr. 7884 Sîmbătă 24 martie 1973 ♦♦♦ 6 pagini 30 bani A IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri dimineaţa, la Palatul Marii Adunări Naţionale, cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, eveniment cu profunde şi multiple semnificaţii în viaţa studenţimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinţei au loc în atmosfera de muncă însufleţită a poporului nostru pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale Partidului, sub semnul angajării depline a studenţilor ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — în înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere socială şi politică ce le revin pentru a deveni cadre de nădejde ale construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comunismului in România. Timp de două zile, forumul organizaţiei tineretului studios va dezbate o sferă largă de probleme care privesc imprimarea unui profund conţinut revoluţionar întregii activităţii a Uniunii, corespunzător exigenţelor zilelor noastre, în spiritul indicaţiilor secretarului general al partidului privind creşterea rolului ei în viaţa universitară a ţării şi a contribuţiei la perfecţionarea învăţământului superior, mai strinsa sa legare cu cercetarea şi producţia, la pregătirea profesională şi educaţia comunistă a studenţilor. Sosirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi conducători de partid şi de stat — Paul Niculescu Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Ştefan Andrei — este salutată cu entuziaste aplauze. Sute trestudente şi studenţi, aflaţi in faţa Palatului Marii Adunări Naţionale, ovaţionează îndelung, intonează imnul „Partid ne eşti slăvit conducător“, dau glas profundelor lor sentimente de recunoştinţă pentru grija pe care partidul o acordă tineretului studios, dezvoltării şi perfecţionării invăţămintului universitar, pentru preţuirea şi încrederea de care se bucură tinăra generaţie. In aceeaşi atmosferă însufleţită, conducătorii partidului şi statului sunt intimpinaţi la intrarea in sală. Minute in şir se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescu şi studenţii“. In sală se află delegaţi ai studenţilor din întreaga ţară şi un mare număr de invitaţi — reprezentanţi ai conducerilor unor ministere instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, secretari ai unor comitete de partid, rectori ai instituţiilor de invăţămînt superior, academicieni, activişti de partid şi de stat, cadre didactice, studenţi fruntaşi la învăţătură şi inactivitatea obştească, tineri muncitori şi elevi. • Cuvintul de deschidere a conferinţei a fost rostit de Ion Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti. Exprimînd, în numele delegaţilor şi invitaţilor, al întregii studenţimi din patria noastră, cele mai vii mulţumiri, adînca recunoştinţă şi bucuria de a inaugura lucrările conferinţei in prezenţa conducerii partidului şi statului nostru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vorbitorul a spus : „Noi vedem in prezenţa dumneavoastră la cel mai inart forum al studenţimii, prezenţă devenită tradiţională, o expresie grăitoare a grijii părinteşti cu care partidul, clasa muncitoare, întregul popor, dumneavoastră personal înconjuraţi tineretul universitar, tinăra generaţie a ţării, o nouă dimensiune a răspunderilor sociale şi politice care ne revin, un (Continuare in pag. a 3-a) Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, tuturor studenţilor din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului şi a mea personal. (Aplauze puternice, prelungite). Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România — forul democratic al studenţimii — are menirea sa facă bilanţul activităţii desfăşurate în perioada care a trecut de la conferinţa precedentă, să analizeze în spirit critic şi autocritic activitatea desfăşurată in vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate şi politică a tinerei generaţii studenţeşti, şi, totodată, să stabilească măsurile necesare din vederea îmbunătăţirii în continuare a activităţii asociaţiilor, a creşterii rolului lor in formarea profesională şi politică a întregii studenţimi, în activitatea generală a tinerei generaţii din România. După cum se ştie, în ultimii ani, în institutele de învăţămint din ţara noastră s-a desfăşurat o intensă activitate de perfecţionare a organizării şi de ridicare a conţinutului invăţămintului, de legare mai strînsă a acestuia cu cercetarea şi producţia. