Munca, aprilie 1973 (Anul 29, nr. 7891-7914)

1973-04-02 / nr. 7891

Cu planul trimestrial îndeplinit MUNCITORII SECTOARELOR DE EXPLOATARE FORESTIERĂ DIN JUDEŢUL BIHOR şi-au ono­rat exemplar sarcinile de plan pe primele trei luni ale anului cu­rent Pină la sfîrşitul trimestrului ei au livrat in plus economiei naţionale 25 000 mc masă lem­noasă. De menţionat că fores­tierii bihoreni au obţinut în pri­mul trimestru al acestui an cel mai mare randament pe forma­ţia de lucru - 550-600 mc masă lemnoasă în opt ore. (CONSTAN­TIN SERAC, coresp. „MUNCA") . COLECTIVUL DE MUNCA AL FABRICII DE MASE PLASTICE „DERMATINA" DIN TIMIŞOARA a îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe primul tri­mestru. Peste prevederi ei vor livra beneficiarilor importante cantităţi de piele artificială, feţe mese de suport textil, covoare PCV şi alte produse din mase plastice. De menţionat că faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, producţia din acest trimestru este mai mare cu 21 la sută. (ION NIŢU, coresp. „MUN­CA“) Oamenii muncii din ÎNTRE­PRINDERILE INDUSTRIALE ALE JUDEŢULUI BRAILA au realizat, cu 2 zile înainte de termen, sar­cinile de plan la producţia marfă. O contribuţie de seamă la acest succes l-au adus meta­­lurgiştii de la Uzina Laminorul, precum şi colectivele de la în­treprinderea de morărit şi decor­­ticat, Fabrica de confecţii, între­prinderea de industrie locală nr. 1 Brăila, Fabrica de conserve Zagna Vădeni. Producţia suplimentară preve­derilor se materializează în 1 790 tone laminate finite pline din oţel, peste 480 tone oţel brut, 400 tone ciment, 2 572 metri patroţi plăci aglomerate din lemn, 322 tone fibre şi fire artificiale şi alte produse. Rezultatele obţinute întrec nivelul realizărilor din perioada corespunzătoare a anului trecut cu peste 65 milioane lei. DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI ŞI PINA IN PREZENT SIDERUR­­GIŞTII DE LA „OŢELUL ROŞU“ - JUDEŢUL CARAS SEVERIN - au realizat peste sarcinile de plan 2 746 tone oţel. Peste jumătate din această cantitate — mai exact 1 654 tone — s-a realizat la cuptorul nr. 4 deservit de echi­pele prim-topitorilor Ion Dicu, Ion Atinge şi Gheorghe Laţcu. (IOAN MITRIC, coresp. „MUN­CA") Printre cele 10 unităţi econo­mice din judeţul Argeş, care au anunţat îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe primele 3 luni ale anului, se numără Grupul industrial de foraj şi extracţie a ţiţeiului, între­prinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton, între­prinderea viei şi vinului din Piteşti, Fabrica de confecţii, Autobaza de transporturi şi în­treprinderea de industrie locală din Curtea de Argeş. Colectivul întreprinderii de poduri metalice și prefabricate din beton, de pildă, furnizează peste preve­deri 20 000 traverse de cale ferată. Proletari din toate tarile, unifi-ve ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7891 Luni 2 aprilie 1973 8 pagini 30 bani INSTITUȚIILE DE CULTURĂ ALE SINDICATELOR I 1.7...majore r.l .Programul de activitate răspunde dezideratului — cincinalul Înainte de termeni“ Fraza aparţine directorului clubu­lui, uzinei „Progresul“ — Brăila, Mihalache Drăghici. Dincolo de exprimarea ei în cuvinte, ideea re­prezintă preocuparea principală de a servi într-un mod cit mai concret şi mai eficient problemele producţiei, de a orienta programul de activitate al clubului în consens cu cel al uzi­nei, al colectivului ei. „Dacă actuala sarcină a îndeplinirii cincinalului înainte de termen este crezul colec­tivului de salariaţi al uzinei, în a­­ceeaşi măsură el este şi al nostru, al clubului. Cum putem contribui prin formele şi metodele specifice ale activităţii clubului, la