Munca, iunie 1973 (Anul 29, nr. 7942-7967)

1973-06-08 / nr. 7948

Pagina a 2-a Utenet Gabriel Dimisianu: MISIUNEA CRITICII— SA CONTRIBUIE LA PROMOVAREA VALORILOR AUTENTICE­ ­ Vă propun un in­terviu despre rostul de azi al criticii literare. Subliniez, de azi, de acum, intrucît, aşa cum aţi afirmat nu odată, literatura noastră con­temporană, reflectind epoca noastră, este calitativ, ţi in unele privinţe cantitativ, al­ta. Prin urmare, cum definiţi acest nou rost al criticii ?­ ­ Misiunea criticii astăzi nu poate diferi un chip esenţial de ceea ce această disci­plină intelectuală ţi-a propus întotdeauna ţi anume de a contribui la promovarea valorilor autentice într-o epocă de creaţie, de a discer­ne căile cele mai fe­cunde pentru afirma­rea acestor valori, de a respinge şi discredi­ta produsele false, ne­viabile, expreţiile im­posturii ş.a.m.d. Desi­gur, critica este făcută de critici, adică de in­dividualităţi, iar aces­te citeva mobiluri enu­merate mai sus ţi încă altele ce se pot pre­supune, fiecare le a­­tinge în modul său particular, potrivit vo­caţiei şi pregătirii, co­respunzător unor con­vingeri despre menirea actului artistic, impri­­mînd acţiunii critice o culoare personală, un stil, o direcţie (atunci cînd personalitatea criticului este ea în­săţi structurată, bine­înţeles). O atitudine concertată a criticii în vederea înfăptuirii u­­nor mari ţeluri de cul­tură, propunîndu-ţi obiective ce ar nece­sita reunirea forţelor şi concilierea diferite­lor tendinţe individua­le, iată un deziderat ce rămîne încă de în­deplinit. Ce rosturi noi ar fi să-ţi propună critica in clipa de faţă ? Cred că o anume intensifi­care a preocupării pe­dagogice ţi de instrui­re n-ar fi cu totul stră­ină de cerinţele mo­mentului. Astăzi foar­te multe categorii, din raţiuni diverse, se simt îndem­nate să se inte­reseze de cultură, iau act de existenţa artei ţi caută să-i pătrundă rosturile ţi modul spe­cific. Se porneşte de la stadii variate de instrucţie intelectuală şi critica — fără a co­borî în didacticism şi vulgarizare — este che­mată, în interesul tu­turor factorilor, cu răb­dare şi perseverenţă, să ajute un proces de apropiere fără de care nu se poate construi nimic esenţial în cul­tură. — Dar iată, critica literară de azi, dinco­lo de excepţii, de mul­te excepţii, pare a în­clina, cum remarca ci­neva, spre auşoare re­povestiri" a creaţiilor literare. Este la mijloc teama de a formula judecăţi de valoare clare, autoritatea şi prestigiul autorului, impostura ! — Nu-mi dau seama prea bine la ce anume vă referiţi invocînd a­­ceste „uşoare repoves­tiri" către care ar în­clina („dincolo de ex­cepţii, de multe ex­cepţii") cum spuneţi, critica literară de azi. Dacă e vorba de teh­nica repovestirii, a refacerii sau reclădirii unei scrieri, de un fel de parafrazare ce fo­loseşte elementele au­torului comentat dar impune totuşi, discret, viziunea criticului, u­­neori maliţia sa, în genul savuroaselor şi incisivelor comentarii ale lui Al. Piru de pil­dă, nu văd de ce am reproba-o. Orice teh­nică se justifică atunci cînd este bună, cînd conduce la afirmarea unei judecăţi de valo­rificare, la conturarea unui punct de vedere faţă de obiectul vizat. Dar am impresia că v-aţi referit tocmai la cazul opus, adică la „tehnicile" care amînă formularea judecăţi­lor, uitind pînă la ur­mă să le rostească. Din ce motive ? Raţiu­nea de convenienţă sau neputinţa structu­rală de a da judecăţi, de a spune da sau nu, de a respinge sau a­­proba. Prima împreju­rare e în afara actului estetic aşa că mă inte­resează mai puţin ; a doua implică criteriul vocaţiei. Nu oricine poate fi critic al actu­alităţii, critic-instanţă (cum a fost, exemplar, Pompiliu Constantines­­CU).