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obţinut deja o serie de rezultate pozitive — deşi trebuie spus că suntem de abia la primii paşi. Trebuie să acţionăm in continuare cu toată fermitatea şi energia pentru a obţine o legare organică a întregului proces de invăţămînt cu cercetarea şi producţia, aceasta constituind una din condiţiile esenţiale pentru progresul invăţămintului românesc, pentru dezvoltarea generală a ţării noastre pe calea socialismului şi comunismului. Se poate aprecia că în această perioadă asociaţiile studenţeşti au desfăşurat o activitate intensă, au adus o contribuţie activă la realizarea sarcinilor privind perfecţionarea procesului de învăţământ. Rezultatele obţinute de absolvenţii institutelor noastre de învăţămint demonstrează cu prisosinţă aceasta. De asemenea, asociaţiilor studenţilor comunişti le-a revenit sarcina de a desfăşura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizaţiilor de partid ele au adus o însemnată contribuţie la formarea conştiinţei socialiste, la ridicarea nivelului de cunoştinţe generale al tuturor studenţilor. In toţi aceşti ani studenţii au fost prezenţi la toate marile acţiuni întreprinse de partid, au participat la lucrările de pe marile şantiere industriale şi agricole, aducînd o contribuţie tot mai însemnată la dezvoltarea generală a ţării noastre. Studenţimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuieşte în patria noastră şi că, prin contribuţia ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune cite ceva din entuziasmul şi elanul tineretului la temelia făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România. (Aplauze puternice prelungite). Aş dori, la această conferinţă, să menţionez activitatea intensă, multilaterală, desfăşurată de cadrele didactice din institutele de învăţămînt superior, care acţionează activ atît în direcţia bunei pregătiri profesionale a studenţilor cit şi pentru integrarea invăţămintului cu cerce- tarea şi producţia, contribuind astfel la înfăptuirea politicii partidului nostru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca de la această tribună, să adresez calde felicitări și cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didactice din invățămîntul superior din patria noastră. (Aplauze puternice, prelungite). De asemenea, adresez cele mai călduroase felicitări tuturor studenţilor din România, organizaţiilor lor comuniste — şi le doresc succese tot mai mari în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repetate). Dragi tovarăşi, Apreciind rezultatele bune obţinute pină acum, nu pot să nu menţionez că in organizarea şi desfăşurarea activităţii din institute şi universităţii, a însuşi procesului de învaţămînt, mai sunt o serie de lipsuri şi neajunsuri. De aceea, pornind de la marile sarcini puse de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională a Partidului cu privire la dezvoltarea invăţămintului, ştiinţei şi culturii în patria noastră, este necesar să se acţioneze cu hotărîre pentru lichidarea acestor lipsuri, pentru îmbunătăţirea întregii activităţi de perfecţionare a învăţămmntului românesc. In centrul acestor preocupări trebuie să stea în continuare integrarea organică a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Pornind de la rolul tot mai important pe care îl are ştiinţa ca factor al dezvoltării producţiei materiale şi a întregii societăţi, este necesar să ne preocupăm permanent ca formarea noilor generaţii de intelectuali ai patriei noastre să ţină seama de cerinţele pe care le pune dezvoltarea societăţii socialiste româneşti, revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană. Tineretul, studenţii trebuie să-şi sporească exigenţa faţă de ei înşişi muncind cu sîrguinţă pentru însuşirea a tot ce este mai valoros, mai inanţiat în tehnica şi ştiinţa contemporana, pentru a se pregăti temeinic şi a putea astfel aduce miine o contribuţie tot mai activă, în toate domeniile de activitate, la progresul României socialiste, la ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare a întregului nostru popor. Este necesar ca la baza întregii activităţi a invăţămintului nostru, a asociaţiilor studenţilor comunişti, să stea materialismul dialectic şi istoric, concepţia cea mai înaintată despre lume şi viaţă, care dă perspectivă, orizont şi asigură progresul general al omenirii. (Aplauze puternice prelungite). Dispunem de o puternică forţă, atît