împlinirea a­­cestui deziderat major ? La această întrebare căutăm să răspundem prin întreaga noastră activitate“. Concre­tizarea ideilor expuse de directorul Mihalache Drăghici am aflat-o în cele două acţiuni ce se desfăşurau chiar în după-amiaza vizitei făcute la club : o expunere dedicată tineri­lor muncitori ce se califică la locul de muncă şi o masă rotundă a sec­ţiei forjă. Secţie fruntaşă, cu realizări remar­cabile înregistrate la sfîrşitul anului trecut — economii in valoare de 1 246 350 lei — forta deţine o impor­tantă pondere în activitatea uzinei prin însuşi profilul său de cea mai mare consumatoare de metal. înde­plinirea imperativelor organizării ştiinţifice a producţiei, a folosirii intensive a capacităţilor de producţie şi încărcarea corespunzătoare a ma­şinilor şi utilajelor, a scurtării ter­menelor de execuţie a produselor, a îmbunătăţirii neîntrerupte a tehno­logiilor de fabricaţie, a valorificării superioare a materiilor prime, a re­ducerii consumurilor specifice şi a economisirii metalului prin elimina­rea pierderilor la prelucrare, sunt ho­­tărîtoare pentru calitatea producţiei şi creşterea productivităţii muncii pe întreaga uzină. Conştienţi de obliga­ţiile ce le revin, inginerii, maiştrii şi muncitorii secţiei dezbat cu regulari­tate căile de optimizare a procesului de producţie la forjă. Mesele rotun­de, consfătuirile şi dezbaterile orga­nizate periodic la clubul uzinei, re­prezintă o formă de activitate curen­tă in sprijinul producţiei, iniţiată de comitetul sindical de secţie în cola­borare cu comitetul sindicatului pe uzină şi conducerea clubului. „Efi­cienţa lor o cîntărim prin îmbunătă­ţirile ulterioare a unor procedee teh­nologice in secţia noastră şi prin valoarea lor în ridicarea randamen­tului muncii sau in obţinerea de e­­conomii, în urma propunerii făcute de lăcătuşul Ion Sîrbu, la masa ro­tundă cu tema : „întreţinerea şi ex­ploatarea agregatelor“, propunere de a fi controlate mai atent, înainte de începerea lucrului, manipulatoarele de forjat osia pentru a fi îndepăr­tate cauzele ce duc la ruperea axe­lor la roţi, s-a format din rîndul spe­cialiştilor o comisie în secţie şi nea­junsul a fost remediat. Tot astfel, ca efect al dezbaterii căilor de econo­misire a metalului, s-au luat măsuri pentru forjarea a trei repere in ma­triţe — corp lagăr, capac, arbore“. Aflind aceste citeva date despre rolul şi consecinţele dezbaterilor în munca secţiei, de la maistrul Stan Spiţă, preşedintele comitetului sindi­cal de secţie, urmăresc discuţiile la masa rotundă pe tema : „Procedee moderne de forjare şi matriţare“. 23 de participanţi. Maiştri, şefi de echi­pă şi de brigadă, forjori şi lăcătuşi, fruntaşi, ingineri. Inginerul Aurel Horneţ, tehnologul secţiei, prezintă un material concis asupra noilor me­tode în forjare introduse recent in sec­ţie sau care urmează a fi adoptate. Se insistă asupra avantajelor tehnice ale matriţării în comparaţie cu for­jarea liberă, sunt lămurite caracte­risticile matriţării deschise şi are Alina Popovici (Continuare in pag. a 2-a) Au trecut 23 de ani de cînd Marin Nicolae, lucrează ca strungar in uzina „Progresul“-Brăila. In secţia uzinaj, la un strung modern, prelucrează piese mari pentru rulouri­ compresoare şi escavatoare. Muncitor cu înaltă cali­­fiecare, a iniţiat pină acum peste 40 de tineri în tainele meseriei. Mulţi dintre ei fac parte din familia fruntaşilor in întrecerea socialistă. Foto : ST. ALBESCU Cu toate forţele la însămînţări TIMIŞ Ieri, duminică, cea dintîi zi a lu­nii aprilie a constituit pentru mii de oameni ai muncii din comunele şi satele judeţului Timiş o zi obişnuită de lucru pe ogoare. Peste 4 000 de