­­ „Repovestirile" cri­­ticii literare sunt, cred, vizibile mai ales in ca­zul poeziei minore, a­­temporale, lipsită de mesaj de sensibilitate. Şi totuşi, o asemenea critică este publicată. Cum vă explicaţi ? — In critica poeziei sau a prozei lucrurile stau cam la fel. Este adevărat că deseori se încurajează, cum spuneţi, poezia minoră, atemporală, lipsită de mesaj, prin practica­rea unor analize este­tice pur tehnice, limi­tate la comentariul i­­maginilor, fără pers­pectivă mai largă. S-a ajuns in unele cazuri la adevărate virtuozi­tăţi, performanţe de fineţe analitică, dar e neîndoielnic faptul că mărginirea la această singură preocupare este de nedorit. — Militaţi In opiniile dumneavoastră pentru o critică literară cu rost major in cetate. O asemenea critică promovează „România literară" in conduce­rea căreia sînteţi î - un al cincilea an de apariție. „România literară" are deja o is­torie proprie, momente de afirmare bogată, interesantă, stimula­toare, iar altele de re­laxare sau chiar de regres, cum este în fi­rea lucrurilor (mă re­fer la toate comparti­mentele sale). In ce priveşte critica, încă de la început am do­rit ca ea să fie des­chisă, neîncorsetată de prejudecăţile limi­tative, obiectivă pe cît e cu putinţă, axată riguros pe principiile esteticii marxiste. In ce măsură am reuşit să materializăm aces­te ţeluri desigur că al­ţii decît mine sînt cei chemaţi să judece. CU GHEORGHE TOMOZEI DESPRE..­ ­..premiile Uniunii scriitorilor, acordate recent pentru volume­le apărute în 1972. Pînă la apariţia ju­riilor „electronice" ne mulţumim — atunci cind acordăm premii literare­­ cu judecăţi­le unor colegi care se străduie să fie cit mai ...imparţiali. Orbcit de imperfecte ar fi listele de premii, noi ştim că nu poate fi altfel, ope­rează adesea (in sta­bilirea ierarhiilor valo­rice) criterii subiective care sunt greu de sub­sumat. Un lucru e cert, se urmăreşte ne­îndoios onorarea căr­ţii rare, cartea mare, apariţie de excepţie, capabilă să vorbească posterităţii despre rea­litatea tensionată a momentului literar con­temporan, generos populat cu imagini ale unui nou timp isto­ric, cel al creaţiilor so­cialismului. Anomalii ? Destule ! E bizar să constaţi că Eugen Barbu, de pildă, n-a fost inca distins cu vreun premiu literar, dar aşa este. Poate că in anii viitori... Acte de dreptate ! Marin Preda a primit (in sfîrşit) laurii meritaţi ţi anul trecut („Impo­sibila întoarcere") iar autorii din provincie ţi-au înscris numele, apăsat, pe tabla de onoare a premiilor Uniunii scriitorilor, e­­diţia 1973. Personal, sunt fericit că prietenul meu cel mai bun a primit un premiu pentru o ex­cepţională „Carte de recitire"... „REVISTA NOASTRĂ“ Ambiţia de a scrie, de a publica, de a-şi forma o revistă a lor în care să apară pre­ocupările, gindurile, aspiraţiile, nevoile de afirmare o au nu nu­mai cei mari, ci şi cei mici. La Focşani, oraş cu tradiţii cultu­rale, elevii Liceului Unirea­ scot o publi­caţie a lor. Cu apari­ţie trimestrială, cu o formă grafică ce se în­scrie în limitele este­ticului publicaţiilor de anvergură, cu proble­me şi subiecte intere­sant dezbătute, cu multe creaţii originale (poezii, eseuri), publi­caţia reţine atenţia mai ales prin varieta­tea materialelor publi­cate. Profesori, elevi, foşti elevi semnează în paginile publica­ţiei. Ilustraţii făcute tot de elevi exprimă o creaţie artistică au­tentică. „Revista noastră" -aşa au intitulat-o ele­vii focşăneni - nu este unica de genul acesta din Focşani. Dar des­pre acest lucru vom scrie altă dată. Pînă atunci succes inimoşi­lor susţinători ai cu­­vintului scris ! PENTRU MEMORIA DV. Citeva date succin­te din istoria anului ’73 ce reflectă unele momente culturale de o mare importanţă pentru dezvoltarea cul­turii româneşti şi tot­odată aduce în faţa ochilor preocupările inaintaşilor noştri. • 1373. Sculptorii clujeni Martin şi Gheorghe termină o statuie mult apreciată înfăţişînd pe Sf. Gheorghe. Opera a fost destinată pentru piaţa domului Sf. Vital din Praga. Un duplicat se află la Cluj, frumos document artistic al stilului gotic. • La 17 iunie 1473 cunoscutul miniaturist Nicodim termină de scris vestitul „Tetra­­evangheliar de la Hu­mor, în care se află şi chipul lui Ştefan cel Mare. Actualmente ce­lebra operă se găseşte I la Muzeul mînăstirii­­ Putna. Frumoasă tri­mitere peste vremuri. 