Munca, martie 1974 (Anul 30, nr. 8173-8198)

1974-03-28 / nr. 8196

Pagina a 2-a UN OBIECTIV CENTRAL Al ACTIVITĂŢII SINDICATELOR PLANUL I • ÎNDEPLINIT RITMIC • LA TOŢI INDICATORII • LA TOATE SORTIMENTELE LA ,­TRICODAVA“. Disciplina -„secretul" redresării producţiei La sfirşitul lunii ianuarie, între­prinderea „Tricodava“ din Bucureşti fisura în scripte cu sarcinile înde­plinite la zi. In realitate, faţă de pre­vederi, nu se realizaseră circa 39 000 bucăţi tricotate şi acest fapt se re­flecta negativ într-o valoare dimi­nuată cu cîteva milioane lei a pro­ducţiei marfă. Acum, în ultima decadă a lunii martie, ne interesăm dacă revirimen­tul atît aşteptat s-a produs la Tri­­codava ? Am fost întîmpinaţi cu veşti bune . — întreprinderea „Tricodava" se prezintă acum cu planul perioadei trecute îndeplinit — ne spune ingi­nerul Gheorghe Dumitru, directorul întreprinderii. Secţia de tricotat gar­nituri, care, pînă mai ieri, era con­siderată „loc foarte ingust", a ajuns să ia pe seama ei o producție de peste două ori mai mare ca altădată. — Care este explicația acestui salt ? — Nu este alta decît disciplina, de­oarece oamenii sint aceiași. Dacă in trecut paradoxul era că întreprinde­rea nu producea cit trebuia, dar toţi işi primeau leafa întreagă, astăzi pla­nul se realizează, dar, unii, cei in­­disciplinaţi, suportă pe propriul bu­zunar comportarea lor neconformă cu statutul de muncă al întreprinderii, în această privinţă mai sunt de pus la punct unele lucruri pe linia con­trolului calităţii. Căci, dacă facem abstracţie de competenţa profesiona­lă a celor puşi să îl efectueze, ceea ce nu înseamnă că nu vom proceda şi la o analiză a acestui aspect, mo­dul in care este rezolvată problema calităţii produselor ţine in primul rind de conştiinţa oamenilor. Sperăm, deci, cit de curind ca la circulare să eli­minăm total căzăturile, iar la catton să Ie coborim pînă la 15 la sută. Am consemnat și alte măsuri pe care, în perspectivă, comitetul oame­nilor muncii, comitetul sindicatului de la „Tricodava" și-au propus să le pună în aplicare, printre altele, şi unele care vizează reducerea in con­tinuare a indicilor de consum la ma­teriile prime. De pildă, la croit, unde consumul a fost depăşit în ianuarie cu 7 tone fire, în februarie cu 3,9 tone şi în primele 10—15 zile din martie doar cu 700 kilograme, se preconizează, în viitorul apropiat, încadrarea in limitele consumului normat. Totuşi, în afară de necazurile care, cum aţi văzut, ţin de organizarea gospodăriei proprii, aduse la cunoş­tinţa noastră, fără rezerve, de director, am aflat şi de un alt ne­caz, imposibil de Înlăturat fără spri­jinul colectivului de la „Metaloteh­­nica“ Tg. Mureş. Este vorba de cele 25 maşini de tricotat garnituri, con­tractate,d­e drept, pentru august-sep­­tembrie a.c. (termene acceptate la condiţia impusă de furnizor), absolut necesare la ora actuală. Or, ca inter­mediari ai acestui apel, ţinem să in­formăm pe producătorii de maşini textile din Tg. Mureş că eforturile lor se pot concretiza la „Tricodava“ intr-o capacitate de producţie spori­tă cu circa 30 la sută la secţia bene­ficiară. Silviu Ionaşcu PE OGOARE: • Intensificarea ritmului la însămînţări • Toate resursele de apă să fie folosite la irigaţii Cu fiecare filă ruptă din calendar, ziua îşi măreşte dimensiunile pe seama nopţii. Cu fiecare zi ce trece, ritmul lucrărilor agricole din cîmp, grădini, vii şi livezi se intensifică in toate unităţile agricole. Faptele de muncă relatate de corespondenţii ju­deţeni ai ziarului nostru, ca şi da­tele centralizate la ministerul de re­sort atestă efortul general depus pentru însămînţarea grabnică a cul­turilor de primăvară, pentru a opri evaporarea apei din sol, pen­tru a pregăti condiţii bune de rodire viilor şi livezilor, în întreprinderile agricole de stat culturile din urgenţa I-a şi a doua au şi fost însămînţate. Realizări care depăşesc ritmul pla­nificat se înregistrează şi în coope­rativele agricole de producţie din judeţele Timiş, Arad, Satu Mare, Constanţa, Galaţi, Dolj şi Gorj care au însămînţat pînă acum peste 80 la sută din suprafeţele destinate cultu­rilor ce se