Munca, iunie 1973 (Anul 29, nr. 7942-7967)
1973-06-08 / nr. 7948
Pagina a 2-a Utenet Gabriel Dimisianu: MISIUNEA CRITICII— SA CONTRIBUIE LA PROMOVAREA VALORILOR AUTENTICE Vă propun un interviu despre rostul de azi al criticii literare. Subliniez, de azi, de acum, intrucît, aşa cum aţi afirmat nu odată, literatura noastră contemporană, reflectind epoca noastră, este calitativ, ţi in unele privinţe cantitativ, alta. Prin urmare, cum definiţi acest nou rost al criticii ? Misiunea criticii astăzi nu poate diferi un chip esenţial de ceea ce această disciplină intelectuală ţi-a propus întotdeauna ţi anume de a contribui la promovarea valorilor autentice într-o epocă de creaţie, de a discerne căile cele mai fecunde pentru afirmarea acestor valori, de a respinge şi discredita produsele false, neviabile, expreţiile imposturii ş.a.m.d. Desigur, critica este făcută de critici, adică de individualităţi, iar aceste citeva mobiluri enumerate mai sus ţi încă altele ce se pot presupune, fiecare le atinge în modul său particular, potrivit vocaţiei şi pregătirii, corespunzător unor convingeri despre menirea actului artistic, imprimînd acţiunii critice o culoare personală, un stil, o direcţie (atunci cînd personalitatea criticului este ea însăţi structurată, bineînţeles). O atitudine concertată a criticii în vederea înfăptuirii unor mari ţeluri de cultură, propunîndu-ţi obiective ce ar necesita reunirea forţelor şi concilierea diferitelor tendinţe individuale, iată un deziderat ce rămîne încă de îndeplinit. Ce rosturi noi ar fi să-ţi propună critica in clipa de faţă ? Cred că o anume intensificare a preocupării pedagogice ţi de instruire n-ar fi cu totul străină de cerinţele momentului. Astăzi foarte multe categorii, din raţiuni diverse, se simt îndemnate să se intereseze de cultură, iau act de existenţa artei ţi caută să-i pătrundă rosturile ţi modul specific. Se porneşte de la stadii variate de instrucţie intelectuală şi critica — fără a coborî în didacticism şi vulgarizare — este chemată, în interesul tuturor factorilor, cu răbdare şi perseverenţă, să ajute un proces de apropiere fără de care nu se poate construi nimic esenţial în cultură. — Dar iată, critica literară de azi, dincolo de excepţii, de multe excepţii, pare a înclina, cum remarca cineva, spre auşoare repovestiri" a creaţiilor literare. Este la mijloc teama de a formula judecăţi de valoare clare, autoritatea şi prestigiul autorului, impostura ! — Nu-mi dau seama prea bine la ce anume vă referiţi invocînd aceste „uşoare repovestiri" către care ar înclina („dincolo de excepţii, de multe excepţii") cum spuneţi, critica literară de azi. Dacă e vorba de tehnica repovestirii, a refacerii sau reclădirii unei scrieri, de un fel de parafrazare ce foloseşte elementele autorului comentat dar impune totuşi, discret, viziunea criticului, uneori maliţia sa, în genul savuroaselor şi incisivelor comentarii ale lui Al. Piru de pildă, nu văd de ce am reproba-o. Orice tehnică se justifică atunci cînd este bună, cînd conduce la afirmarea unei judecăţi de valorificare, la conturarea unui punct de vedere faţă de obiectul vizat. Dar am impresia că v-aţi referit tocmai la cazul opus, adică la „tehnicile" care amînă formularea judecăţilor, uitind pînă la urmă să le rostească. Din ce motive ? Raţiunea de convenienţă sau neputinţa structurală de a da judecăţi, de a spune da sau nu, de a respinge sau aproba. Prima împrejurare e în afara actului estetic aşa că mă interesează mai puţin ; a doua implică criteriul vocaţiei. Nu oricine poate fi critic al actualităţii, critic-instanţă (cum a fost, exemplar, Pompiliu ConstantinesCU). „Repovestirile" criticii literare sunt, cred, vizibile mai ales in cazul poeziei minore, atemporale, lipsită de mesaj de sensibilitate. Şi totuşi, o asemenea critică este publicată. Cum vă explicaţi ? — In critica poeziei sau a prozei lucrurile stau cam la fel. Este adevărat că deseori se încurajează, cum spuneţi, poezia minoră, atemporală, lipsită