Munca, septembrie 1973 (Anul 29, nr. 8020-8044)
1973-09-15 / nr. 8032
SUB SEMNUL PRIETENIEI, STIMEI RECIPROCE ŞI APROPIERII ÎNTRE POPOARE, IERI A CONTINUAT VIZITA PREŞEDINTELUI NICOIACCĂUŞESCU IN REPUBLICA ECUADOR Banchet în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu Preşedintele Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatului Naţional, în onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian — contraamiral Alfredo Poveda Burbano, ministrul de interne, Luis Guillermo Duran, ministrul educaţiei, general Marco Almeida Jativa, ministrul apărării, Luis Morejon, ministrul prevederilor sociale, Gustavo Jarrin Ampudia, ministrul resurselor naturale şi turismului, dr. Antonio Jose Lucio Paredes, ministrul afacerilor externe, Raul Maldonado Mejia, ministrul sănătăţii publice, Guillermo Maldonado Lines, ministrul agriculturii şi zootehniei, Francisco Rosales Ramos, ministrul industriei, comerţului şi integrării, Rafael Rodriguez Palacios, ministrul lucrărilor publice, Ruben Dario Ayala, ministrul finanţelor, personalităţi ale vieţii culturale ştiinţifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactorii-şefi ai principalelor ziare din Quito, conducerea municipalităţii şi alte persoane oficiale. Au participat tovarăşii Ion Păţan, Ştefan Andrei, George Macovescu, Bujor Almăşan, Mircea Maliţa şi celelalte persoane oficiale române. La sosirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, garda militară prezidenţială a prezentat onorul. Oaspeţii români au fost întîmpinaţi de preşedintele Guillermo Rodriguez Lara. Apoi a urmat ceremonia prezentării preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu a demnitarilor ecuadorieni, a şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi la Quito, prezenţi la banchet. In timpul banchetului, cei doi preşedinţi au rostit cuvintări. Preşedintele Ecuadorului a înminat preşedintelui Nicolae Ceauşescu „Marele colan al Ordinului Naţional de merit“, cea mai înaltă distincţie ecuadoriană, conferită prin tradiţie şefilor de state, promotori ai păcii şi justiţiei sociale, militanţi consecvenţi pentru covieţuire frăţească între oameni. Banchetul s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Mult stimate domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor, Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador prietenă, la invitaţia amabilă a dumneavoastră, domnule preşedinte, reprezintă un moment de importanţă deosebită in relaţiile ţărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un şef de stat român o face în ţara dumneavoastră şi, după cum aţi menţionat, prima vizită a unui şef de stat din ţările socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, domnule preşedinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-aţi rezervat-o. De asemenea, doresc să mulţumesc populaţiei capitalei patriei dumneavoastră pentru manifestările de prietenie şi simpatie faţă de noi. In toate acestea, noi vedem expresia sentimentelor de prietenie faţă de poporul român, dorinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările şi popoarele noastre. La rîndul meu, doresc să vă adresez, domnule preşedinte, în numele Consiliului de Stat, al guvernului, al poporului român şi al meu personal, un salut călduros, prietenesc şi cele mai bune urări de fericire şi prosperitate poporului prieten ecuadorian. Am venit în ţara dumneavoastră şi în alte ţări ale Americii Latine animaţi de sentimente de prietenie şi solidaritate, de dorinţa de a explora împreună căile dezvoltării prieteniei şi colaborării multilaterale dintre popoarele noastre. Intr-adevăr, poporul român şi poporul ecuadorian au multe trăsături comune, ca urmare a afinităţilor de origine, de limbă, de cultură latină, a faptului că ele s-au inspirat din cuceririle ştiinţei şi culturii europene şi universale. Fără îndoială că toate acestea au o mare însemnătate în dezvoltarea prieteniei dintre popoarele noastre, dar popoarele român şi ecuadorian au şi alte momente, aş putea spune identice, în dezvoltarea lor naţională şi socială, au cunoscut timp îndelungat asuprirea străină, au dus lupte îndelungate pentru cucerirea independenţei naţionale, pentru afirma(Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate țările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Sîmbătă 15 septembrie 1973 Anul XXIX nr. 8032 6 