1 • 1873, 14 noiem-­­ brie — apare la Bucu­­reşti ziarul „Oltul* " sub conducerea lui­­ Alexandru Macedonski. I Ziarul fiinţează pină în­­ Iulie 1875. Avem şi azi,­­ unul, dar... la Slatina. , Rubrici realizată de Anca Barbulescu AVEM TOATE CONDIŢIILE SA ÎNDEPLINIM EXEMPLAR ANGAJAMENTELE ÎN ÎNTRECERE (Urmare din pag. I) şeptelului, în obţinerea unor produc­ţii superioare de carne şi lapte. Prin­­tr-o mai bună bună furajare şi în­grijire a animalelor, lucrătorii de la fermele zootehnice ale I.A.S. Bistri­ţa, de exemplu, au înregistrat un spor de producţie de peste 200 litri lapte, pe cap de vacă furajată. In această perioadă s-a acţionat mai hotărit de către sindicate în di­recţia introducerii şi extinderii teh­nicii noi, a înnoirii producţiei. Mun­citorii, inginerii şi tehnicienii fores­tieri (la noi, pădurile ocupă mai mult de o treime din suprafaţa ju­deţului) au acţionat pentru extinde­rea reţelei de instalaţii de transport în masivele forestiere, mecanizarea operaţiilor grele prin dotarea cu noi ferăstraie mecanice, tractoare rutie­re, funiculare, încărcătoare cu braţe frontale, autocamioane de transport. Cu sprijinul Consiliului judeţean, comitetul sindicatului din această u­­nitate a organizat mai multe schim­buri de experienţă pe teme cum sunt : „Extinderea pe scară largă a mecanizării în parchetele de exploa­tare“, „Organizarea muncii in ate­liere, in vederea reducerii timpului de reparaţii la utilaje“ şi un concurs „Cel mai bun fasonator mecanic“, contribuind astfel la realizarea rit­mică a planului, la îmbunătăţirea in­dicilor de utilizare a masei lemnoase, prin reducerea pierderilor de ex­ploatare şi industrializare. Minerii de la exploatarea Rodna, care au un avans faţă de planul anual de circa 15 zile, au aplicat două noi procedee tehnice , unul denumit „camere cu stîlpi şi subetaje“, iar al doilea­­ „subetaje descendente cu Inmagazi­­narea parţială a minereului", care conduc la creşterea producţiei şi a productivităţii muncii. La sectorul de mobilă al Comple­xului de prelucrare a lemnului Bis­triţa, concomitent cu introducerea in fabricaţie a unor noi tipuri de mo­bilă, a crescut preocuparea pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea consumurilor specifice de materii prime. Astfel, in urma ana­lizelor făcute în grupele sindicale şi a propunerilor muncitorilor, au fost stabilite măsuri pentru urmărirea produselor pe fluxul tehnologic în­­cepînd de la lansarea lor în fabri­caţie. Aşa s-a ajuns ca la aproape toate tipurile de mobilă să se evi­denţieze însemnate economii de ma­teriale. Spre exemplu, la un număr de 461 de garnituri de mobilă tip „Dej“ s-au economisit materiale în valoare de 288 000 lei. Sindicatele şi-au propus — ca o­­biectiv principal in întrecere — uni­rea eforturilor tuturor muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor pentru des­coperirea şi valorificarea mai depli­nă a rezervelor interne de creştere a productivităţii muncii. Prin repre­zentanţii lor in comitetele oameni­lor muncii, sindicatele militează pen­tru o mai bună aprovizionare teh­­nico-materială, extinderea unor pro­cedee tehnologice înaintate, a meca­nizării, iar prin grupele sindicale, prin formele de propagandă tehnică, panouri, afişe, munca de la om la om se accentuează pe necesitatea Întăririi disciplinei, a creşterii pro­ductivităţii muncii, cale sigură a pro­gresului economic şi social. Incadrindu-se tot mai eficient in vasta activitate desfăşurată de Co­mitetul judeţean de partid, pentru educarea maselor, pentru creşterea conştiinţei lor socialiste, sindicatele îşi vor diversifica acţiunile cultu­ral-educative, vor milita pentru spo­rirea responsabilităţii profesionale, întărirea disciplinei la toate locurile de muncă. In acest scop, vom folosi mai intens casa de cultură a sindica­telor, sălile culturale, bibliotecile, or­ganizez permanent acţiuni politico­­educative, axindu-le mai pregnant pe cerinţele concrete ale producţiei. In acelaşi timp, sindicatele din judeţul nostru vor acţiona cu mai multă fer­mitate pentru