de mesaj, prin practicarea unor analize estetice pur tehnice, limitate la comentariul imaginilor, fără perspectivă mai largă. S-a ajuns in unele cazuri la adevărate virtuozităţi, performanţe de fineţe analitică, dar e neîndoielnic faptul că mărginirea la această singură preocupare este de nedorit. — Militaţi In opiniile dumneavoastră pentru o critică literară cu rost major in cetate. O asemenea critică promovează „România literară" in conducerea căreia sînteţi î - un al cincilea an de apariție. „România literară" are deja o istorie proprie, momente de afirmare bogată, interesantă, stimulatoare, iar altele de relaxare sau chiar de regres, cum este în firea lucrurilor (mă refer la toate compartimentele sale). In ce priveşte critica, încă de la început am dorit ca ea să fie deschisă, neîncorsetată de prejudecăţile limitative, obiectivă pe cît e cu putinţă, axată riguros pe principiile esteticii marxiste. In ce măsură am reuşit să materializăm aceste ţeluri desigur că alţii decît mine sînt cei chemaţi să judece. CU GHEORGHE TOMOZEI DESPRE.. ..premiile Uniunii scriitorilor, acordate recent pentru volumele apărute în 1972. Pînă la apariţia juriilor „electronice" ne mulţumim — atunci cind acordăm premii literare cu judecăţile unor colegi care se străduie să fie cit mai ...imparţiali. Orbcit de imperfecte ar fi listele de premii, noi ştim că nu poate fi altfel, operează adesea (in stabilirea ierarhiilor valorice) criterii subiective care sunt greu de subsumat. Un lucru e cert, se urmăreşte neîndoios onorarea cărţii rare, cartea mare, apariţie de excepţie, capabilă să vorbească posterităţii despre realitatea tensionată a momentului literar contemporan, generos populat cu imagini ale unui nou timp istoric, cel al creaţiilor socialismului. Anomalii ? Destule ! E bizar să constaţi că Eugen Barbu, de pildă, n-a fost inca distins cu vreun premiu literar, dar aşa este. Poate că in anii viitori... Acte de dreptate ! Marin Preda a primit (in sfîrşit) laurii meritaţi ţi anul trecut („Imposibila întoarcere") iar autorii din provincie ţi-au înscris numele, apăsat, pe tabla de onoare a premiilor Uniunii scriitorilor, ediţia 1973. Personal, sunt fericit că prietenul meu cel mai bun a primit un premiu pentru o excepţională „Carte de recitire"... „REVISTA NOASTRĂ“ Ambiţia de a scrie, de a publica, de a-şi forma o revistă a lor în care să apară preocupările, gindurile, aspiraţiile, nevoile de afirmare o au nu numai cei mari, ci şi cei mici. La Focşani, oraş cu tradiţii culturale, elevii Liceului Unirea scot o publicaţie a lor. Cu apariţie trimestrială, cu o formă grafică ce se înscrie în limitele esteticului publicaţiilor de anvergură, cu probleme şi subiecte interesant dezbătute, cu multe creaţii originale (poezii, eseuri), publicaţia reţine atenţia mai ales prin varietatea materialelor publicate. Profesori, elevi, foşti elevi semnează în paginile publicaţiei. Ilustraţii făcute tot de elevi exprimă o creaţie artistică autentică. „Revista noastră" -aşa au intitulat-o elevii focşăneni - nu este unica de genul acesta din Focşani. Dar despre acest lucru vom scrie altă dată. Pînă atunci succes inimoşilor susţinători ai cuvintului scris ! PENTRU MEMORIA DV. Citeva date succinte din istoria anului ’73 ce reflectă unele momente culturale de o mare importanţă pentru dezvoltarea culturii româneşti şi totodată aduce în faţa ochilor preocupările inaintaşilor noştri. • 1373. Sculptorii clujeni Martin şi Gheorghe termină o statuie mult apreciată înfăţişînd pe Sf. Gheorghe. Opera a fost destinată pentru piaţa domului Sf. Vital din Praga. Un duplicat se află la Cluj, frumos document artistic al stilului gotic. • La 17 iunie 1473 cunoscutul miniaturist Nicodim termină de scris vestitul „Tetraevangheliar de la Humor, în care se află şi chipul lui Ştefan cel Mare. Actualmente celebra operă se găseşte I la Muzeul mînăstirii Putna. Frumoasă trimitere peste vremuri. 