Munca, ianuarie 1974 (Anul 30, nr. 8124-8148)

1974-01-15 / nr. 8134

TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe participanţii la Seminarul internaţional „Studenţii şi securitatea europeană" Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, in primul rînd, să adre­sez un salut călduros tuturor celor prezenţi aici, reprezentanţi ai uni­versităţilor din o serie de ţări euro­pene, din Statele Unite şi Canada, şi să exprim satisfacţia mea, a Con­siliului de Stat, pentru această reu­niune universitară consacrată secu­rităţii europene. (Aplauze puternice). Reuniunea are loc în împrejurări deosebite nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume. S-au obţinut anumite rezultate in afirmarea unei politici noi, în direcţia lichidării ve­chii politici de forţă şi dictat, în a­­şezarea relaţiilor dintre state şi po­poare pe baze noi, de egalitate, res­pect al independenţei şi suveranită­ţii, neamestec în treburile interne, pe o colaborare şi conlucrare fruc­tuoasă în scopul dezvoltării economi­­co-sociale a fiecărei naţiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutin­deni. Trebuie să menţionez că tine­retul, tineretul universitar, a jucat şi joacă un rol activ in imprimarea a­­cestui nou curs in viaţa internaţio­nală. Fără îndoială că înfăptuirea secu­rităţii in Europa corespunde năzuin­ţelor spre colaborare ale tuturor po­poarelor continentului, ale intregii lumi. S-au obţinut în această pri­vinţă o serie de rezultate : a început conferinţa general-europeană, sînt în curs lucrările de la Geneva ce ur­mează să statueze principiile care să stea la baza relaţiilor dintre statele continentului european, să pună ba­zele unor raporturi noi, de largă co­laborare, intre toate naţiunile. După cit am fost informat, în cadrul aces­tei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să a­­vem în vedere că ceea ce s-a reali­zat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sînt încă destule obstacole de învins, mai există încă forţe reacţionare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunţă cu greu la vechea politică de forţă, de dictat şi amestec în trebu­rile altor state. De aceea, accentua­rea cursului destinderii, înfăptuirea securităţii europene impun mai mult ca oricînd unirea tuturor for­ţelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — şi sînt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele internaţionale sau în pro­blemele ştiinţelor sociale sînt păreri deosebite ; în înseşi ştiinţele naturii şi tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluţii deosebite — şi a­­ceasta nu e cu nimic anormal. Dim­potrivă, este un lucru cit se poate de natural să fie aşa ; numai atunci cînd asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se confruntă în mod liber părerile, fără pre­judecăţi, fără pretenţia că ci­neva deţine monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la în­ţelegerea necesităţii unui schimb li­ber de păreri şi de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsi­rea celor mai potrivite soluţii pen­tru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel e­­xistenţa părerilor diferite. Pînă la ur­mă dacă am avea toţi acelaşi fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întîlnim. Ne-ar fi uşor să ne punem de acord printr-o circulară sau mai ştiu eu cum, şi toată lumea să ridice mîiniie că e de acord şi ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există ţări cu orînduiri sociale diferite, cînd există concepţii filozo­fice şi concepţii religioase diferite, cînd sunt diferite moduri de a abor­da organizarea lumii şi a relaţiilor dintre oameni este normal să apară şi să existe păreri deosebite ; noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele, — ca o parte a popoarelor lor — trebuie să abor­deze cu curaj problemele pe care Ie ridică viaţa şi dezvoltarea lumii de astăzi. Sînt, intr-adevăr probleme cruciale. Popoarele îşi pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida po­litica imperialistă, colonialistă, neo­­colonialistă, pentru a asigura fiecărei naţiuni dreptul la o dezvoltare liberă, corespunzătoare năzuinţei sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în faţa lumii ! (Aplauze pu­ternice). Care este locul tineretului univer­sitar, în această lume ? După părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, alături de masele largi populare, să contribuie la unirea tu­turor forţelor pentru a lichida defi­nitiv vechea orientare în politica in­ternaţională, vechile practici în ra­porturile dintre state şi pentru a a­­şeza relaţiile internaţionale pe baze noi. Tineretul — atît cel