Munca, martie 1973 (Anul 29, nr. 7864-7890)

1973-03-24 / nr. 7884

Proletari din foaie fârile, uniţi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXIX nr. 7884 Sîmbătă 24 martie 1973 ♦♦♦ 6 pagini 30 bani A IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri dimineaţa, la Pa­latul Marii Adunări Naţionale, cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, eveniment cu profun­de şi multiple semnificaţii în viaţa studenţimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinţei au loc în atmosfera de muncă însufleţită a poporului nostru pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale Partidului, sub semnul anga­jării depline a studenţilor ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — în înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere so­cială şi politică ce le revin pentru a deveni cadre de nădejde ale con­strucţiei societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi a comunis­mului in România. Timp de două zile, forumul organizaţiei tineretu­lui studios va dezbate o sferă lar­gă de probleme care privesc im­primarea unui profund conţinut revoluţionar întregii activităţii a Uniunii, corespunzător exigenţelor zilelor noastre, în spiritul indicaţii­lor secretarului general al partidu­lui privind creşterea rolului ei în viaţa universitară a ţării şi a con­tribuţiei la perfecţionarea învăţă­­mântului superior, mai strinsa sa legare cu cercetarea şi producţia, la pregătirea profesională şi edu­caţia comunistă a studenţilor. Sosirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat — Paul Niculescu Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Leonte Răutu, Gheor­­ghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Ştefan Andrei — este sa­lutată cu entuziaste aplauze. Sute tre­­studente şi studenţi, a­­flaţi in faţa Palatului Marii Adu­nări Naţionale, ovaţionează în­delung, intonează imnul „Partid ne eşti slăvit conducător“, dau glas profundelor lor sentimente de re­cunoştinţă pentru grija pe care partidul o acordă tineretului stu­dios, dezvoltării şi perfecţionării invăţămintului universitar, pentru preţuirea şi încrederea de care se bucură tinăra generaţie. In aceeaşi atmosferă însufleţită, conducătorii partidului şi statului sunt intimpinaţi la intrarea in sa­lă. Minute in şir se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescu şi studen­ţii“. In sală se află delegaţi ai stu­denţilor din întreaga ţară şi un mare număr de invitaţi — reprezen­tanţi ai conducerilor unor ministere instituţii centrale şi organizaţii ob­şteşti, secretari ai unor comitete de partid, rectori ai instituţiilor de invăţămînt superior, academicieni, activişti de partid şi de stat, ca­dre didactice, studenţi fruntaşi la învăţătură şi in­activitatea ob­ştească, tineri muncitori şi elevi. • Cuvintul de deschidere a con­ferinţei a fost rostit de Ion Tra­­ian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, preşedinte­le Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti. Exprimînd, în numele delegaţi­lor şi invitaţilor, al întregii stu­­denţimi din patria noastră, cele mai vii mulţumiri, adînca recunoş­tinţă şi bucuria de a inaugura lu­crările conferinţei in prezenţa conducerii partidului şi statului nostru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vorbitorul a spus : „Noi vedem in prezenţa dumneavoastră la cel mai inart forum al studenţimii, prezenţă de­venită tradiţională, o expresie gră­itoare a grijii părinteşti cu care partidul, clasa muncitoare, între­gul popor, dumneavoastră perso­nal înconjuraţi tineretul universi­tar, tinăra generaţie a ţării, o nouă dimensiune a răspunderilor socia­le şi politice care ne revin, un (Continuare in pag. a 3-a) Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă a Uniunii Asocia­ţiilor Studenţilor Comunişti din România, tuturor studenţilor din pa­tria noastră, un călduros salut din partea Comitetu­lui Central al Par­tidului Comunist Român, a Consi­liului de Stat, a guvernului şi a mea personal. (A­­plauze puternice, prelungite). Conferinţa Uniu­nii Asociaţiilor Studenţilor Comu­nişti din România — forul democra­tic al studenţimii — are menirea sa facă bilanţul acti­vităţii desfăşurate în perioada care a trecut de la con­ferinţa precedentă, să analizeze în spirit critic şi au­tocritic activitatea desfăşurată in ve­derea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ri­­dicarea nivelului de pregătire de specialitate şi po­litică a tinerei ge­neraţii studenţeşti, şi, totodată, să stabilească măsu­rile necesare d­in vederea îmbunătă­ţirii în continua­re a activităţii a­­sociaţiilor, a creş­terii rolului lor in formarea profe­sională şi politică a întregii studen­­ţimi, în activita­tea generală a ti­nerei generaţii din România. După cum se ştie, în ultimii ani, în institutele de învăţămint din ţa­ra noastră s-a desfăşurat o intensă activitate de perfecţionare a organi­zării şi de ridicare a conţinutului invăţămintului, de legare mai strîn­­să a acestuia cu cercetarea şi pro­ducţia. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obţinut deja o serie de rezul­tate pozitive — deşi trebuie spus că suntem de abia la primii paşi. Tre­buie să acţionăm in continuare cu toată fermitatea şi energia pentru a obţine o legare organică a întregu­lui proces de invăţămînt cu cerceta­rea şi producţia, aceasta constituind una din condiţiile esenţiale pentru progresul invăţămintului românesc, pentru dezvoltarea generală a ţării noastre pe calea socialismului şi comunismului. Se poate aprecia că în această perioadă asociaţiile stu­denţeşti au desfăşurat o activitate intensă, au adus o contribuţie activă la realizarea sarcinilor privind per­fecţionarea procesului de învăţă­­mânt. Rezultatele obţinute de absol­venţii institutelor noastre de învă­­ţămint demonstrează cu prisosinţă aceasta. De asemenea, asociaţiilor studen­ţilor comunişti le-a revenit sarcina de a desfăşura o largă activitate educativă. Sub conducerea organi­zaţiilor de partid ele au adus o în­semnată contribuţie la formarea conştiinţei socialiste, la ridicarea nivelului de cunoştinţe generale al tuturor studenţilor. In toţi aceşti ani studenţii au fost prezenţi la toate marile acţiuni în­treprinse de partid, au participat la lucrările de pe marile şantiere in­dustriale şi agricole, aducînd o contribuţie tot mai însemnată la dezvoltarea generală a ţării noastre. Studenţimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuieşte în patria noastră şi că, prin contribuţia ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune cite ceva din entu­ziasmul şi elanul tineretului la te­melia făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România. (Aplauze puternice prelungite). Aş dori, la această conferinţă, să menţionez activitatea intensă, multi­laterală, desfăşurată de cadrele di­dactice din institutele de învăţă­­mînt superior, care acţionează activ atît în direcţia bunei pregătiri pro­fesionale a studenţilor cit şi pentru integrarea invăţămintului cu cerce- t­­area şi producţia, contribuind ast­fel la înfăptuirea politicii partidului nostru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca de la această tribună, să adresez calde fe­licitări și cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didac­tice din invățămîntul superior din patria noastră. (Aplauze puternice, prelungite). De asemenea, adresez cele mai călduroase felicitări tuturor studen­ţilor din România, organizaţiilor lor comuniste — şi le doresc succese tot mai mari în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repe­tate). Dragi tovarăşi, Apreciind rezultatele bune obţi­nute pină acum, nu pot să nu men­ţionez că in organizarea şi desfăşu­rarea activităţii din institute şi uni­versităţii, a însuşi procesului de înva­­ţămînt, mai sunt o serie de lipsuri şi neajunsuri. De a­­ceea, pornind de la marile sarcini puse de Congresul al X-lea şi de Confe­rinţa Naţională a Partidului cu pri­vire la dezvoltarea invăţămintului, şti­inţei şi culturii în patria noastră, este necesar să se ac­ţioneze cu hotărîre pentru lichidarea a­­cestor lipsuri, pen­tru îmbunătăţirea întregii activităţi de perfecţionare a în­­văţămmntului româ­nesc. In centrul a­­cestor preocupări trebuie să stea în continuare integra­rea organică a în­­văţămîntului cu cercetarea şi pro­ducţia. Pornind de­ la rolul tot mai im­portant pe care îl are ştiinţa ca fac­tor al dezvoltării producţiei materia­le şi a întregii so­cietăţi, este nece­sar să ne preocu­păm permanent ca formarea noilor ge­neraţii de intelec­tuali ai patriei noastre să ţină sea­ma de cerinţele pe care le pune dez­voltarea societăţii socialiste româneş­ti, revoluţia tehni­­co-ştiinţifică con­temporană. Tineretul, stu­denţii trebuie să-şi sporească exigenţa faţă de ei înşişi muncind cu sîrgu­­inţă pentru însuşirea a tot ce este mai valoros, mai inan­ţiat în tehnica şi ştiinţa contemporana, pentru a se pregăti temeinic şi a putea astfel a­­duce m­iine o contribuţie tot mai ac­tivă, în toate domeniile de activitate, la progresul României socialiste, la ridicarea nivelului de civilizaţie şi bunăstare a întregului nostru popor. Este necesar ca la baza întregii activităţi a invăţămintului nostru, a asociaţiilor studenţilor comunişti, să stea materialismul dialectic şi isto­ric, concepţia cea mai înaintată