tractoare, din staţiunile de mecani­zare a agriculturii şi întreprinderile agricole de stat au împînzit dis de dimineaţă tarlalele însorite din cîm­­pia Timişului. S-a lucrat din plin la semănatul sfeclei de zahăr (lucrare încheiată ieri), florii soarelui, inului, plantelor furajere, precum şi la pregătirea patului germinativ pentru porumb. Numai în cursul acestei zile pe ogoa­rele judeţului au fost însămînţate peste 3 200 hectare, din care aproape 2 000 hectare cu floarea-soarelui şi 800 hectare cu sfeclă de za­hăr şi furajeră. Pe alte 6 400 hecta­re din suprafeţele destinate porum­bului s-au făcut lucrări de pregătire a solului cu grape şi discuri. Până aseară în judeţul Timiş au fost în­sămânţate în total peste 85 000 hec­tare şi au fost pregătite alte 50 000 hectare. (ION NIŢU, coresp. „MUN­CA“) Mecanizatorii de la S.M.A. Topraisar lucrează cu spot la semănat INTERVIUL ACORDAT DE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, revistei italiene „L’Europeo“ Aşa cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit în ziua de 6 decembrie 1972 pe publicistul italian Valerio Pellizzari. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru revista „L’Europee". ÎNTREBARE: Realizările României din ultimii 25 de ani au suscitat un larg inte­res. V-aş fi recunoscător, domnule preşedinte, dacă ne-aţi putea vorbi despre pro­blemele cele mai urgente pe care societatea românească trebuie să le rezolve astăzi. RĂSPUNS : Este adevărat că, în anii construcţiei socialiste, Româ­nia a obţinut rezultate remarcabi­le în dezvoltarea sa economică şi socială. Nu aş menţiona decît fap­tul că în acest an producţia in­dustrială este de peste 20 de ori mai mare decît cea din 1938, anul cu producţia cea mai mare a Ro­mâniei din trecut. A crescut sim­ţitor venitul naţional, precum şî nivelul de trai al poporului, care constituie, de altfel, preocuparea centrală a politicii noastre. In do­meniul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii s-au obţinut, de asemenea, rezultate de însemnătate deosebi­tă. In trecut, aproape 40 la sută din populaţie era neştiutoare de carte. Am lichidat de mult această stare de lucruri, iar în prezent avem introdus învăţâmîntul obligatoriu de zece ani. Invăţămîntul nostru superior se găseşte, din punct de vedere al numărului studenţilor, la nivelul ţărilor dezvoltate. Prac­tic, în institutele de învăţămînt din România asigurăm întregul necesar de cadre pentru toate sec­toarele de activitate. Mai mult chiar, în România învaţă cîteva mii de tineri din ţările în curs de dezvoltare. Nu mă mai refer la dezvoltarea activităţii culturale şi ştiinţifice, care constituie o preo­cupare permanentă a întregii noas­tre politici, considerînd că ştiinţa trebuie să stea la baza­ întregii dezvoltări a societăţii. In ce priveşte problemele cele mai urgente pe care trebuie să le rezolve societatea socialistă ro­mânească în viitor, ele constau în primul rînd în a lichida decalajul care ne mai desparte de ţările dez­voltate din punct de vedere indus­trial şi economic, în general. Por­nind de aici, punem pe prim plan dezvoltarea în ritm susţinut a in­dustriei, modernizarea producţiei agricole şi, totodată, amplasarea raţională pe ter toi­­ul ţării a no­ilor forţe de producţie, a indus­triei şi altor instituţii. O altă preocupare este aceea a organizării dezvoltării oraşelor şi satelor prin crearea de noi centre orăşeneşti şi ridicarea nivelului de organizare şi a condiţiilor de viaţă în centrele urbane existente, con­siderînd că aceasta are o deosebi­tă importanţă pentru dezvoltarea viitoare a ţării. Desigur, pornind de la aceste preocupări, pe prim plan se pune problema formării cadrelor