umană cit şi materială, în acest domeniu — şi ne putem exprima convingerea că în următorii ani învăţămîntul superior din patria noastră va parcurge o etapă importantă pe calea perfecţionării sale, că la viitoarea Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti vom putea constata că s-au obţinut succese remarcabile in înfăptuirea sarcinilor puse de partid în faţa învăţămîntului în România. Cu această convingere, sper că conferinţa voastră, la care participă şi cadrele didactice, va elabora şi măsurile în această direcţie. (Aplauze puternice). E necesar să înţelegeţi, tovarăşi — şi mă adresez atît cadrelor didac (Continuare in pag. a 3-a) 1 Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni, Primirea de către tovarăşul Mae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a delegaţiei Partidului Socialist Desturian din Tunisia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, vineri dupăamiază, delegaţia Partidului Socialist Desturian din Tunisia, condusă de Habib Chatti, membru al C.C. al P.S.D., directorul Cabinetului preşedintelui Republicii Tunisia, Habib Bourguiba, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită prietenească în ţara noastră. Au fost de faţă tovarăşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Suzana Gâdea, membru supleant al C.C. al P.C.R., preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor, Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Stelian Grindeanu, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Cu acest prilej, conducătorul delegaţiei P.S.D. a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie din partea preşedintelui Republicii Tunisia, Habib Bourguiba, împreună cu urări de fericire personală, iar poporului român noi succese în dezvoltarea sa social-economică. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rîndul său, preşedintelui Habib Bourguiba, un salut cordial, urări de sănătate, iar poporului tunisian, prosperitate şi progres. întrevederea a prilejuit un schimb de informaţii asupra principalelor probleme care se află in centrul activităţii şi preocupărilor Partidului Comunist Român şi ale Partidului Socialist Desturian, ale dezvoltării relaţiilor dintre cele două partide, ţări şi popoare, precum şi un schimb de păreri în legătură cu unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale. In acest cadru, s-a subliniat faptul că in ultimii ani raporturile de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Tunisia, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Desturian au cunoscut o evoluţie pozitivă, ascendentă. In acelaşi timp, s-a menţionat că există largi posibilităţi de extindere şi adîncire, in diverse domenii, a acestor raporturi in interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. In legătură cu aceasta, s-a exprimat hotărirea comună de a întări raporturile dintre cele două partide, de a activiza în mod deosebit cooperarea economică, pe baza interesului reciproc, în spiritul înţelegerii şi convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Habib Bourguiba. In cursul convorbirii, s-a subliniat că în numeroase probleme internaţionale poziţiile celor două ţări sunt comune sau foarte apropiate. în deplin consens, s-a relevat necesitatea promovării în raporturile dintre state a unor relaţii de tip nou, întemeiate pe principiile egalităţii in drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, continuarea eforturilor in vederea întăririi cursului spre destindere şi colaborare, a rezolvării pe calea tratativelor a problemelor litigioase dintre state. S-a apreciat că vizita delegaţiei Partidului Socialist Desturian va contribui la impulsionarea şi lărgirea colaborării multilaterale româno-tunisiene. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. „VENUS“, PE LITORALUL ROMÂNESC. Fotografie de Adrian Szász, tehnician, Bucureşti. Lucrare trimisă în cadrul concursului nostru de fotografii artistice PE DRUMUL FĂURIRII MIŞCĂRII SINDICALE Ritmul rapid, dinamismul reprezintă carcateristici definitorii ale procesului complex de închegare a organizaţiilor de clasă, politice şi profesionale, ale proletariatului din România. Ele sunt datorate receptivităţii deosebite a muncitorimii la ideile înaintate, manifestate de timpuriu în confruntări şi lupte de clasă, răspîndirii şi însuşirii marxismului de către mişcarea socialistă, materializate atît pe plan practic-organizatoric cit şi programatic. Progresele