întronarea unui regim sever de economii de materii prime şi materiale, combustibil şi energie, in vederea înlăturării risipei şi re­ducerii cheltuielilor de producţie. Sindicatele şi-au adus o contribu­ţie importantă la obţinerea in uni­tăţile economice din judeţul nostru a unor succese de seamă pe linia îmbunătăţirii calităţii produselor. Şi în această privinţă mai există des­tule rezerve pe care ne vom strădui să le punem în valoare. De aceea, organele şi organizaţiile noastre sin­dicale vor participa, în continuare, la aplicarea măsurilor de asimilare de noi produse şi tehnologii, la repro­­iectarea şi modernizarea produselor existente, asigurarea asistenţei teh­nice in toate schimburile şi respec­tarea disciplinei tehnologice. Judeţ aflat In plină înflorire, Bis­­triţa-Năsăud este în prezent un vast şantier de construcţii industriale şi social-culturale. La Bistriţa, Beclean, Sîngeorz Băi, la Năsăud şi Rodna lucrează în prezent un mare număr de constructori şi mentori. Sub în­drumarea organelor şi organizaţiilor de partid, mobilizaţi de sindicate, constructorii au obţinut unele suc­cese cu care ne putem mîndri. To­tuşi, sarcinile mobilizatoare în ac­tivitatea de investiţii pe 1973 ne so­licită în continuare eforturi susţinu­te pentru realizarea în termen sau chiar înainte de termen a tuturor obiectivelor planificate, ca şi pentru asigurarea tuturor condiţiilor în ve­derea atingerii mai devreme a para­metrilor proiectaţi şi, deci, obţine­rea şi pe această cale a unei eficien­ţe maxime. Consiliul judeţean al sin­dicatelor şi-a propus să atragă co­misiile inginerilor şi tehnicienilor să participe efectiv la extinderea acor­dului global — metodă eficientă de cointeresare materială, aplicată cu succes la lotul 5, de pe platforma Bis­triţa, să militeze activ pentru gene­ralizarea experienţei brigăzilor frun­taşe în gospodărirea judicioasă a materialelor pe fiecare şantier, la fiecare loc de muncă, creînd condi­ţii optime pentru creşterea eficien­ţei economice pe şantierele de con­strucţii Organele şi organizaţiile sindicale nu uită nici o clipă că cei care hotă­răsc soarta producţiei sunt oamenii, îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale celor ce muncesc noi am ridicat-o la rang de principiu şi vom interveni cu promp­titudine pentru respectarea norme­lor de securitate şi protecţie a mun­cii, pentru buna funcţionare a can­tinelor, pentru realizarea tuturor o­­bligaţiilor stipulate in contractele colective. Prevederile planului şi angajamen­tele in întrecerea socialistă pe anul in curs obligă la sporirea iniţiati­vei şi a spiritului de răspundere a sindicatelor, a tuturor oamenilor muncii, pentru asigurarea condi­ţiilor de care depinde realiza­rea sarcinilor economice şi a anga­jamentelor luate în întrecerea socia­listă. Oamenii muncii din judeţul nos­tru sînt hotărîţi ca prin faptele lor să imprime dinamism și vigoare în­tregii activități productive. IT­M­E­N­T­Ul VINERI — 8 IUNIE PROGRAMUL I 5,00 Buletin de ştiri 5,40 Jurnal agrar 6,00—8,00 Radioprogramul dimineţii 9,00 Buletin de ştiri 9,50 Cuplete şi duete 10.00 Buletin de ştiri 10,30 Melodii de Liviu Ionescu şi Con­stantin Alexandru 13.00 Radiojurnal 13,15 Avanpremieră cotidiană 15,00 Buletin de ştiri 15.20 Muzică de estradă 16.00 Radiojurnal 17.00 Pentru patrie — Ziua Miliţiei 20.50 Cîntă Maria Butaciu 21.00 Revista şlagărelor 22.00 Radiojurnal 22.30 Concert de seară 24.00 Buletin de ştiri PROGRAMUL II 6.00 Refrene muzicale 6.05 Buletin de ştiri 7.00 Radiojurnal 8.05 Tot înainte 9.30 Buletin de ştiri 10.00 Matineu teatral : Iancu la măgiu de Paul Everac 32.15 Din ţările socialiste 13.00 Radiojurnal 13.30 Muzică populară 14.00 Buletin de ştiri 15.30 Radioşcoală 16.00 Radiojurnal 16.30 Intermezo simfonic 17.00 Buletin de ştiri 17.30 Teatru serial : Un om Intre oa­meni de Camil Petrescu 19.00 Buletin de ştiri 20.00 Seară de operă 22.20 Piese de estradă 22.50 Madrigale 23.00 Buletin de ştiri 24.00 Melodii de Florentin Delmar şi Elly Roman Hăl- VINERI — 8 IUNIE 1973 PROGRAMUL