nece­sare pentru toate domeniile de ac­tivitate, ca o condiţie de bază a progresului general al societăţii. Trebuie să menţionez că în dez­voltarea întregii noastre activităţi pornim de la introducerea în in­dustrie, agricultură şi în alte do­menii a cuceririlor ştiinţei şi teh­nicii celei mai avansate, spre a ţine astfel pasul cu transformările mari produse în lume de revoluţia teh­­nico-ştiinţifică contemporană. In sfîrşit, ne­ preocupăm conti­nuu de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă materiale şi spirituale ale întregului popor. Am în vedere atit preocuparea pentru creşterea veniturilor populaţiei, pentru dez­voltarea construcţiei de locuinţe, pentru îmbunătăţirea asistenţei sa­nitare, cit şi alte preocupări legate de îmbunătăţirea cit mai rapidă a condiţiilor de trai. ÎNTREBARE: Din anul 1965 vă aflaţi în fruntea Par­tidului Comunist Român. Re­zultatele de astăzi — fără în­doială rodul unei activităţi foarte complexe — au presupus şi eliminarea unor obstacole. Ne-aţi putea spune, domnu­le preşedinte, ce dificultăţi aţi întimpinat in aceşti ani ? RĂSPUNS: Fără îndoială că în toată această perioadă — inclusiv după 1965 — a trebuit să facem faţă unor probleme foarte com­plexe, să învingem o serie de gre­utăţi — unele obiective, legate de stadiul de dezvoltare a ţării, altele subiective, legate de activitatea or­ganelor de partid şi de stat. Nu aş vrea să vorbesc acum despre greu­tăţile obiective, pentru că este de înţeles că nivelul scăzut al indus­triei şi agriculturii creează multe greutăţi în dezvoltarea unei ţări. Principala dificultate a fost, în primul rînd, aceea că nu am avut asigurate, pentru toate sectoarele, cadrele necesare care să poată face faţă pe deplin cerinţelor impuse de ritmul înalt de dezvoltare a so­cietăţii. In al doilea rînd, s-au manifes­tat o serie de tendinţe dogmatice — ca să spun aşa — rigide în a­­bordarea unor probleme ale dez­voltării societăţii, generate, în pri­mul rînd, de neînţelegerea unor legităţi obiective, a formelor celor mai potrivite de aplicare a lor la condiţiile reale ale societăţii româ­neşti. Desigur, aceste fenomene s-au manifestat mai cu seamă într-o a­­numită perioadă , şi multe din ele au fost în mare parte depăşite. S-au manifestat, şi mai există încă din păcate unele tendinţe birocra­tice. A existat şi tendinţa unui centralism excesiv. Dar multe din aceste stări de lucruri au fost în cea mai mare parte înlăturate. De altfel, măsurile luate în direcţia perfecţionării conducerii şi planifi­cării economiei au avut tocmai sensul de a lichida aceste stări de lucruri, de a îmbunătăţi situaţia şi crea noi condiţii favorabile pen­tru dezvoltarea întregii societăţi. După cum ştiţi, printre preocu­pările noastre este şi aceea de a defini cit mai bine rolul partidu­lui în societate — pornind de la concepţia că el este forţa condu­cătoare — de a-i găsi locul cel mai potrivit. Totodată, ne preocu­păm de a găsi şi perfecţiona con­tinuu formele organizatorice de participare a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a tutu­ror forţelor sociale la conducerea activităţii economice şi sociale şi, în general, la conducerea statului — ceea ce presupune dezvoltarea democraţiei socialiste, creşterea ro­lului maselor populare în conduce­rea întregii societăţi. Iată cîteva aspecte ale proble­melor complexe cărora a trebuit să le facem faţă, precum şi direc­ţiile în care am acţionat şi acţio­năm pentru soluţionarea lor. ÎNTREBARE : România se află pe calea înfăptuirii unui intens program de industria­ (Continuare in pag. a 3-a) Bun venit preşedintelui Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed EI Nimeiry