1 • 1873, 14 noiem- brie — apare la Bucureşti ziarul „Oltul* " sub conducerea lui Alexandru Macedonski. I Ziarul fiinţează pină în Iulie 1875. Avem şi azi, unul, dar... la Slatina. , Rubrici realizată de Anca Barbulescu AVEM TOATE CONDIŢIILE SA ÎNDEPLINIM EXEMPLAR ANGAJAMENTELE ÎN ÎNTRECERE (Urmare din pag. I) şeptelului, în obţinerea unor producţii superioare de carne şi lapte. Printr-o mai bună bună furajare şi îngrijire a animalelor, lucrătorii de la fermele zootehnice ale I.A.S. Bistriţa, de exemplu, au înregistrat un spor de producţie de peste 200 litri lapte, pe cap de vacă furajată. In această perioadă s-a acţionat mai hotărit de către sindicate în direcţia introducerii şi extinderii tehnicii noi, a înnoirii producţiei. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii forestieri (la noi, pădurile ocupă mai mult de o treime din suprafaţa judeţului) au acţionat pentru extinderea reţelei de instalaţii de transport în masivele forestiere, mecanizarea operaţiilor grele prin dotarea cu noi ferăstraie mecanice, tractoare rutiere, funiculare, încărcătoare cu braţe frontale, autocamioane de transport. Cu sprijinul Consiliului judeţean, comitetul sindicatului din această unitate a organizat mai multe schimburi de experienţă pe teme cum sunt : „Extinderea pe scară largă a mecanizării în parchetele de exploatare“, „Organizarea muncii in ateliere, in vederea reducerii timpului de reparaţii la utilaje“ şi un concurs „Cel mai bun fasonator mecanic“, contribuind astfel la realizarea ritmică a planului, la îmbunătăţirea indicilor de utilizare a masei lemnoase, prin reducerea pierderilor de exploatare şi industrializare. Minerii de la exploatarea Rodna, care au un avans faţă de planul anual de circa 15 zile, au aplicat două noi procedee tehnice , unul denumit „camere cu stîlpi şi subetaje“, iar al doilea „subetaje descendente cu Inmagazinarea parţială a minereului", care conduc la creşterea producţiei şi a productivităţii muncii. La sectorul de mobilă al Complexului de prelucrare a lemnului Bistriţa, concomitent cu introducerea in fabricaţie a unor noi tipuri de mobilă, a crescut preocuparea pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea consumurilor specifice de materii prime. Astfel, in urma analizelor făcute în grupele sindicale şi a propunerilor muncitorilor, au fost stabilite măsuri pentru urmărirea produselor pe fluxul tehnologic începînd de la lansarea lor în fabricaţie. Aşa s-a ajuns ca la aproape toate tipurile de mobilă să se evidenţieze însemnate economii de materiale. Spre exemplu, la un număr de 461 de garnituri de mobilă tip „Dej“ s-au economisit materiale în valoare de 288 000 lei. Sindicatele şi-au propus — ca obiectiv principal in întrecere — unirea eforturilor tuturor muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor pentru descoperirea şi valorificarea mai deplină a rezervelor interne de creştere a productivităţii muncii. Prin reprezentanţii lor in comitetele oamenilor muncii, sindicatele militează pentru o mai bună aprovizionare tehnico-materială, extinderea unor procedee tehnologice înaintate, a mecanizării, iar prin grupele sindicale, prin formele de propagandă tehnică, panouri, afişe, munca de la om la om se accentuează pe necesitatea Întăririi disciplinei, a creşterii productivităţii muncii, cale sigură a progresului economic şi social. Incadrindu-se tot mai eficient in vasta activitate desfăşurată de Comitetul judeţean de partid, pentru educarea maselor, pentru creşterea conştiinţei lor socialiste, sindicatele îşi vor diversifica acţiunile cultural-educative, vor milita pentru sporirea responsabilităţii profesionale, întărirea disciplinei la toate locurile de muncă. In acest scop, vom folosi mai intens casa de cultură a sindicatelor, sălile culturale, bibliotecile, organizez permanent acţiuni politicoeducative, axindu-le mai pregnant pe cerinţele concrete ale producţiei. In acelaşi timp, sindicatele din judeţul nostru vor acţiona cu mai multă fermitate pentru întronarea unui regim sever de