pagini 30 bani Cuvîntarea preşedintelui Guillermo Rodriguez Lara Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Este un eveniment unic prezenţa dumneavoastră, ca primul şef de stat din Europa orientală care vizitează patria noastră şi care aduce prietenia unui popor latin ca şi al nostru, pînă acum cîţiva ani la distanţă şi necunoscut din cauza poziţiei geografice, depărtări pe care ştiinţa şi tehnica contemporană practic le-au eliminat, făcînd ţările îndepărtate in longitudine şi latitudine să devină vecine. Vă transmit cel mai cordial bun venit, domnule preşedinte al Republicii Socialiste România, în numele colectivităţii ecuadoriene şi al guvernului revoluţionar naţionalist al forţelor armate, care vă stimează ca un bun prieten, nu in sensul rece al vechii politeţi internaţionale, ci în noul sens al termenului de prietenie, care înseamnă spirit de respect şi ajutor reciproc, dorinţa sinceră de cooperare în procesul de creştere economică, participarea necondiţionată la cunoaşterea şi folosirea progresului ştiinţific, care contribuie la bunăstarea umană. Europa a format spiritul nostru modern, domnule preşedinte, pe baza substratului puternic al culturilor autohtone, care înfloreau pe toate drumurile Americii, in momentul sosirii descoperitorilor şi cuceritorilor spanioli, portughezi, gali şi saxoni. Ca şi poporul dumneavoastră, poporul ecuadorian devine indiscutabil ierarhia latinităţii, marcată prin umanismul de unire şi orientare. Ca şi România, Spania, care a completat provenienţa noastră etnică şi a înălţat pe culmi procesele formării limbii strămoşilor noştri, a trăit şi a simţit influenţa pe care au lăsat-o de-a lungul a secole de plămădire şi afirmare in comun, popoare din toate colţurile lumii, cunoscute, în ultimele milenii, şlefuind imaginea romantică şi eroică, capabile de toată măreţia spirituală şi materială, fapt de care suntem mîndri. Bun venit, domnule preşedinte, in republica „de la jumătatea lumii", simbol al orizontului deschis spre toate perspectivele, spre cerul care culminează In zenitul lumii univer (Continuare In pag. a 3-a) „ZIUA METALURGISTULUI" -prilej de noi succese in planului cincinal înainte In acest an, sărbătorim, la 18 septembrie, pentru a doua oară, „Ziua metalurgistului“. Acest eveniment deosebit, marcat de un rodnic bilanţ al metalurgiei româneşti, are loc in condiţiile în care întregul popor participă cu însufleţire la înfăptuirea grandiosului program elaborat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale P.C.R., la traducerea in viaţă a sarcinilor stabilite de plenarele Comitetului Central al partidului din noiembrie 1972 şi februarie-martie 1973, care au declanşat o atmosferă febrilă, mobilizînd masele largi la Înfăptuirea obiectivului naţional, cincinalul înainte de termen. Ca urmare a politicii consecvente a partidului de industrializare a ţării, industria metalurgică s-a dezvoltat intr-un ritm înalt, obţinîndu-se în primii trei ani ai cincinalului actual un ritm mediu de creştere de 10,7 la sută, urmînd ca pînă in anul 1975 acesta să crească la 13,6 la sută, pentru asigurarea îndeplinirii cincinalului înainte de termen. Merită să fie subliniat faptul că în ultimii 17 ani producţia de oţel a ţării noastre a crescut de peste 10 ori. Răspunzînd prin noi fapte de muncă, demne de încrederea ce li se acordă, sub conducerea organizaţiilor de partid, prin munca politică şi organizatorică desfăşurată de sindicate pentru mobilizarea colectivelor de muncă în întrecerea socialistă, ce se desfăşoară în întreprinderi pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, metalurgiştii întîmpină această sărbătoare cu un bilanţ rodnic. Chemarea metalurgiştilor gălăţeni către toate colectivele de muncă din ramură a creat o largă emulaţie in întreprinderi, raportindu-se, zi de zi, lună de lună, noi realizări remarcabile în înfăptuirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. La finele celor opt luni din acest an, raetalurgiştii au raportat partidului şi guvernului realizarea planului la producţia globală în proporţie de 101,9 la sută, la producţia marfă în proporţie de 101,7 la sută, livrind peste prevederi, economiei naţionale şi la export, importante cantităţi la producţia fizică. Planul pe această perioadă a fost depăşit preşedintele comitetului Uniunii Sindicatelor din metalurgie şi construcţii