seamănă în epoca I şi a II-a. Conştienţi că numai printr-o pregătire corespunzătoare a patului germinativ, şi prin introducerea cit mai grabnică a seminţei în sol, re­zerva de apă din stratul fertil va putea fi pe deplin valorificată, ma­joritatea agricultorilor au declanşat la timp lucrările de semănat la sfe­clă de zahăr, floarea soarelui, in pentru ulei şi de plantare a carto­filor de toamnă. Faptul că pînă la această dată sfecla de zahăr s-a în­­săminţat pe 70 la sută din suprafaţa planificată, că 10 judeţe (Ialomiţa, Arad, Brăila, Timiş, Dolj, Satu Mare, Galaţi, Constanţa, Buzău şi Ilfov) au încheiat semănatul acestei im­portante culturi şi că însămînţatul la floarea soarelui — semănată pină acum pe mai bine de 100 000 de hectare — se desfăşoară intens in toate judeţele tării, dovedeşte con­vingător sîrguinţa cu care lucrează in prezent oamenii muncii de la sate. în paralel cu aceste lucrări, importante forte sint mobilizate si la insăminţarea inului pentru fuior si pentru ulei. Această lucrare s-a executat în proporţie de 85 la sută la unul pentru ulei şi 50 la sută la unul pentru fuior. Unităţile agricole cooperatiste din judeţele Ialomiţa, Bihor, Tulcea, Timiş, Satu Mare şi Constanţa au încheiat insăm­lntatul acestor plante industriale. Merită evidenţiate si rezultatele obţinute pînă in prezent în fermele legumicole — unde plantările şi in­­sămîntările sint în avans cu 5—10 zile fată de graficele iniţial stabilite. De asemenea, in comparaţie cu anul trecut, lucrările de tăieri în vii şi livezi, sint evident avansate în toate fermele agricole de profil. Aşa după cum ne informează co­respondenţii noştri judeţeni, in toate sistemele mari de irigaţie apa a în­ceput să curgă pe canale şi conducte, hidroamelioratorii supraveghind per­manent buna funcţionare a staţiilor de pompare şi a aparaturii de udare. Lipsa de apă din sol, căldura atmos­ferică, impune o amplă mobilizare de forțe mecanice și manuale pentru amenajări locale în vederea irigării tuturor terenurilor din preajma unor surse de apă. Este nevoie ca prin muncă asiduă să facem ca toate sur­sele de apă să fie canalizate spre rădăcina plantelor. De asemenea pe baza urmăririi atente a evoluţiei temperaturii în sol să se treacă și la insăminţarea celorlalte culturi de primăvară. Fiecare lucrător trebuie să fie permanent preocupat a face toate lucrările la un nivel calitativ superior. P. Anghel BOXERII ÎNVINGĂTORI Peste 600 de iubitori ai boxului din municipiul Tulcea au fost pre­­zenti recent in sala Casei de cul­tură a sindicatelor pentru a asista la partida amicală dintre formaţiile sindicale C.S.M. Delta Tulcea si Hi­drotehnica Constanta. Graţie unui plus de pregătire tehnică au învins boxerii tulceni cu 13—9. S-au re­marcat Petre Harasciuc, Zaharia Pricopie (Tulcea), Viorel Graur (Constanţa). CU ADRESA... In anul trecut circa 9 500 de ti­­neri din întreprinderile și institu­­iile tulcene au plecat în excursii. Iată o cifră care exprimă conclu­dent popularitatea şi interesul de care se bucură turismul pe melea­gurile acestea. In ciuda acestora însă, putem afirma fără a greşi că numărul acţiunilor turistice este încă departe de a se situa la nive­lul cerinţelor. O vizită recent efec­tuată la cîteva din marile întreprin­deri tulcene ne-a dovedit lipsa afi­şelor şi pliantelor, fapt ce demons­trează slaba popularizare a diferi- I­EŞTI DIN TULCEA telor acţiuni turistice. Pe această cale tragem un semnal de alarmă cu adresa — comisia sport-turism a Consiliului judeţean al sindicate­lor — care sperăm să fie recepţio­nat la vreme, astfel ca în curind să putem consemna cu­ mai puţine zile de sfirşit de săptămină fără acţiu­ni turistice, organizate de sindicate şi asociaţiile sportive, pentru oa­menii muncii din Tulcea. GIMNASTICĂ LA LOCUL DE MUNCĂ ? UNDE ? Hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R., din februarie-martie 1973 prevede ca obiectiv principal introducerea şi practicarea gimnasticii la locul de muncă in tot mai multe unităţi productive. Pentru a vedea cum se transpune în viaţă în judeţul Tul­cea această prevedere am vizitat mai multe intreprinderi. Ce am