economii de materii prime şi materiale, combustibil şi energie, in vederea înlăturării risipei şi reducerii cheltuielilor de producţie. Sindicatele şi-au adus o contribuţie importantă la obţinerea in unităţile economice din judeţul nostru a unor succese de seamă pe linia îmbunătăţirii calităţii produselor. Şi în această privinţă mai există destule rezerve pe care ne vom strădui să le punem în valoare. De aceea, organele şi organizaţiile noastre sindicale vor participa, în continuare, la aplicarea măsurilor de asimilare de noi produse şi tehnologii, la reproiectarea şi modernizarea produselor existente, asigurarea asistenţei tehnice in toate schimburile şi respectarea disciplinei tehnologice. Judeţ aflat In plină înflorire, Bistriţa-Năsăud este în prezent un vast şantier de construcţii industriale şi social-culturale. La Bistriţa, Beclean, Sîngeorz Băi, la Năsăud şi Rodna lucrează în prezent un mare număr de constructori şi mentori. Sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, mobilizaţi de sindicate, constructorii au obţinut unele succese cu care ne putem mîndri. Totuşi, sarcinile mobilizatoare în activitatea de investiţii pe 1973 ne solicită în continuare eforturi susţinute pentru realizarea în termen sau chiar înainte de termen a tuturor obiectivelor planificate, ca şi pentru asigurarea tuturor condiţiilor în vederea atingerii mai devreme a parametrilor proiectaţi şi, deci, obţinerea şi pe această cale a unei eficienţe maxime. Consiliul judeţean al sindicatelor şi-a propus să atragă comisiile inginerilor şi tehnicienilor să participe efectiv la extinderea acordului global — metodă eficientă de cointeresare materială, aplicată cu succes la lotul 5, de pe platforma Bistriţa, să militeze activ pentru generalizarea experienţei brigăzilor fruntaşe în gospodărirea judicioasă a materialelor pe fiecare şantier, la fiecare loc de muncă, creînd condiţii optime pentru creşterea eficienţei economice pe şantierele de construcţii Organele şi organizaţiile sindicale nu uită nici o clipă că cei care hotărăsc soarta producţiei sunt oamenii, îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale celor ce muncesc noi am ridicat-o la rang de principiu şi vom interveni cu promptitudine pentru respectarea normelor de securitate şi protecţie a muncii, pentru buna funcţionare a cantinelor, pentru realizarea tuturor obligaţiilor stipulate in contractele colective. Prevederile planului şi angajamentele in întrecerea socialistă pe anul in curs obligă la sporirea iniţiativei şi a spiritului de răspundere a sindicatelor, a tuturor oamenilor muncii, pentru asigurarea condiţiilor de care depinde realizarea sarcinilor economice şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Oamenii muncii din judeţul nostru sînt hotărîţi ca prin faptele lor să imprime dinamism și vigoare întregii activități productive. ITMENTUl VINERI — 8 IUNIE PROGRAMUL I 5,00 Buletin de ştiri 5,40 Jurnal agrar 6,00—8,00 Radioprogramul dimineţii 9,00 Buletin de ştiri 9,50 Cuplete şi duete 10.00 Buletin de ştiri 10,30 Melodii de Liviu Ionescu şi Constantin Alexandru 13.00 Radiojurnal 13,15 Avanpremieră cotidiană 15,00 Buletin de ştiri 15.20 Muzică de estradă 16.00 Radiojurnal 17.00 Pentru patrie — Ziua Miliţiei 20.50 Cîntă Maria Butaciu 21.00 Revista şlagărelor 22.00 Radiojurnal 22.30 Concert de seară 24.00 Buletin de ştiri PROGRAMUL II 6.00 Refrene muzicale 6.05 Buletin de ştiri 7.00 Radiojurnal 8.05 Tot înainte 9.30 Buletin de ştiri 10.00 Matineu teatral : Iancu la măgiu de Paul Everac 32.15 Din ţările socialiste 13.00 Radiojurnal 13.30 Muzică populară 14.00 Buletin de ştiri 15.30 Radioşcoală 16.00 Radiojurnal 16.30 Intermezo simfonic 17.00 Buletin de ştiri 17.30 Teatru serial : Un om Intre oameni de Camil Petrescu 19.00 Buletin de ştiri 20.00 Seară de operă 22.20 Piese de estradă 22.50 Madrigale 23.00 Buletin de ştiri 24.00 Melodii de Florentin Delmar şi Elly Roman Hăl- VINERI — 8 IUNIE 1973 PROGRAMUL I 9.00 Curs de