de maşini cu 114 000 tone fontă, 118 600 tone oţel — din care 16 000 tone oţel aliat —, 67 000 tone laminate finite pline, 14 000 tone ţevi de oţel, 1 620 tone cupru de convertizor, 400 tone laminate de cupru şi alte produse. Rezultate deosebite au fost înregistrate şi pe linta exportului, activitate in care s-a obţinut o depăşire de 51,6 milioane lei valută a nivelului planificat pe opt luni. Semnificativ în această direcţie este faptul că structura exportului s-a îmbunătăţit, în sensul sporirii ponderii produselor de calitate, cu un înalt grad de prelucrabilitate. Angajaţi în marea competiţie cu timpul de a înfăptui sarcinile cincinalului înainte de termen, metalurgiştii din Hunedoara şi Galaţi, cei din vechile vetre de foc ale Reşiţei, Călanului, Cimpiei Turzii, Zlatnei şi din Baia Mare, de peste tot, unde la flacăra nestinsă a cuptoarelor se plămădeşte metalul, au supus unei temeinice analize rezervele de care dispun, descoperind noi posibilităţi pentru a obţine producţii sporite la furnale, oţelării şi laminoare. Aşa, de exemplu, angajamentele asumate în întrecerea socialistă de colectivele de muncă de la combinatele siderurgice din Hunedoara şi Reşiţa, de la întreprinderile metalurgice din Călan, Zlatna, Iaşi, Brăila, Buzău, de la unităţile de produse refractare din Braşov şi Alejd, cit şi de la alte întreprinderi ale industriei metalurgice au fost realizate şi depăşite pe întregul an încă la finele lunii august, obţinindu-se un spor la productivitatea muncii de 3 234 lei pe salariat, concretizată în circa 600 milioane lei peste plan la producţia globală. Alături de colectivele din întreprinderi, cercetătorii şi proiectanţii din institutele ramurii s-au preocupat mai atent de soluţionarea problemelor majore, puse în faţa lor de industria metalurgică, au elaborat proiecte bazate pe soluţii mai judicioase care asigură introducerea înfăptuirea de termen procedeelor tehnologice avansate şi a metodelor moderne de mare eficienţă economică. Militând cu abnegaţie pentru înfăptuirea politicii partidului, de dezvoltare a puterii economice şi de creştere a bunăstării şi fericirii poporului, sindicatele, în colaborare cu conducerile unităţilor din ramură, sub conducerea organizaţiilor de partid, depun eforturi susţinute pentru introducerea şi generalizarea celor mai bune metode de lucru, facilitind operative schimburi de experienţă, stimulînd iniţiativele creatoare, de a ţine tot mai sus steagul întrecerii. Merită să fie amintită in acest sens iniţiativa jurnaliştilor hunedoreni, intitulată „Realizarea întregii cantităţi de fontă peste plan cu cocs economisit", care a condus în primul semestru a.c. la o economie de 413 tone cocs, iar prin extinderea ei la întreprinderea „Victoria“ Călan şi la Combinatul siderurgic Reşiţa s-a obţinut în aceeaşi perioadă o economie de 500 şi respectiv 372 tone cocs. Acţionînd în colaborare cu organele de conducere colectivă, sindicatele, Comitetul Uniunii şi Biroul său executiv au organizat o mai largă popularizare a iniţiativelor şi metodelor avansate, apărute in întrecerea socialistă, au organizat schimburi de experienţă şi consfătuiri in vederea extinderii şi generalizării lor în ramură, ca, de exemplu, în cazul iniţiativelor „Fiecare inginer şi tehnician să rezolve o problemă tehnică sau organizatorică“ ; „Contul colector de economii al grupei sindicale" : Micronul, gramul, secunda" şi altele, care au contribuit la reducerea cheltuielilor materiale peste prevederi cu 3,8 lei la 1 000 lei producţie-marfă, şi obţinerea unor beneficii suplimentare de 370 milioane lei în primele 7 luni ale acestui an. Acum, cînd sărbătorim „Ziua metalurgistului“, acest eveniment trebuie să marcheze un nou imbold pentru traducerea în viaţă a măreţelor sarcini puse in faţa oamenilor muncii din industria metalurgi (Continuare in pag. a 2-a) ing. Nicolae Moraru Raliu Isatukreier-Fabrica de conserve din peşte şi antrepozitul frigorific din Sulina Printr-o largă mobilizare de forţe poate fi grăbită punerea în funcţiune Greşeşte acela care-şi mai închipuie astăzi Sulina, oraşul de la intilnirea Dunării cu Marea Neagră, ca pe o aşezare cit decit urbană, în care oamenii se îndeletnicesc numai cu pescuitul şi navigaţia. Nu demult, s-a semnat certificatul de naştere al unei Suline noi — cea industrială. Chiar dacă noile obiective nu s-au finalizat