I 9.00 Curs de limba rusă 9.30 O viaţă pentru o idee 10,00 Telex 10.10 Biblioteca pentru toţi 10.50 Istoria filmului sonor 12.25 Cîntă Maria Pietraru 12.40 Municipalitatea răspunde bucu­­reşteanului 13.00 Telejurnal 16.00 Teleşcoala 17.30 Curs de limba engleză 18.00 Telex 18.05 Tragerea Loto 18.15 Atenţie la... neatenţie 18.35 La volan 18.50 Comentarii la două fotografii 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Cîntecul săptăminii 20.05 Prim-plan 20.35 Film artistic „ împărăţia femeilor 22.10 24 de ore 22.40 Teleglob „CUMBERLAND" MUNKA La ordinea zilei in agricultură: Plantele furajere să fie grabnic recoltate și cu grijă depozitate .­.ram* JUDEŢUL BIHOR­­ fermelor zootehnice pot fi mai bine aprovizionate Recoltarea şi depozitarea furajelor fibroase, verzi şi suculente se numă­ră printre principalele lucrări agri­cole de sezon care reţin în aceste zile atenţia a sute şi mii de mecani­zatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat şi ţărani cooperatori din judeţul Bihor. In ciuda ploilor căzute, care au împiedicat uneori desfăşurarea normală a forţelor de lucru in cîmp, prima recoltare a lu­­cernei pentru fin şi masă verde a fost încheiată pe o suprafaţă de pes­te 8­000 hectare. Pentru a preveni pierderile de producţie la acest preţios furaj, cul­tivatorii au executat coasa I la mo­mentul optim. In zonele agricole Salonta, Valea lui Mihai şi Ţinea, în care lucerna­ şi trifolienele ocupă o suprafaţă de peste 4 000 hectare, mecanizatorii din întreprinderile a­­gricole de stat şi cei care deservesc cooperativele agricole de producţie lucrează organizat în echipe comple­xe, efectuînd acolo unde terenul permite recoltarea, transportul şi de­pozitarea furajelor cu mijloace me­canice. Unităţile din această zonă usucă finul pe capre şi pari sau cu ajutorul ventilatoarelor cu aer rece. Lucrînd după această tehnologie de recoltare şi uscare a lucernei şi tri­foiului, lucrătorii de la întreprinde­rea agricolă de stat Valea lui Mihai au reuşit să reducă pierderile de producţie cu circa 40 tone lucernă şi trifoi, iar cooperatorii din Vaida au depozitat 1 000 tone furaje de cea mai bună calitate. Efectuînd, la rîndul lor, recoltarea, uscarea şi depozitarea furajelor fi­broase pe cale mecanizată lucrătorii din I.A.S. Salonta au depozitat in cele mai bune condiţii, în numai cinci zile, peste 4 000 tone nutreţuri. Recoltarea şi depozitarea în căpiţe a furajelor se execută în ritm sus­ţinut şi pe fîneţele naturale din zo­nele muntoase şi coliniere, 20 echipe de cosaşi din cooperativele agricole de producţie Finiş, Uileac, Bundeşti, Lazuri şi Lunca cosesc zilnic 60—70 hectare din fîneţele situate în ma­sivele Văratec, Vlădeasa, Dumbrăvi­­ţa de Codru, Valea Pietroasei şi Pa­­diş. Aici uscarea finului se face pe brazdă, iar depozitarea se face în căpiţe acoperite cu folii de polieti­lenă. Pînă acum, în judeţ s-au cosit nutreţurile de pe circa 560 hectare fineţe naturale. Acordînd prioritate recoltării fu­rajelor din cultura mare şi fîneţe­­lor naturale,­lucrătorii ogoarelor din judeţul Bihor s-au preocupat şi de cositul ierbii crescute pe marginea şoselelor publice, a terasamentelor de cale ferată, a digurilor şi pe văi. Participarea masivă la­ cosit a lu­crătorilor din comune şi sate a de­terminat ca nu numai patru zile să se recolteze 850 hectare cu iarbă de pe marginea şoselelor naţionale. Din situaţia operativă întocmită la judeţ la data de 6 iunie reiese, însă, că ritmul de lucru la recoltarea fu­rajelor şi depozitarea lor în condiţii optime nu este peste tot cel scontat. In unele zone agricole ca Săcuieni, Marghita, Sălard, mari suprafeţe de trifoi şi lucernă sunt încă neatinse de coasă, deşi perioada optimă a tre­cut. Este nefiresc ca in două unităţi agricole învecinate, C.A.P. Vaida şi C.A.P. Sălard, care au aceleaşi con­diţii şi posibilităţi de lucru, rezul­tatele la recoltatul furajelor să di­fere atît de mult, în timp ce la Vai­­da lucerna este depozitată de aproa­pe două săptămîni în sire frumos orînduite, la Sălard producţia