limba rusă 9.30 O viaţă pentru o idee 10,00 Telex 10.10 Biblioteca pentru toţi 10.50 Istoria filmului sonor 12.25 Cîntă Maria Pietraru 12.40 Municipalitatea răspunde bucureşteanului 13.00 Telejurnal 16.00 Teleşcoala 17.30 Curs de limba engleză 18.00 Telex 18.05 Tragerea Loto 18.15 Atenţie la... neatenţie 18.35 La volan 18.50 Comentarii la două fotografii 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Cîntecul săptăminii 20.05 Prim-plan 20.35 Film artistic „ împărăţia femeilor 22.10 24 de ore 22.40 Teleglob „CUMBERLAND" MUNKA La ordinea zilei in agricultură: Plantele furajere să fie grabnic recoltate și cu grijă depozitate ..ram* JUDEŢUL BIHOR fermelor zootehnice pot fi mai bine aprovizionate Recoltarea şi depozitarea furajelor fibroase, verzi şi suculente se numără printre principalele lucrări agricole de sezon care reţin în aceste zile atenţia a sute şi mii de mecanizatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat şi ţărani cooperatori din judeţul Bihor. In ciuda ploilor căzute, care au împiedicat uneori desfăşurarea normală a forţelor de lucru in cîmp, prima recoltare a lucernei pentru fin şi masă verde a fost încheiată pe o suprafaţă de peste 8000 hectare. Pentru a preveni pierderile de producţie la acest preţios furaj, cultivatorii au executat coasa I la momentul optim. In zonele agricole Salonta, Valea lui Mihai şi Ţinea, în care lucerna şi trifolienele ocupă o suprafaţă de peste 4 000 hectare, mecanizatorii din întreprinderile agricole de stat şi cei care deservesc cooperativele agricole de producţie lucrează organizat în echipe complexe, efectuînd acolo unde terenul permite recoltarea, transportul şi depozitarea furajelor cu mijloace mecanice. Unităţile din această zonă usucă finul pe capre şi pari sau cu ajutorul ventilatoarelor cu aer rece. Lucrînd după această tehnologie de recoltare şi uscare a lucernei şi trifoiului, lucrătorii de la întreprinderea agricolă de stat Valea lui Mihai au reuşit să reducă pierderile de producţie cu circa 40 tone lucernă şi trifoi, iar cooperatorii din Vaida au depozitat 1 000 tone furaje de cea mai bună calitate. Efectuînd, la rîndul lor, recoltarea, uscarea şi depozitarea furajelor fibroase pe cale mecanizată lucrătorii din I.A.S. Salonta au depozitat in cele mai bune condiţii, în numai cinci zile, peste 4 000 tone nutreţuri. Recoltarea şi depozitarea în căpiţe a furajelor se execută în ritm susţinut şi pe fîneţele naturale din zonele muntoase şi coliniere, 20 echipe de cosaşi din cooperativele agricole de producţie Finiş, Uileac, Bundeşti, Lazuri şi Lunca cosesc zilnic 60—70 hectare din fîneţele situate în masivele Văratec, Vlădeasa, Dumbrăviţa de Codru, Valea Pietroasei şi Padiş. Aici uscarea finului se face pe brazdă, iar depozitarea se face în căpiţe acoperite cu folii de polietilenă. Pînă acum, în judeţ s-au cosit nutreţurile de pe circa 560 hectare fineţe naturale. Acordînd prioritate recoltării furajelor din cultura mare şi fîneţelor naturale,lucrătorii ogoarelor din judeţul Bihor s-au preocupat şi de cositul ierbii crescute pe marginea şoselelor publice, a terasamentelor de cale ferată, a digurilor şi pe văi. Participarea masivă la cosit a lucrătorilor din comune şi sate a determinat ca nu numai patru zile să se recolteze 850 hectare cu iarbă de pe marginea şoselelor naţionale. Din situaţia operativă întocmită la judeţ la data de 6 iunie reiese, însă, că ritmul de lucru la recoltarea furajelor şi depozitarea lor în condiţii optime nu este peste tot cel scontat. In unele zone agricole ca Săcuieni, Marghita, Sălard, mari suprafeţe de trifoi şi lucernă sunt încă neatinse de coasă, deşi perioada optimă a trecut. Este nefiresc ca in două unităţi agricole învecinate, C.A.P. Vaida şi C.A.P. Sălard, care au aceleaşi condiţii şi posibilităţi de lucru, rezultatele la recoltatul furajelor să difere atît de mult, în timp ce la Vaida lucerna este depozitată de aproape două săptămîni în sire frumos orînduite, la Sălard producţia de