des­pre lume şi viaţă, care dă perspec­tivă, orizont şi asigură progresul general al omenirii. (Aplauze puter­nice prelungite). Dispunem de o puternică forţă, atît umană cit şi materială, în acest domeniu — şi ne putem exprima convingerea că în următorii ani în­­văţămîntul superior din patria noas­tră va parcurge o etapă importantă pe calea perfecţionării sale, că la viitoarea Conferinţă a Uniunii Aso­ciaţiilor Studenţilor Comunişti vom putea constata că s-au obţinut suc­cese remarcabile in înfăptuirea sar­cinilor puse de partid în faţa învă­­ţămîntului în România. Cu această convingere, sper că conferinţa voas­tră, la care participă şi cadrele di­dactice, va elabora şi măsurile în această direcţie. (Aplauze puternice). E necesar să înţelegeţi, tovarăşi — şi mă adresez atît cadrelor didac­ (Continuare in pag. a 3-a) 1 Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prieteni, Primirea de către tovarăşul Mae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a delegaţiei Partidului Socialist Desturian din Tunisia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, a primit, vineri du­pă­­amiază, delegaţia Partidului Socia­list Desturian din Tunisia, condusă de Habib Chatti, membru al C.C. al P.S.D., directorul Cabinetului preşe­dintelui Republicii Tunisia, Habib Bourguiba, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită prietenească în ţara noastră. Au fost de faţă tovarăşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Suzana Gâdea, membru supleant al C.C. al P.C.R., preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor, Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Stelian Grindeanu, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Cu acest prilej, conducătorul de­legaţiei P.S.D.­­ a transmis tovară­şului Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie din partea preşedintelui Republicii Tunisia, Habib Bour­guiba, împreună cu urări de fericire personală, iar poporului român noi succese în dezvoltarea sa social-eco­­nomică. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rîndul său, preşedintelui Habib Bourguiba, un salut cordial, urări de sănătate, iar poporului tunisian, prosperitate şi progres. întrevederea a prilejuit un schimb de informaţii asupra principalelor probleme care se află in centrul ac­tivităţii şi preocupărilor Partidului Comunist­ Român şi ale Partidului Socialist Desturian, ale dezvoltării relaţiilor dintre cele două partide, ţări şi popoare, precum şi un schimb de păreri în legătură cu unele pro­bleme ale situaţiei internaţionale actuale. In acest cadru, s-a subliniat faptul că in ultimii ani raporturile de prietenie şi colaborare dintre Repu­blica Socialistă România şi Repu­blica Tunisia, dintre Partidul Comu­nist Român şi Partidul Socialist Desturian au cunoscut o evoluţie po­zitivă, ascendentă. In acelaşi timp, s-a menţionat că există largi posi­bilităţi de extindere şi adîncire, in diverse domenii, a acestor raporturi in interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării inter­naţionale. In legătură cu aceasta, s-a exprimat hotărirea comună de a în­tări raporturile dintre cele două par­tide, de a activiza în mod deosebit cooperarea economică, pe baza in­teresului reciproc, în spiritul înţele­gerii şi convorbirilor dintre preşe­dinţii Nicolae Ceauşescu şi Habib Bourguiba. In cursul convorbirii, s-a subli­niat că în numeroase probleme in­ternaţionale poziţiile celor două ţări sunt comune sau foarte apropiate. în deplin consens, s-a relevat necesi­tatea promovării în raporturile din­tre state a unor relaţii de tip nou, întemeiate pe principiile egalităţii in drepturi, respectului independen­ţei şi suveranităţii naţionale, nea­mestecului in treburile interne, a­­vantajului reciproc, continuarea efor­turilor in vederea întăririi cursului spre destindere şi colaborare, a re­zolvării pe calea tratativelor a pro­blemelor litigioase dintre state. S-a apreciat că vizita delegaţiei Partidului Socialist Desturian va contribui la impulsionarea şi lărgi­rea colaborării multilaterale româ­no-tunisiene. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. „VENUS“, PE LITORALUL RO­MÂNESC. Fotografie de Adrian Szász, tehnician, Bucureşti. Lucrare trimisă în cadrul concursului nostru de fotografii artistice PE DRUMUL FĂURIRII MIŞCĂRII SINDICALE Ritmul rapid, dinamismul repre­zintă carcateristici definitorii ale procesului complex de închegare a organizaţiilor de clasă, politice şi profesionale, ale proletariatului din România. Ele sunt datorate receptivi­tăţii deosebite a muncitorimii la ideile înaintate, manifestate de tim­puriu în confruntări şi lupte de cla­să, răspîndirii şi însuşirii marxismu­lui de către mişcarea socialistă, ma­terializate atît pe plan practic-orga­­nizatoric cit şi programatic. Progre­sele pe calea organizării profesio­nale se află în strînsă legătură cu cele obţinute în direcţia organizării politice, ceea ce conferă înalte sem­nificaţii valorice cadrului unitar în care s-a desfăşurat istoria mişcării noastre muncitoreşti. Astfel, de la primele forme ale a­­sociaţiilor de întrajutorare din 1846, la făurirea organizaţiilor profesio­nale proprii, tot mai numeroase la începutul deceniului al 9-lea al vea­cului trecut, saltul de calitate înre­gistrat este evident. Cercurile mun­citoreşti, şi mai tîrziu cluburile, or­ganisme locale ale P.S.D.M.R., prin educarea clasei muncitoare, au spri­jinit activ această operă constructi­­­­vă. Deloc întîmplător, multe din­tre noile organizaţii profesionale înfiinţate după 1886 se vor considera afiliate la „partida muncitorilor“. Tot mai mult o idee generoasă , enunţată şi de gazeta „Democraţia socială" la 6 septembrie 1892 — se impune în epocă : „Muncitorii tre­buie să alcătuiască un sindicat al lor... un sindicat puternic, solidar, or­ganizat in vederea luptelor de clasă“. Acest spirit il aflăm şi la dezbate­rile Congresului socialist naţional din 31 martie—3 aprilie 1893, cind s-a constituit P.S.D.M.R., unde au fost prezenţi şi 8 delegaţi ai mişcării pro­fesionale, prezenţă care va putea fi remarcată cu regularitate la toate congresele Partidului Social-Demo­crat al Muncitorilor din România. Congresul a adoptat o rezoluţie prin care se hotăra ca, în acele oraşe şi în acele profesiuni unde nu erau create organizaţii profesionale, să se „stăruie din toate puterile pentru în­temeierea lor“, fiind menite să de­vină „o şcoală pregătitoare a parti­dului“. Şi chiar din lunile imediat urmă­­­toare asistăm la un avînt al acţiunii revoluţionare pe acest tărîm, proces evidenţiat atît numeric, dar mai ales calitativ. Asociaţiile profesionale muncitoreşti, afiliate in cea mai mare parte la P.S.D.M.R., al cărui pro­gram şi statut îl recunoşteau, s-au remarcat ca centre de unire a lucră­torilor, ca şcoli de educaţie şi matu­rizare revoluţionară. Fie că purtau denumirea de societăţi, asociaţii sau aceea improprie de bresle, ele au îndeplinit atribuţii şi sarcini proprii organizaţiilor sindicale. Denumiri ca : „Solidaritatea“, „Frăţia“, „Uni­rea“, „înfrăţirea“, „Dezrobirea“ dă­deau expresie încrederii maselor muncitoare în forţa solidarităţii mun­citoreşti, garanţie temeinică a victo­riei finale. Tot mai des, însă, este folosit in epocă şi termenul de sindicat, punin­­du-se, in fond, de acord conţinutul activităţii cu titulatura. Astfel, in 1893 iau fiinţă Sindicatul lucrătorilor zidari şi lemnari din Galaţi, Sindica­tul general al muncitorilor brutari din Brăila ; în 1894, Sindicatul bres­lei franzelarilor din Bucureşti ; in 1895, Sindicatul vînzătorilor de zia­re din Galaţi ; în 1897, Sindicatul zu­gravilor şi vopsitorilor din Capitală , în 1898, Sindicatul general al lucră­torilor croitori din Galaţi. Procesul organizării profesionale a cuprins numeroase oraşe ale ţării şi, fapt de o deosebită importanţă, mun­ Ion Mamina cercetător ştiinţific (Continuare in pag. a 4-a) Tovarăşului LUDVIK SVOBODA Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace PRAGA Stimate tovarăşe Svoboda, Cu ocazia realegerii Dumneavoastră in înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste Cehoslovace, îmi este deosebit de plăcut să vă adresez, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului roman şi al meu personal, felicitări cordiale, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi succes in activitatea consacrată înfloririi Republicii So­cialiste Cehoslovace îmi exprim şi cu acest prilej convingerea că, in spiritul întilnirii şi con­vorbirilor fructuoase pe care le-am avut recent la Praga, relaţiile de prie­tenie şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre vor cu­noaşte şi în viitor o dezvoltare continuă, spre binele popoarelor român şi cehoslovac, al cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei sale, General SUHARTO, Preşedintele Republicii Indonezia DJAKARTA Realegerea dv în calitate de preşedinte al Indoneziei Îmi oferă ocazia să transmit Excelenţei Voastre sincerele mele felicitări. Împreună cu cele mai bune urări de succese In Înalta dv misiune, îmi exprim convingerea că bunele relaţii existente între România şi Indonezia se vor dezvolta în viitor în interesul ambelor noastre popoare, şi cauzei păcii şi Înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Contriului de Stat al Republicii Socialiste România „

Next