muncito­resc, ţărănesc, cit şi intelectual, deci şi tineretul de pe băncile universi­tăţilor — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi în realizarea acestei noi politici in viaţa interna­ţională. Cei care astăzi se află pe băncile universităţilor se preocupă de însuşirea ştiinţei şi culturii —, care pină la urmă, nu au graniţe — şi trebuie să facem totul ca întreaga (Continuare in pag. a 3-a) Imagini din timpul festivităţilor de la Sinaia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, luni la amiază, in sala de marm­ură a casei de­ cultură din Si­naia, cu participanţii la lucrările Seminarului internaţional „Studen­ţii şi securitatea europeană*", care s-au desfăşurat la Bucureşti. La întrevedere au participat tova­răşii Cornel Burtică, membru su­pleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Şte­­fănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Co­munist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceauşescu, vicepre­şedinte al Consiliului Uniunii Aso­ciaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Erau, de asemenea, prezenţi Ion Catrinescu, prim-secretar al Comite­tului judeţean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul oraşului Sinaia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu vii şi îndelungi aplauze la sosirea în mijlocul reprezentan­ţilor tineretului studios. Participan­ţii la seminarul internaţional, impor­tantă reuniune universitară, şi-au manifestat deplina satisfacţie de a se întîlni cu preşedintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă şi consideraţie faţă de politica pro­movată cu consecvenţă de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume a păcii, înţelegerii şi conlucrării fructuoase în care fiecare naţiune să se poată dezvolta în conformitate cu năzuin­ţele sale legitime, pentru atenţia deosebită acordată tinerei generaţii şi rolului ei în soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane. (Continuare in pag. a 3-a) O STAŢIUNE BALNEARA PREFERATA DE CEFERIŞTI Odată cu încheierea primei serii de tratament pe acest an, la sta­ţiunea balneară „1 Mai** de Ungă Oradea s-a făcut un scurt bilanţ din care reiese că de la începutul lui ’73 şi pină acum în frumoasa staţiune bihoreană şi-au refăcut sănătatea 5 000 de oameni ai mun­cii, din care 3 000 au fost ceferiști. .OAMENI AI ZILELOR NOASTRE" Teatrul T. V. inau­gurează astă seara un ciclu special inti­tulat „Oameni ai zi­lelor noastre" cu pie­sa lui Cornelia Leu, „Femeia fericită", ca­re este în acelaşi timp şi prima premi­eră a anului la tele­viziune. Regizată de Nicolae Motric, piesa are in distribuţie pe Silvia Popovici, Colea Răutu, Octavian Co­­tescu, Melania Cirje, Viorel Comănici. In acest ciclu de teatru politic vor fi prezen­tate, lunar, lucrări transfigurând artistic fapte şi eroi autentici, în care telespectatorii ii vor recunoaşte pe constructorii de azi ai socialismului. Sînt a­nunţate piese sem­nate de Paul Everac, Aurel Baranga, Ioan Grigorescu, Lucia De­­metrius, I. D. Şerban, Dan Tărchilă, Anda Boldur, Gheorghe Vlad, precum şi lucrări premiate la ultima e­­diţie a Concursului de scenarii radiofonice şi de televiziune. Proletari din foaie fârile, unifi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA telex intern şi ■ telex ■ breviar «. CRESC INDICII DE UTILIZARE A AGREGATELOR SIDERURGICE Colectivul uzinei „Industria sirmei“ din Cîmpia Turzii a obţinut în primele două săptămîni ale lunii ianuarie rezultate deosebite în întrecerea socialistă. Astfel, folosind mai judicios agregatele şi utilajele — ai căror indici de utilizare au înregistrat creşteri la oţelărie cu 4 la sută, iar la laminare cu 2 la sută faţă de anul trecut — s-au realizat în această pe­rioadă peste plan aproape 70 tone oţel, peste 350 tone laminate, 75 km conductori electrici izolaţi. De asemenea, s-au produs aproape 120 tone sortimente noi de oţeluri şi laminate, asimilate pentru a fi fabricate în acest an. EXTINDEREA REŢELEI TELEFONICE LA SĂLAJ Şase noi localităţi din judeţul Să­laj, printre care Ciumărna, Fîntî­­nele, Ulciuc, Văleni şi altele au fost conectate la reţeaua telefonică interurbană. De remarcat că în cursul acestui an numărul localită­ţilor din mediul rural, din judeţul Sălaj, care comunică prin acest mijloc rapid şi modern a ajuns la peste 1 70. UN NOU HOTEL TURISTIC LA SUCEAVA Pe Bulevardul Ana Ipătescu, în centrul municipiului Suceava, au început de curînd lucrările la un nou hotel turistic care urmează să fie terminat în 1975. După cum ne-a informat tovarăşul Matei Hulubei, directorul Agenţiei judeţene de tu­rism, noul hotel cu subsol, parter şi 12 