pe cele 200 de hectare ocupate cu această preţioasă cultură furajeră se află încă în cîmp necosită. Mari suprafeţe de fineţe naturale din raza comunelor Cîmpani, Budureasa şi Dumbrăvani au depăşit perioada optimă de vegetaţie a ierburilor. Ele rămîn insă în continuare necosite, fără ca organele agricole de resort să întreprindă ceva concret pentru lichidarea acestei rămîneri în urmă. Este de datoria tuturor lucrătorilor ogoarelor din această parte a ţării să urgenteze recoltarea, uscarea şi depozitarea neîntîrziată a producţiei bune de furaje din acest an. Pentru aceasta au la îndemînă maşinile şi uneltele agricole necesare. Există, aşadar, toate condiţiile ca in cel mai scurt timp cele peste 20 000 ■de hectare cultivate cu plante furajere şi ocupate cu fineţe naturale să fie recoltate. Constantin Serac coresp „MUNCA“ ÎN NUMELE CLASEI MUNCITOARE (Urmare din pag. I) titlul organizase totul, totul, în cele mai mici amănunte.... Ziua s-a scurs oarecum liniştită. Vestea naţionalizării se răspîndise ca fulgerul, încă de la prînz in toată ţara... Pe la ora 4, după masă, cînd ni s-a telefonat că Marea Adunare Naţională a votat naţionalizarea, s-a organizat un mare miting la care au participat peste 7 000 de muncitori. Parcă-mi răsună şi acum în urechi uralele... Au luat atunci cuvîntul mulţi muncitori. Se spunea răspicat : „Fraţilor, de-acum uzina e a noastră, a poporului şi noi suntem proprietarii ei... Şi eu, şi tu, şi tu, noi toţi. Trebuie să producem şi vom produce mai mult şi mai bine decît sub patroni — deşi ne lipseau încă multe multe, materiale — trebuie să muncim şi să trăim mai bine, partidul nostru comunist ne va duce spre noi victorii. Iar ţara va fi alta...“ A fost ceva de nedescris. Entuziasm, veselie, o bucurie totală... Unii nu înţelegeau bine lucrurile. Dar le-am explicat cu răbdare tot ceea ce învăţasem din cuvîntul partidului. ...In ziua aceea de 11 iunie 1948, directorul general al uzinei, Ştefan Iepure, nu venise. Avusese „necazuri“ cu I.O.R-ul. Era fabrica lui. Adică fusese pînă atunci. Şi era şi director general la Malaxa. De-abia a doua zi a venit. Dar noi... la poarta. Pină la capăt cu acţiunea. In fruntea grupului era Tudor Anton, lăcătuş la boghiuri, montaj-locomotive. Directorul face pe prostul, dă să intre cu maşina. Noi îl oprim. — Domnule director, nu mai aveţi ce căuta în uzină ! N-aţi auzit ? Uzinele s-au naţionalizat de ieri ! Noi sintem acum stăpînii ! S-a uitat lung la noi şi a zis mormăit şoferului : „Bineee, atunci întoarce maşina“. — Ba nu ! — a sărit Tudor Anton — şi maşina-i a noastră ! E naţionalizată ! Şi l-am înconjurat din toate părţile. Şi atunci, fostul director general Iepure a plecat pe jos, pe „drumul foştilor robi". Aşa-i spunea atunci străzii Industriilor. Iată, aşa a fost atunci, nu citeva cuvinte. — Stai, bre, nea Mitică, îi opreşte tovarăşul Gheorghiţă, că mai e ceva, să ştiţi că numele uzinei de „23 August“ datează, nepublicat, încă din 1945, după instaurarea primului guvern democrat dr. Petru Groza, în numele celor peste 11 000 de muncitori, cîţi lucrau la uzinele lui Malaxa, comuniştii au prezentat patronului un program de revendicări. Strungarul Ion Trandafir, de la mecanic şef, a propus să se schimbe numele uzinei în „23 August", propunere la care patronul a întrebat atunci : „Statul mi-a dat după război fabrica iar voi... îmi luaţi numele?" El voia să spună că, chipurile, nu avusese nimic cu „Rogifer“ — o societate înfiinţată în cîrdăşie cu hitleriştii în timpul războiului Dar noi ştiam ce a fost. Malaxa n-a aprobat, noi însă spuneam de atunci că lucrăm la „Malaxa — 23 August“. — Cum au fost anii care au urmat actului naţionalizării, tovarăşe Udrea ? — Ii ştii şi matale, tovarăşe reporter, că doar ai lucrat in uzină, ani de muncă şi luptă continuă. S-a schimbat totul. Uzina s-a mărit, a luat proporţii cu toate că „ţevile“ s-au separat în uzină aparte... Dubla calitate de proprietari şi producători a întărit răspunderea