de pe cele 200 de hectare ocupate cu a­­ceastă preţioasă cultură furajeră se află încă în cîmp necosită. Mari suprafeţe de fineţe naturale din raza comunelor Cîmpani, Budu­­reasa şi Dumbrăvani au depăşit pe­rioada optimă de vegetaţie a ierbu­rilor. Ele rămîn insă în continuare necosite, fără ca organele agricole de resort să întreprindă ceva con­cret pentru lichidarea acestei rămî­­neri în urmă. Este de datoria tuturor lucrători­­­­lor ogoarelor din această parte a ţă­rii să urgenteze recoltarea, uscarea şi depozitarea neîntîrziată a pro­ducţiei bune de furaje din acest an. Pentru aceasta au la îndemînă maşi­nile şi uneltele agricole necesare. Există, aşadar, toate condiţiile ca in cel mai scurt timp cele peste 20 000 ■de hectare cultivate cu plante fura­jere şi ocupate cu fineţe naturale să fie recoltate. Constantin Serac coresp „MUNCA“ ÎN NUMELE CLASEI MUNCITOARE (Urmare din pag. I) titlul organizase totul, totul, în cele mai mici amănunte.... Ziua s-a scurs oarecum liniştită. Vestea naţionaliză­rii se răspîndise ca fulgerul, încă de la prînz in toată ţara... Pe la ora 4, după masă, cînd ni s-a telefonat că Marea Adunare Naţională a votat naţionalizarea, s-a organizat un mare miting la care au participat peste 7 000 de muncitori. Parcă-mi răsună şi acum în urechi uralele... Au luat atunci cuvîntul mulţi muncitori. Se spunea răspicat : „Fraţilor, de-acum uzina e a noastră, a poporului şi noi suntem­ proprietarii ei... Şi eu, şi tu, şi tu, noi toţi. Trebuie să producem şi vom produce mai mult şi mai bine decît sub patroni — deşi ne lipseau încă multe multe, materiale — trebuie să muncim şi să trăim mai bine, par­tidul nostru comunist ne va duce spre noi victorii. Iar ţara va fi alta...“ A fost ceva de nedescris. Entuziasm, ve­selie, o bucurie totală... Unii nu înţe­legeau bine lucrurile. Dar le-am ex­plicat cu răbdare tot ceea ce învăţa­sem din cuvîntul partidului. ...In ziua aceea de 11 iunie 1948, directorul general al uzinei, Ştefan Iepure, nu venise. Avusese „neca­zuri“ cu I.O.R-ul. Era fabrica lui. A­­dică fusese pînă atunci. Şi era şi di­rector general la Malaxa. De-abia a doua zi a venit. Dar noi... la poarta. Pină la capăt cu acţiunea. In fruntea grupului era Tudor Anton, lăcătuş la boghiuri, montaj-locomotive. Direc­torul face pe prostul, dă să intre cu maşina. Noi îl oprim. — Domnule director, nu mai aveţi ce căuta în uzină ! N-aţi auzit ? U­­zinele s-au naţionalizat de ieri ! Noi sintem­ acum stăpînii ! S-a uitat lung la noi şi a zis mor­măit şoferului : „Bineee, atunci în­toarce maşina“. — Ba nu ! — a sărit Tudor Anton — şi maşina-i a noastră ! E naţionali­zată ! Şi l-am înconjurat din toate părţile. Şi atunci, fostul director general Iepure a plecat pe jos, pe „drumul foştilor robi". Aşa-i spunea atunci străzii Industriilor. Iată, aşa a fost atunci, nu citeva cuvinte. — Stai, bre, nea Mitică, îi opreşte tovarăşul Gheorghiţă, că mai e ceva, să ştiţi că numele uzinei de „23 Au­gust“ datează, nepublicat, încă din 1945, după instaurarea primului gu­vern democrat dr. Petru Groza, în numele celor peste 11 000 de munci­tori, cîţi lucrau la uzinele lui Malaxa, comuniştii au prezentat patronului un program de revendicări. Strungarul Ion Trandafir, de la mecanic şef, a propus să se schimbe numele uzinei în „23 August", propunere la care patronul a întrebat atunci : „Statul mi-a dat după război fabrica iar voi... îmi luaţi numele?" El voia să spună că, chipurile, nu avusese nimic cu „Rogifer“ — o societate înfiinţată în cîrdăşie cu hitleriştii în timpul răz­boiului Dar noi ştiam ce a fost. Ma­laxa n-a aprobat, noi însă spuneam de atunci că lucrăm la „Malaxa — 23 August“. — Cum au fost anii care au urmat actului naţionalizării, tovarăşe U­­drea ? — Ii ştii şi matale, tovarăşe repor­ter, că doar ai lucrat in uzină, ani de muncă şi luptă continuă. S-a schimbat totul. Uzina s-a mărit, a luat proporţii cu toate că „ţevile“ s-au separat în uzină aparte... Dubla cali­tate de proprietari şi produ­cători a întărit răspunderea fiecăru­ia, spune