încă, conturul lor prefaţează o prezenţă viguroasă. O „familie" în curs de edificare a Sulinei industriale este cea formată din fabrica de conserve din peşte, fabrica de gheaţă şi depozitul frigorific. Raţiunea amplasării aici a acestor obiective e la îndemîna tuturor. In loc ca mahonele din lemn — metalul favorizează topirea gheţii şi alterarea peştelui — să transporte peştele noaptea numai la Tulcea, la 36 de mile marine de Sulina, vor exista două centre de polaritate. Totodată, capacitatea de producţie va spori corespunzător, sortimental, probabil, se va diversifica, iar noi, gurmanzi sau nu, vom avea mai des pe masă marinată de crap, şalău cu legume ori mai știm ce alt produs asemănător. Pînă atunci însă, vom începe reportajul nostru cu o știre deloc îmbucurătoare : fabrica de conserve trebuia să fie terminată la 31 august, dar încă nu este gata! Cine se face vinovat de această serioasă indisciplină de plan? Constatările „Raliului şantierelor“ vă stau la dispoziţie. CU CINE RIDICAŢI O FABRICĂ VALORÎND ZECI DE MILIOANE DE LEI, TOVARĂŞI DIRECTORI? Trustul de construcţii-montaj pentru agricultură şi industria alimentară din Bucureşti (director ing. Cornel Cazan) are un şantier la Tulcea (şef de şantier, ing. Horia Marinescu), iar acesta un lot la Sulina (şef de lot, Eugen Guzganu). Care lot nu are nici un inginer cu experienţă, doar cîteva... zeci de milioane de lei la dispoziţie pentru ridicarea obiectivului ! Nu negăm nicidecum competenţa şefului de lot sau entuziasmul celor doi ingineri şi al subinginerului, toţi trei stagiari, care participă la această lucrare, insă nu ne putem opri a nu întreba: din zecile de ingineri experimentaţi ai trustului nici unul nu a putut prelua conducerea lotului de la Sulina? Şi, în paranteză fie spus, cei trei stagiari — nici unul nefiind localnic — nu puteau fi plasaţi pe lingă un coleg mai virstnic al lor, de la care să se familiarizeze cu tainele ingineriei? Problemele conducerii lucrărilor sînt cu atît mai complexe şi stringente, cu cit muncitorii nu au experienţă în domeniul construcţiilor industriale, deoarece fabrica de la Sulina este primul obiectiv de acest gen pe care-1 ridică oameni ce pînă nu demult au lucrat în domeniul hidroamelioraţiilor. In concluzie, considerăm că politica de cadre aplicată la lotul Sulina este deficitară. Cu toate că tovarăşul inginer Cornel Cazan, directorul T.C.M.A.I.A., a vizitat obiectivul în discuţie, nu se poate aprecia că s-au făcut simţite îmbunătăţiri consistente în structura cadrelor. Mai mult, după aprecierea şefului de lot, la data cînd am fost pe şantier ce simţea lipsa a 30 de zidari, 10 faianţari şi 4 fierari beto (Continuare in pag. a 4-a) LI LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON IMPUN: FOLOSIREA INTENSIVĂ A FIECĂREIA • PRIMA URGENTĂ: RECOLTAREA ȘI ELIBERAREA TERENULUI DESTINAT ÎNSAMÎNTARILOR DE TOAMNA. • SPECIALIȘTII RECOMANDA: ÎNSAMÎNTAREA GRIULUI POATE ÎNCEPE ÎN TOATE ZONELE TARII. • IMPERATIVELE CAMPANIEI AGRICOLE: ANTRENAREA LA MUNCA ÎN CÎMP A TUTUROR FORTELOR SI MIJLOACELOR; SCHIMBUL NEGENERALIZAT PENTRU TOATE TRACTOARELE DIN DOTARE; ORGANIZARE RIGUROASĂ ÎN CÎMP; INGINERUL AGRONOM SA FIE PREZENT ÎN PERMANENTĂ LA LOCURILE CHEIE DE LUCRU. ’ JUDEŢUL BACAU Recoltările şi însăminţarea griului in centrul preocupărilor In fermele Întreprinderilor agricole de stat din judeţul Bacău, activitatea cunoaşte In aceste zile un ritm Intens, o atenţie deosebită fiind acordată lucrărilor de care depinde asigurarea unei baze trainice recoltei viitoare. Pe terenurile eliberate de culturile timpurii a început însăminţatul griului şi a celorlalte culturi de toamnă, pînă în prezent fiind introdusă sub brazdă sămînţă de griu, orz, precum şi de secară pentru masă verde, pe aproape 400 hectare. Avlndu-se în vedere că circa 40 la sută din totalul însămînţărilor de toamnă urmează să se facă după culturile urzii, accentul se pune îndeosebi, pe intensificarea ritmului la recoltări. La cartofi, de pildă, ca urmare a bunei organizări a muncii, s-a reuşit să se recolteze pînă acum (Continuara In pag. a 5-a) XXXII It;'. JUDEŢUL DÎMBOVIŢA Cu actuala viteză zilnică de lucru nu pot îi recuperate restantele ! In această săptămină, pe ogoarele dîmboviţene, ritmul lucrărilor agricole s-a îmbunătăţit. Farajei cu stringerea porumbului, a florii-soa(Continuare In pag. a 5-a)