Astăzi, soseşte la Bucureşti pre­şedintele Republicii Democratice Su­dan, Gaafar Mohammed El Nimeiry, împreună cu soţia, Ruseina Nimeiry, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în ţara noastră. Inscriindu-se în cursul ascendent al relaţiilor dintre ţările noastre, vizi­ta preşedintelui Nimeiry marchează un moment important în dezvoltarea colaborării prieteneşti, reciproc a­­vantajoase, contribuind la afirmarea năzuinţelor de pace şi înţelegere care animă cele două popoare. Gaafar Moha­mmed El Nimeiry s-a născut la 1 ia­nuarie 1930, în lo­calitatea Omdur­­man, de lingă ca­pitala ţării, Khar­tum, într-o familie de intelectuali. Du­pă absolvirea în anul 1952 a Acade­miei Militare din Khartum, se consa­­cră carierei milita­re. Pentru ideile sale novatoare și spiritul său critic a fost transferat în diverse garnizoane, iar în anul 1957, exclus provizoriu din armidă. După aditura de stat militară a ma­reşalului Abbad, a fost reintegrat în armată, sub presiu­nea corpului ofiţe­rilor, şi transferat la Juba, în sudul ţării, iar după aproape trei ani este rechemat la Khartum. La 21 octom­brie 1964, participă împreună cu ba­talionul garnizoanei din Khartum, al cărui comandant era, la revolta populară care a răsturnat regimul mareşalului Abbad. In mai 1969, Gaafar Mohammed El Nimeiry devine general-maior şi o­­cupă funcţia de preşedinte al Con­siliului Revoluţiei, comandant-şef al forţelor armate sudaneze, deţinînd, totodată, şi portofoliul apărării, iar de la 28 octombrie 1963 a devenit şi prim-ministru, în urma unei hotă­­rîri a Consiliului Revoluţiei. Consiliul Revoluţiei îl numeşte, în 1971, pe Gaafar Mohammed El Ni­meiry şef al statului. La 12 octom­brie 1971, este instalat oficial în înal­ta funcţie de preşedinte al Republi­cii Democratice Sudan, în urma unui referendum naţional. De asemenea, în calitatea sa de şef al statului, Gaafar Mohammed El Nimeiry este şi preşedinte al Comitetului Central al Uniunii Socialiste Sudaneze. Preşedintele Nimeiry a făcut cu­noscută hotărîrea guvernului său de a depune eforturi susţinute pentru dezvoltarea economică a ţării, de a înfăptui un vast program de trans­formări economice şi sociale progre­siste. După cum sublinia preşedintele Nimeiry, poporul sudanez,a hotărît să lupte împotriva imperialismului, să înfăptuiască progresul social, să lupte pentru întărirea păcii, ca obiec­tiv al năzuinţelor sale, nu precupe­ţeşte nici un efort în vederea atin­gerii înaltelor sale ţeluri. Animat de sentimente de prietenie şi solidaritate faţă de tinerele state independente, faţă de mişcările de eliberare naţională, poporul român a urmărit cu caldă simpatie lupta po­porului sudanez pentru cucerirea şi consolidarea independenţei patriei sale.­ Între Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Democratică Su­dan s-au stabilit şi se dezvoltă re­laţii de colaborare pe multiple pla­nuri, concretizate printr-o serie de a­­corduri şi înţele­geri. Un moment de o deosebită însemnă­tate în evoluţia as­cendentă a relaţilor româno - sudaneze l-au constituit vi­­zita în Sudan, in primăvara anului 1972, a preşedinte­lui Consiliului de Stat al României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, convor­birile avute cu pre­şedintele Gaafar Mohammed El Ni­meiry. Declaraţia comună româno­­sudaneză sublinia­­ză că vizita oficial­­ă a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­ ... , „­cialis­te România, Nicolae Ceauşescu, în Republica Democratică Sudan şi convorbirile purtate cu acest prilej reprezintă o contribuţie importantă la dezvoltarea relaţiilor de prietenie româno­­sudaneze, la înfăptuirea unei atmos­fere de pace şi cooperare internaţio­­na­l­ă-cele