tovarăşul Udrea. Mi-aduc aminte de primii ani de refacere, 1949-1950. I­ucram locomotive şi mo­toare „Ganz" de 220 CP, cazane şi cis­terne, mărunţişuri Primele rezultate au fost primele triumfuri în muncă. Am primit comenzi pentru locomo­tive de cale îngustă... La 13 februarie 1950, noul cuptor Siemens-Martin a dat prima şarjă de oţel, cuptor con­struit în doar patru luni, mai devre­me cu 58 de zile faţă de termenul planificat. Tot atunci s-a aplicat me­toda matriţării arborelui cotit redu­­cîndu-se consumul de oţel cu 350 kg pe bucată. Apoi s-au aplicat tehnolo­gii noi de turnare, reducîndu-se sim­ţitor procentul de rebut Munceam fără să simţim oboseala aproape zi şi noapte ! Doar lucram pentru noi, nu ? Lucram pentru popor ! Mi-a rămas în inimă ultima vizită făcută în uzină de secretarul general al partidului. A venit la noi, a stat de vorbă, ne-a dat indicaţii extrem de preţioase. Şi atunci cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu a venit la adunarea noastră generală, a oamenilor muncii, stăteam şi mă gîndeam la ziua cînd aveam cheile uzinei in mină. Şi-mi spuneam singur: „Uite,Udrea,ce în­seamnă să fii proprietar. Vine şeful statului şi al partidului şi se consul­tă cu tine !“ Cu „tine“, adică cu noi ăştia de la „23 August“ că suntem­ atît de mulţi, incit dacă ne-am lua şi familiile abia am încăpea în munici­piul Giurgiu. Ce mare este puterea poporului ! Ce minunate perspective se deschid ţării ! Ştiţi, îmi vine greu să ies la pensie. Dar eu tot aici am să vin, să mă uit, să mai dau un sfat, să mai stau de vorbă cu tinerii. Altfel, n-am să pot. Ce să-i faci ? Doar din 1936 intru pe aceeaşi poar­tă.... ★ ...Uzina a crescut, s-a dezvoltat, a fost înzestrată cu utilaje noi, moder­ne, automatizate, de mare productivi­tate. Aici se produc acum puternice motoare Diesel pentru foraj, instala­ţii complexe, locomotive Diesel hi­draulice care se exportă in multe ţări ale lumii, compresoare pentru chimie şi multe alte produse de mare valoare. S-au schimbat şi oamenii. Generaţii noi au luat locul celor care acum se află la pensie... Conceput, realizat şi organizat de Partidul Comunist Ro­mân, actul revoluţionar al naţionali­zării principalelor mijloace de pro­ducţie, care a lichidat marea proprie­tate capitalistă, a fost un act hotărî­­tor, dinamizator, al desfăşurării re­voluţiei socialiste. Priviţi astăzi uzina şi oameni ei ! Uzinele ţării şi oamenii lor ! Avîntul revoluţionar, hotărîrea unanimă de a împlini cum se cuvine cuvîntul partidului, în ampla activi­tate de edificare a societăţii socialis­te multilateral dezvoltate, a devenit un crez fără de care nu se poate. Cine cunoaşte uzina de atunci şi pe cea de acum poate face o comparaţie a ceea ce înseamnă 25 de ani de adinei transformări fără precedent în istoria ţării noastre. PROGRAMUL II 18.00 Telex 18.05 Avanpremieră 18 10 Telecinemateca pentru tineret: SA APRINZI UN FOC 19.05 Muzică uşoară cu orchestra Cornel Popescu 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Avanpremieră 20.10 Vă preţuim prin cint şi joc — concert spectacol 20.40 Revista economică TV 21.10 Omul şi muzica lul: „Ciprian Porumbescu- 21,50 Desene animate 22.00 Telerama — Festivaluri, aplauze şi... confetti 22.30 Cărţi şi idei Copiii căpitanului Grant — EXCEL­SIOR — 9 ; 11,15; 16; 18,15; 20,30. AURORA — 9 ; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. Eolomea — ÎNFRĂŢIREA INTRE POPOARE — 16 ; 18 ; 20. Pe aripile vintului — GLORIA — 10 ; 14,30 ; 19. FLAMURA — 10 ; 14,30 ; 19. Ceaţa — ARTA — 15,30 ; 18 ; 20,15. Cind legendele mor - BUZEŞTI — 9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20,30. ME­LODIA - 9 ; 11,15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45. TOMIS — 9 ; 11.15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18.15 ; 20,45. Bătrînii bandiţi — DACIA — 9 5 11.15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30 Acea pisică blestemată — BUCEGI 15,45 ; 18 ; 20,45. VOLGA — 9 î 11.15 ; 13.30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30. Veronica — FERENTARI — 16 î 18 5 20. MOŞILOR — 16 ; 18 ; 20. Fata bătrînă — UNIREA — 16 5 18.15 ; 20,15. Eliberarea (seriile IV—VT — POPU­LAR — 15,30 ; 19. Ce se tntîmplă, doctore ? — LIRA­J — 15 30 ; 18 ; 20,30. MIORIŢA — 9 5 i 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18. 