fiecăruia, spune tovarăşul Udrea. Mi-aduc aminte de primii ani de refacere, 1949-1950. Iucram locomotive şi motoare „Ganz" de 220 CP, cazane şi cisterne, mărunţişuri Primele rezultate au fost primele triumfuri în muncă. Am primit comenzi pentru locomotive de cale îngustă... La 13 februarie 1950, noul cuptor Siemens-Martin a dat prima şarjă de oţel, cuptor construit în doar patru luni, mai devreme cu 58 de zile faţă de termenul planificat. Tot atunci s-a aplicat metoda matriţării arborelui cotit reducîndu-se consumul de oţel cu 350 kg pe bucată. Apoi s-au aplicat tehnologii noi de turnare, reducîndu-se simţitor procentul de rebut Munceam fără să simţim oboseala aproape zi şi noapte ! Doar lucram pentru noi, nu ? Lucram pentru popor ! Mi-a rămas în inimă ultima vizită făcută în uzină de secretarul general al partidului. A venit la noi, a stat de vorbă, ne-a dat indicaţii extrem de preţioase. Şi atunci cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu a venit la adunarea noastră generală, a oamenilor muncii, stăteam şi mă gîndeam la ziua cînd aveam cheile uzinei in mină. Şi-mi spuneam singur: „Uite,Udrea,ce înseamnă să fii proprietar. Vine şeful statului şi al partidului şi se consultă cu tine !“ Cu „tine“, adică cu noi ăştia de la „23 August“ că suntem atît de mulţi, incit dacă ne-am lua şi familiile abia am încăpea în municipiul Giurgiu. Ce mare este puterea poporului ! Ce minunate perspective se deschid ţării ! Ştiţi, îmi vine greu să ies la pensie. Dar eu tot aici am să vin, să mă uit, să mai dau un sfat, să mai stau de vorbă cu tinerii. Altfel, n-am să pot. Ce să-i faci ? Doar din 1936 intru pe aceeaşi poartă.... ★ ...Uzina a crescut, s-a dezvoltat, a fost înzestrată cu utilaje noi, moderne, automatizate, de mare productivitate. Aici se produc acum puternice motoare Diesel pentru foraj, instalaţii complexe, locomotive Diesel hidraulice care se exportă in multe ţări ale lumii, compresoare pentru chimie şi multe alte produse de mare valoare. S-au schimbat şi oamenii. Generaţii noi au luat locul celor care acum se află la pensie... Conceput, realizat şi organizat de Partidul Comunist Român, actul revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie, care a lichidat marea proprietate capitalistă, a fost un act hotărîtor, dinamizator, al desfăşurării revoluţiei socialiste. Priviţi astăzi uzina şi oameni ei ! Uzinele ţării şi oamenii lor ! Avîntul revoluţionar, hotărîrea unanimă de a împlini cum se cuvine cuvîntul partidului, în ampla activitate de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a devenit un crez fără de care nu se poate. Cine cunoaşte uzina de atunci şi pe cea de acum poate face o comparaţie a ceea ce înseamnă 25 de ani de adinei transformări fără precedent în istoria ţării noastre. PROGRAMUL II 18.00 Telex 18.05 Avanpremieră 18 10 Telecinemateca pentru tineret: SA APRINZI UN FOC 19.05 Muzică uşoară cu orchestra Cornel Popescu 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Avanpremieră 20.10 Vă preţuim prin cint şi joc — concert spectacol 20.40 Revista economică TV 21.10 Omul şi muzica lul: „Ciprian Porumbescu- 21,50 Desene animate 22.00 Telerama — Festivaluri, aplauze şi... confetti 22.30 Cărţi şi idei Copiii căpitanului Grant — EXCELSIOR — 9 ; 11,15; 16; 18,15; 20,30. AURORA — 9 ; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. Eolomea — ÎNFRĂŢIREA INTRE POPOARE — 16 ; 18 ; 20. Pe aripile vintului — GLORIA — 10 ; 14,30 ; 19. FLAMURA — 10 ; 14,30 ; 19. Ceaţa — ARTA — 15,30 ; 18 ; 20,15. Cind legendele mor - BUZEŞTI — 9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20,30. MELODIA - 9 ; 11,15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45. TOMIS — 9 ; 11.15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18.15 ; 20,45. Bătrînii bandiţi — DACIA — 9 5 11.15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30 Acea pisică blestemată — BUCEGI 15,45 ; 18 ; 20,45. VOLGA — 9 î 11.15 ; 13.30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20,30. Veronica — FERENTARI — 16 î 18 5 20. MOŞILOR — 16 ; 18 ; 20. Fata bătrînă — UNIREA — 16 5 18.15 ; 20,15. Eliberarea (seriile IV—VT — POPULAR — 15,30 ; 19. Ce se tntîmplă, doctore ? — LIRAJ — 15 30 ; 18 ; 20,30. MIORIŢA — 9 5 i 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18. 