nivele va dispune de 272 locuri de cazare de confort 1 A. In cadrul acestuia vor funcţiona un restaurant cu 200 locuri, o terasă restaurant cu 80 locuri, baruri expres­ii de zi, o cofetărie cu 60 locuri si un salon de frizerie-coafură. Oas­peţii hotelului vor avea la dispo­ziţie o sală de jocuri mecanice si un bowling cu două piste. De re­marcat şi grija pentru automobi­­lişti, hotelul fiind prevăzut cu un spaţiu de parcare pentru 50 de au­toturisme şi 4 autocare. RABAT — Referindu-se la evoluţia ascendentă a relaţiilor româno­­marocane, ziarul „La Matin", care apare la Rabat, relevă contribuţia deo­sebită a vizitei de prietenie întreprinse in Maroc, la 21 şi 22 septembrie 1973, de către preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, la invitaţia regelui Marocului, Hassan al II-lea. GENEVA — Delegatul guvernamental român a fost ales vicepreşedinte al celei de-a doua Conferinţe regionale europene , care şi-a­­înce­put ieri lucrările. _____ DELHI — Sub semnul permanentei dezvoltări a relaţiilor multilaterale româno-indiene, luni a fost semnat, la Delhi, documentul privind înfiin­ţarea Comisiei mixte permanente guvernamentale de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică între Republica Socialistă România şi Republica India. PEKIN — Intr-o telegramă tran­smisă biroului agenţiei France Presse, Norodom Sianuk, şeful sta­tului Cambodgia, a lansat un ulti­matum autorităţilor de la Pnom Penh, în care le cere să se supună forţelor de eliberare în cel mai scurt timp posibil, menţionlnd că vor beneficia de o amnistie sau vor putea să se expatrieze pentru a scăpa de pedeapsa dreaptă. In în­cheiere, şeful statului Cambodgia precizează că actuala mare ofensi­vă a forţelor de eliberare nu are drept scop luarea capitalei în acest an, dar că forţele populare îşi vor continua lupta pînă la eliminarea totală a actualilor conducători de la Pnom Penh. ANKARA — Partidele Republi­can al Poporului şi Salvării Naţio­nale din Turcia au anunţat acordul lor privind formarea unui nou gu­vern in această ţară, care să pună capăt crizei guvernamentale de­clanşate in urmă cu trei luni. Pre­şedinţii celor două partide, Bulent Ecevit (P.R.P.) şi Necemettin Er­­bakan (P.S.N.) au anunţat că astăzi acordul privind constituirea coali­ţiei guvernamentale urmează să fie supus spre aprobare preşedin­telui ţării, Fahri Korn­turk. Cele două partide — care totalizează 233 de locuri în parlament, dintr-un total de 450 de mandate — vor fi reprezentate proporţional cu mări­mea lor in viitorul cabinet. CAIRO — Problema definitivării acordului cu privire la dezangajarea forţelor militare ale Egiptului şi Israelului la Canalul Suez a format, luni, obiectul întrevederilor Sadat—Kissinger. După o nouă călătorie la Tel Aviv, Kissinger va reveni marţi, la Assuan, pentru noi convorbiri cu oficialită­țile egiptene. Anul XXX nr. 8134 ♦♦♦ ♦♦♦ Marți 15 ianuarie 1974 6 pagini 30 bani In cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei și a celui de-al Xl-lea Congres al partidului ÎNFLĂCĂRATE CHEMĂRI LA ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ COMBINATUL PETROCHIMIC BORZEŞTI către toate colectivele din unităţile industriei petrochimice, organice şi de fibre chimice Exprimînd hotărîrea fermă a tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor combinatului nostru şi traducind în viaţă sarcinile sta­bilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, preţioasele indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la Plenara din noiembrie 1973, adunarea acti­vului Combinatului petrochimic Borzeşti adresează tuturor unităţilor din industria petrochimică,­­organică şi de fibre chimice chemarea la întrecerea socialistă pentru depăşirea sarcinilor prevăzute pe anul 1974. Ne angajăm ca prin ridicarea nivelului tehnic, buna organizare a producţiei şi a muncii, folosirea deplină a capacităţilor de produc­ţie, creşterea gradului de valorificare a materiilor prime, materiale­lor, utilităţilor şi resurselor energetice, creşterea productivităţii muncii, întărirea ordinii şi disciplinei in muncă, să realizăm : Depăşirea planului la producţia globală cu 50 milioane lei ; depă­şirea planului la producţia marfă cu 40 milioane lei, concretizată in : 800 tone polistiren şi copolimeri ; 250 tone policlorură de vinil ; 550 tone erbicide şi fungicide ; 1 000 tone acid clorhidric de sinteză ; 300 tone hipoclorit de sodiu; 500 tone alcooli graşi de sinteză ; 5 000 tone produse petroliere obţinute prin reducerea consumului tehnologic la prelucrarea ţiţeiului , 50 tone utilaje tehnologice şi piese de schimb. Se va îmbunătăţi calitatea produselor