20,15. 0 Tecumsele — PACEA — 15,45 ; 18 . 20,15. Cu minun­e curate — MUNCA — 16 i t 18 , 20. Cowboy - DRUMUL SĂRII —­­ 15.30 ; 18 . 20,15. Grăbiţi apusul soarelui — GIU- g LEŞTI - 15.30 ; 19 FLOREASCA —­­ 15.30 . 19. Omul nu e singur — COSMOS — t 15.30 ; 18 : 20.15 Clasa muncitoare merge în paradis­­ — VIITORUL - 15.30 î 18 : 20.15. Drumurile bărbaţilor — VITAN — I 15.30 ; 18 : 20.15. Alfred cel Mare - COTROCENI — t 15.30 ; 18 : 20.15. Eu nu văd, tu nu vorbeşti, el nu­­ aude - CRÎNGAŞI - 15.30 î 18 . 20,15. - Drumul spre Vest — PROGRESUL I. — 15,30 — 18 , 20,15- Ultimul cartuş — PATRIA — 9­î 11,30 ; 14 ; 16,30 ; 19 ; 21,30. LUCEA­FĂRUL — o . ii.» ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. MODERN - 8,30; îl; 13,30; 16; 18,30; 21. Aventurile Iui Babuşcă — CAPI­TOL — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18.30; 20.45. Solaris — CENTRAL — 9î 12,30 16 ; 19,30. Sălbăticia albă — FESTIVAL — 9i 11 , 13 ; 15 , 17 ; 19 , 21. Homolka și portofelul — LUMINA 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 : 18,30 ; 20,45. Fluturii sunt liberi — SCALA — 9; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15. Rond de noapte — BUCUREȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. FA­VORIT - 9;15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. Amintiri din copilărie — TIMPURI NOI - 9—20,13 In continuare. Nici un moment de plictiseală — DOINA — 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20.45. RAHOVA — 15,30 ; 18 ; 20.15. Ciprian Porumbescu — GRIVIȚA — 9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30.­ ­ OPERA SIROMANA anunţă REPERTORIUL DIN PERIOADA 8-14 IUNIE 1973 Vineri 8 iunie, ora 19,30 - BAL MASCAT Sîmbâtă 9 iunie, ora 19,30 - RIGOLETTO Duminică 10 iunie, ora 11 - ALBERT HERRING Duminică 10 iunie, ora 19,30 - STUDIO DE BALET (premieră) Marți 12 iunie, ora 19,30 - FLAUTUL FERMECAT Miercuri 13 iunie, ora 19,30 - LACUL LEBEDELOR Joi 14 iunie, ora 1930 - TRUBADURUL Biletele se găsesc la casa Operei Române din B-dul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej nr. 70-72 tel. 13.18.57 şi la Agenţia din Calea Victoriei nr. 40 (Pasajul Majestic) tel. 16.48.20, zilnic intre orele 10-13 si 17-19.30. Vineri 8 iunie 1973. iŢl MM I MM I m ■SSI IMHI l ISH4H ÍMSl|W*i*|irÍlÍYj*ÍSM|l|*.t1 ţlj .......MOI I IUI ■ H4 l>»*l JUDEŢUL SUCEAVA j-|(l ■■■•...................................................... Coasa l­a trebuie... ascuţită Cele 13 asociaţii intercooperatiste de creştere a animalelor din, judeţul Suceava au de recoltat în aceste zile însemnate cantităţi de furaje. Pe lingă suprafeţele stabilite iniţial au mai fost insămînţate cu furaje 105 hectare teren, care pînă anul acesta rămîneau necultivate. Astfel lucră­rile de sezon s-au aglomerat şi ele sînt îngreunate şi mai mult de ploi­le care nu mai contenesc. De aici ■ necesitatea urgentării strîngerii fu­rajelor. Dacă secara masă verde, cultivată pe mai bine de 600 hectare teren, a fost practic recoltată, cositul celor­lalte furaje bate pasul pe loc. Pînă la 6 iunie, de exemplu, se recoltase cam o cincime din suprafaţa de lu­cernă pentru masă verde. La trifoi situaţia este aproximativ aceeaşi : din 1274 hectare s-au recoltat 235 hectare. In raza asociaţiei intercoo­peratiste Iacobeşti, bunăoară, din cele peste 250 hectare cultivate cu trifoliene abia s-au recoltat vreo 15 hectare. In unitatea similară din Fălticeni din 260 hectare au fost re­coltate abia 8 hectare. Este adevărat că nici timpul nu se arată favorabil. Dar tocmai de aceea se cer intensi­ficate eforturile în vederea strînge­rii furajelor la prima coasă, lucrare ce condiţionează producţia de masă verde şi fînuri pe întregul an. Se cer deci ascuţite cît mai bine„. coa­sele. Mihai Ţînţar coresp. „MUNCA"

Next