două părţi au convenit sa diversifice pe mai departe for­mele de cooperare dintre ele, pe baze reciproc avantajoase. Dialogul româr­o-sudanez a con­tinuat printr-o multiplicare a con­tactelor , între care se­ înscriu rec­­zita unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale la Khartum, a unei dele­gaţii economice sudaneze la Bucu­reşti, precum şi recenta vizită în ţara noastră a unei delegaţii a U­­niunii Socialiste Sudaneze. Vizita preşedintelui Gaafar Mo­hammed El Nimeiry în Român­ia va oferi înalţilor oaspeţi posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a efortu­rilor şi rezultatelor poporului ro­mân în dezvoltarea economiei, şti­inţei şi culturii, va deschide noi perspective colaborării reciproce, în interesul ambelor ţări şi al cauzei cooperării internaţionale. Intîmpinîndu-1 cu cordialitate pe Înaltul oaspete, opinia publică dir. ţara noastră li adresează tradiţiona­la urare „Bun venit pe pământul Republicii Socialiste România !“­ ­­M Ieri, pe ogoare s-a lucrat cu mult spor In toate judeţele ţării ziua de ieri a fost pentru lucrătorii din agricultură o zi plină de lucru, o zi bogată în reali­zări. S-au însăminţat în această duminică mari suprafeţe de teren, s-au fertilizat ogoarele cu îngrăşăminte, s-au pregătit terenurile pentru urmă­toarele lucrări de sezon. Peste tot, cu sprijinul larg al cetăţenilor, s-au plan­tat pomi fructiferi. De asemenea, în zonele afectate de căderile masive de zăpadă şi de viscol s-a acţionat intens pentru eliminarea excesului de umidi­tate. Iată în acest sens relatările transmise de corespondenţii noştri judeţeni. Entuziastă participare la plantarea pomilor PRAHOVA Bazinele pomicole Văleni de Mun­te, alănic, Cîmpina au devenit du­minică adevărate şantiere de lucru. Mii de vîrstnici şi tineri au pornit din zori cu cazmale şi sape spre locu­rile viitoarelor plantaţii de pomi. Prima zi din „Săptămîna sădirii şi îngrijirii pomilor“, acţiune de masă declanşată ieri în judeţul Prahova, a fost bogată in rezultate. S-au să­dit peste 10 000 meri, peri, caişi, nuci, etc In această primăvară pe ogoarele prahovene vor fi plantate cu p­omi fructiferi de către lucrătorii din I.A.S. şi cooperatori peste 125 hec­tare teren, iar în gospodăriile popu­laţiei vor fi sădiţi cel puţin 50 0­00 000 puieţi. Paralel cu sădirea po­milor, s-au efectuat duminică la I.A.S. Băicoi şi Măgurele, la coopera­tivele agricole de producţie Băl­teşti, Păcureţi, Fet­eşti, Gura­ Vitioa­­rei etc, lucrări de întreţinere şi con­solidare a plantaţiilor de pomi, tă­iatul ramurilor etc. (LUCIAN BĂR­BIERI, coresp. ziarului „MUNCA“) BACAl) Începută mai întîi în zonele de co­­line, acţiunea de împădurire s-a ex­tins în aceste zile, pe raza tuturor celor 14 ocoale silvice din judeţul Bacău. La această importantă acţiu­ne îşi aduc contribuţia, printre alţii, prin muncă voluntară, numeroşi e­­levi şi pionieri. Astfel, pe raza oco­lului silvic Zeietin, sîmbătă şi dumi­nică circa 600 de elevi ai Liceului din Podul Turcului şi ai şcolilor ge­nerale din Răchiteasa, Muncelu şi din alte comune au participat la îm­­pădurirea terenurilor degradate de la Muncelu, plantând aici un număr de 50 000 de puieţi de arbori În întregul judeţ sunt antrenaţi în acţiunea de împădurire şi plantare de pomi peste 50 000 de elevi şi pio­nieri. (IACOB LUPU, coresp. „MUN­CA“) In pagina a 2-a alte relatări Luni, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la aeroportul Otopeni sosirea preşedintelui Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Nimeiry, împreună cu soţia, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială in ţara noastră. Transmisia va începe in jurul orei 15:00.

Next