20,15. 0 Tecumsele — PACEA — 15,45 ; 18 . 20,15. Cu minune curate — MUNCA — 16 i t 18 , 20. Cowboy - DRUMUL SĂRII — 15.30 ; 18 . 20,15. Grăbiţi apusul soarelui — GIU- g LEŞTI - 15.30 ; 19 FLOREASCA — 15.30 . 19. Omul nu e singur — COSMOS — t 15.30 ; 18 : 20.15 Clasa muncitoare merge în paradis — VIITORUL - 15.30 î 18 : 20.15. Drumurile bărbaţilor — VITAN — I 15.30 ; 18 : 20.15. Alfred cel Mare - COTROCENI — t 15.30 ; 18 : 20.15. Eu nu văd, tu nu vorbeşti, el nu aude - CRÎNGAŞI - 15.30 î 18 . 20,15. - Drumul spre Vest — PROGRESUL I. — 15,30 — 18 , 20,15- Ultimul cartuş — PATRIA — 9î 11,30 ; 14 ; 16,30 ; 19 ; 21,30. LUCEAFĂRUL — o . ii.» ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. MODERN - 8,30; îl; 13,30; 16; 18,30; 21. Aventurile Iui Babuşcă — CAPITOL — 9,30; 11,45; 14; 16,15; 18.30; 20.45. Solaris — CENTRAL — 9î 12,30 16 ; 19,30. Sălbăticia albă — FESTIVAL — 9i 11 , 13 ; 15 , 17 ; 19 , 21. Homolka și portofelul — LUMINA 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 : 18,30 ; 20,45. Fluturii sunt liberi — SCALA — 9; 11,15; 13,45; 16,15; 18,45; 21,15. Rond de noapte — BUCUREȘTI — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21. FAVORIT - 9;15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. Amintiri din copilărie — TIMPURI NOI - 9—20,13 In continuare. Nici un moment de plictiseală — DOINA — 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20.45. RAHOVA — 15,30 ; 18 ; 20.15. Ciprian Porumbescu — GRIVIȚA — 9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30. OPERA SIROMANA anunţă REPERTORIUL DIN PERIOADA 8-14 IUNIE 1973 Vineri 8 iunie, ora 19,30 - BAL MASCAT Sîmbâtă 9 iunie, ora 19,30 - RIGOLETTO Duminică 10 iunie, ora 11 - ALBERT HERRING Duminică 10 iunie, ora 19,30 - STUDIO DE BALET (premieră) Marți 12 iunie, ora 19,30 - FLAUTUL FERMECAT Miercuri 13 iunie, ora 19,30 - LACUL LEBEDELOR Joi 14 iunie, ora 1930 - TRUBADURUL Biletele se găsesc la casa Operei Române din B-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 70-72 tel. 13.18.57 şi la Agenţia din Calea Victoriei nr. 40 (Pasajul Majestic) tel. 16.48.20, zilnic intre orele 10-13 si 17-19.30. Vineri 8 iunie 1973. iŢl MM I MM I m ■SSI IMHI l ISH4H ÍMSl|W*i*|irÍlÍYj*ÍSM|l|*.t1 ţlj .......MOI I IUI ■ H4 l>»*l JUDEŢUL SUCEAVA j-|(l ■■■•...................................................... Coasa la trebuie... ascuţită Cele 13 asociaţii intercooperatiste de creştere a animalelor din, judeţul Suceava au de recoltat în aceste zile însemnate cantităţi de furaje. Pe lingă suprafeţele stabilite iniţial au mai fost insămînţate cu furaje 105 hectare teren, care pînă anul acesta rămîneau necultivate. Astfel lucrările de sezon s-au aglomerat şi ele sînt îngreunate şi mai mult de ploile care nu mai contenesc. De aici ■ necesitatea urgentării strîngerii furajelor. Dacă secara masă verde, cultivată pe mai bine de 600 hectare teren, a fost practic recoltată, cositul celorlalte furaje bate pasul pe loc. Pînă la 6 iunie, de exemplu, se recoltase cam o cincime din suprafaţa de lucernă pentru masă verde. La trifoi situaţia este aproximativ aceeaşi : din 1274 hectare s-au recoltat 235 hectare. In raza asociaţiei intercooperatiste Iacobeşti, bunăoară, din cele peste 250 hectare cultivate cu trifoliene abia s-au recoltat vreo 15 hectare. In unitatea similară din Fălticeni din 260 hectare au fost recoltate abia 8 hectare. Este adevărat că nici timpul nu se arată favorabil. Dar tocmai de aceea se cer intensificate eforturile în vederea strîngerii furajelor la prima coasă, lucrare ce condiţionează producţia de masă verde şi fînuri pe întregul an. Se cer deci ascuţite cît mai bine„. coasele. Mihai Ţînţar coresp. „MUNCA"