pe calea organizării profesionale se află în strînsă legătură cu cele obţinute în direcţia organizării politice, ceea ce conferă înalte semnificaţii valorice cadrului unitar în care s-a desfăşurat istoria mişcării noastre muncitoreşti. Astfel, de la primele forme ale asociaţiilor de întrajutorare din 1846, la făurirea organizaţiilor profesionale proprii, tot mai numeroase la începutul deceniului al 9-lea al veacului trecut, saltul de calitate înregistrat este evident. Cercurile muncitoreşti, şi mai tîrziu cluburile, organisme locale ale P.S.D.M.R., prin educarea clasei muncitoare, au sprijinit activ această operă constructivă. Deloc întîmplător, multe dintre noile organizaţii profesionale înfiinţate după 1886 se vor considera afiliate la „partida muncitorilor“. Tot mai mult o idee generoasă , enunţată şi de gazeta „Democraţia socială" la 6 septembrie 1892 — se impune în epocă : „Muncitorii trebuie să alcătuiască un sindicat al lor... un sindicat puternic, solidar, organizat in vederea luptelor de clasă“. Acest spirit il aflăm şi la dezbaterile Congresului socialist naţional din 31 martie—3 aprilie 1893, cind s-a constituit P.S.D.M.R., unde au fost prezenţi şi 8 delegaţi ai mişcării profesionale, prezenţă care va putea fi remarcată cu regularitate la toate congresele Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România. Congresul a adoptat o rezoluţie prin care se hotăra ca, în acele oraşe şi în acele profesiuni unde nu erau create organizaţii profesionale, să se „stăruie din toate puterile pentru întemeierea lor“, fiind menite să devină „o şcoală pregătitoare a partidului“. Şi chiar din lunile imediat următoare asistăm la un avînt al acţiunii revoluţionare pe acest tărîm, proces evidenţiat atît numeric, dar mai ales calitativ. Asociaţiile profesionale muncitoreşti, afiliate in cea mai mare parte la P.S.D.M.R., al cărui program şi statut îl recunoşteau, s-au remarcat ca centre de unire a lucrătorilor, ca şcoli de educaţie şi maturizare revoluţionară. Fie că purtau denumirea de societăţi, asociaţii sau aceea improprie de bresle, ele au îndeplinit atribuţii şi sarcini proprii organizaţiilor sindicale. Denumiri ca : „Solidaritatea“, „Frăţia“, „Unirea“, „înfrăţirea“, „Dezrobirea“ dădeau expresie încrederii maselor muncitoare în forţa solidarităţii muncitoreşti, garanţie temeinică a victoriei finale. Tot mai des, însă, este folosit in epocă şi termenul de sindicat, punindu-se, in fond, de acord conţinutul activităţii cu titulatura. Astfel, in 1893 iau fiinţă Sindicatul lucrătorilor zidari şi lemnari din Galaţi, Sindicatul general al muncitorilor brutari din Brăila ; în 1894, Sindicatul breslei franzelarilor din Bucureşti ; in 1895, Sindicatul vînzătorilor de ziare din Galaţi ; în 1897, Sindicatul zugravilor şi vopsitorilor din Capitală , în 1898, Sindicatul general al lucrătorilor croitori din Galaţi. Procesul organizării profesionale a cuprins numeroase oraşe ale ţării şi, fapt de o deosebită importanţă, mun Ion Mamina cercetător ştiinţific (Continuare in pag. a 4-a) Tovarăşului LUDVIK SVOBODA Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace PRAGA Stimate tovarăşe Svoboda, Cu ocazia realegerii Dumneavoastră in înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste Cehoslovace, îmi este deosebit de plăcut să vă adresez, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului roman şi al meu personal, felicitări cordiale, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi succes in activitatea consacrată înfloririi Republicii Socialiste Cehoslovace îmi exprim şi cu acest prilej convingerea că, in spiritul întilnirii şi convorbirilor fructuoase pe care le-am avut recent la Praga, relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre vor cunoaşte şi în viitor o dezvoltare continuă, spre binele popoarelor român şi cehoslovac, al cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei sale, General SUHARTO, Preşedintele Republicii Indonezia DJAKARTA Realegerea dv în calitate de preşedinte al Indoneziei Îmi oferă ocazia să transmit Excelenţei Voastre sincerele mele felicitări. Împreună cu cele mai bune urări de succese In Înalta dv misiune, îmi exprim convingerea că bunele relaţii existente între România şi Indonezia se vor dezvolta în viitor în interesul ambelor noastre popoare, şi cauzei păcii şi Înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Contriului de Stat al Republicii Socialiste România „