prin introducerea de noi tehnologii, precum şi prin modernizarea celor existente, extinderea autocontrolului pe întregul flux tehnologic, intensificarea acţiunii de pregătire şi perfecţionare a cadrelor, obţinîndu-se : — creşterea ponderii loturilor de cauciuc sintetic calitatea I de la 95,5 la sută la 96,5 la sută ;­­ — creşterea ponderii acidului clorhidric de sinteză de calitate superioară de la 98,5 la sută la 99,5 la sută din totalul producţiei ; — 25 000 tone benzină C.O. 90, cu scăderea corespunzătoare a ben­zinei C.O. 75. (Continuare in pag. a 3-a) Întreprinderea ELECTROCENTRALE-CRAIOVA către toate întreprinderile producătoare de energie electrică şi termică Mobilizaţi de recentele hotărîri de partid şi de stat in legătură cu dezvoltarea energeticii şi măsurile de economisire a combustibililor şi energiei electrice, colectivul de energeticieni al întreprinderii Electrocentrale Craiova se angajează cu întreaga capacitate creatoare pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1974 şi cheamă la întrecere socialistă toate întreprinderile producătoare de energie electrică şi termică pe baza următoarelor obiective : 1. — Creşterea disponibilităţii şi a gradului de siguranţă în func­ţionarea agregatelor energetice, pentru alimentarea continuă cu energie electrică şi termică la parametrii corespunzători a tuturor consumatorilor şi in special a platformelor industriale. In acest scop, vom mări cu 1 la sută puterea electrică efec­tiv utilizabilă planificată, ceea ce reprezintă : — punerea la dispoziţia sistemului energetic naţional a unei pu­teri medii anuale suplimentare de 10 MW ; — echivalentul unei producţii de 75 milioane kWh produsă cu lignit­­ , — economisirea a 17 milioane metri cubi gaze naturale. In vederea realizării acestor angajamente vom lua măsuri pentru reducerea duratei de reparaţii a agregatelor, în medie cu o zi, îm­bunătăţirea stării tehnice a instalaţiilor, micşorarea numărului de opriri accidentale, evitarea avariilor din vina personalului, aplicarea autocontrolului calităţii lucrărilor de reparaţii, îmbunătăţirea disci­plinei şi ordinii în exploatarea instalaţiilor. 2.­­ Gospodărirea judicioasă a combustibililor, energiei electrice şi termice şi eliminarea risipei. Pentru aceasta ne angajăm la : — economisirea a 10 000 tone combustibil convenţional prin redu­cerea cu un gram a consumului de combustibil pe kWh pentru pro­ducţia netă de energie electrică, modernizarea supraîncălzitoarelor de abur, a preîncălzitoarelor de aer și a condensatoarelor grupurilor de termoficare . (Continuare în pag. a 3-a) Întreprinderea DE UTILAJ GREU „PROGRESUL" BRĂILA către toate întreprinderile constructoare de maşini şi utilaje grele încadrat în ampla acţiune patriotică pentru realizarea cincina­lului Înainte de termen, colectivul de muncitori, ingineri, tehni­cieni şi economişti de la întreprinderea de utilaj greu „Progresul" — Brăila, analizînd rezervele şi posibilităţile de care dispune şi în dorinţa de a întîmpina cu noi succese cea de-a XXX-a aniversare a Eliberării României de sub jugul fascist, Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român şi sărbătorirea a 50 de ani de existenţă a întreprinderii, cheamă la întrecere toate colectivele din întreprin­derile constructoare de maşini şi utilaje grele din cadrul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Grele, angajindu-se să realizeze următoarele obiective : — depăşirea planului la producţia marfă cu 2 la sută, concre­tizată in : — 40 excavatoare hidraulice ; — 200 tone utilaje grele ; — depăşirea planului la producţia marfă vîndută şi încasată cu 25 milioane lei ; — creşterea volumului de autodotări cu 10 la sută faţă de sar­cina planificată. Prin eforturile conjugate ale cadrelor din compartimentele de concepţie şi din secţiile productive ale întreprinderii, ponderea produselor noi, modernizate şi cu tehnologii îmbunătăţite va de­păşi 75 la sută din valoarea producţiei totale. Se vor asimila şi introduce în fabricaţie excavatoare de mare rapacitate cu cupe de excavare de 2,5 mc şi 5 mc şi cupe de în­cărcare de 4 mc şi 8,7 mc, destinate industrei miniere şi extractive şi marilor lucrări hidroenergetice. Ca efect al introducerii progresului tehnic şi al utilizării mai judicioase a materiilor prime, materialelor, combustibililor şi ener­giei se vor economisi 250 tone metal, 450 tone combustibil con­­venţial, 1 milion kWh energie electrică. Asigurînd condiţiile tehnico-materiale de desfăşurare în ritm susţinut a lucrărilor de investiţii, în colaborare cu I.C.S.I.M., vom devansa următoarele obiective­­ (Continuare în pag. a 3-a)

Next