con­statat ? Faptul că cea mai simplă şi accesibilă formă de mişcare nu se bucură pe aici de sprijinul cuvenit. Nici in anul trecut şi nici în pre­zent, gimnastica la locul de muncă nu s-a introdus, deşi posibilităţi ar fi şi la I.I.I.L., şi la Poligrafie, pre­cum şi în multe alte locuri. Ce se aşteaptă oare ? Poate nişte şedinţe teoretice sau niscai indicaţii de la centru... Romeo Craescu MUNKA Primire la Consiliul de Miniştri Tovarăşul Ion Păţan, vicepreşedin­te al Consiliului de Miniştri, minis­trul comerţului exterior, a primit, miercuri, după-amiază, delegaţia oa­menilor de afaceri din Japonia, con­dusă de Hisashi Murata, vicepreşe­dintele firmei „Mitsui1*. In cursul întrevederii, au fost a­­bordate probleme privind relaţiile de colaborare şi cooperare dintre cele două ţări, modalităţile de pro­movare a acestora în viitor. A fost de faţă Masao Kanazawa, ambasadorul Japoniei la Bucureşti. In aceeaşi zi, membrii delegaţiei au fost primiţi de preşedintele Băn­cii Române de Comerţ Exterior, Va­­sile Voloşeniuc, au purtat convorbiri cu reprezentanţi ai conducerii unor întreprinderi româneşti de comerţ exterio­r din domeniul chimiei şi pe­trochimiei, industriilor uşoare şi ali­mentare. Membrii delegaţiei au vizi­tat, de asemenea, unele întreprin­deri industriale bucureștene. In Editura politică a apărut: „ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI PE TEME DIN ISTORIA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ŞI A MIŞCĂRII MUNCITOREŞTI DIN ROMÂNIA" (sub egida Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R.) Volumul, care este destinat cercurilor de istorie de nivel mediu şi elementar ale invăţămintului ideologic prezintă evoluţia mişcării muncitoreşti şi a partidului politic al clasei muncitoare de la naştere pină în zilele noastre, rolul lor în transformările structurale petrecute in viaţa societăţii româneşti. Realizat in spiritul expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu la a 80-a aniversare a creării partidului politic al clasei muncitoare din România, reflectind rezultatele cercetării istorice marxiste din ţara noastră, aprecierile şi concluziile formulate în documentele actuale ale partidului nostru,volumul va avea o reală utilitate atît pentru propagandişti cit şi pentru cursanţi. 8 MAŞINI DIN METAL ECONOMISIT Extinderea şi generalizarea valo­roasei iniţiative economice „Mi­cronul, gramul şi secunda în sluj- N ba eficienţei economice" a deter­minat ca, după un trimestru de activitate din acest an la între­prinderea constructoare de maşini „înfrăţirea" Oradea să se realizeze o economie echivalentă cu 20 tone de metal de cea mai bună calitate. Cu metalul economisit, în urma reducerii consumurilor specifice, a reproiectării şi prelucrării unor piese, muncitorii secţiilor de roţi dinţate, prelucrări mecanice şi sculerie pot construi 8 maşini aş­­chietoare de metal. CU PLANUL TRIMESTRIAL ÎNDEPLINIT Întreprinderea „6 Martie" din Ti­­m­şoara, unitate producătoare de utilaje pentru construcţii, şi-a în­deplinit cu 5 zile mai devreme sar­cinile de plan pe primul trimes­tru al anului. Pină la 31 martie colectivul întreprinderii prelimină obţinerea unei producţii suplimen­tare în valoare de 2 milioane lei, concretizată în autobetoniere, plat­forme telescopice, vibratoare pen­tru betoane şi alte utilaje necesa­re şantierelor de construcţii. CU 10 ZILE MAI DEVREME Planul primului trimestru din a­­cest an a fost îndeplinit de către colectivul I.F.E.T. Neamţ cu 10 zile mai devreme. Avansul cîştigat per­mite forestierilor din acest judeţ, ca pînă la sfirşitul lunii în curs, să realizeze suplimentar o producţie globală şi marfă de 18 milioane şi, respectiv 23 milioane lei valori ce se vor concretiza, printre altele, în 48 000 mc buşteni de răşinoase şi fag şi 6 000 mc cherestea. TIMPUL PROBABIL Virginia Dinescu ,meteorolog de serviciu la Institutul de meteorologie şi hidrologie ne comunică : astăzi ţară noastră se menţine intr-un cîmp de presiune atmosferică relativ ri­dicată, ceea ce va determina o vre­me în general frumoasă cu cel va­riabil mai mult senin in cea mai mare parte a țării. Innorări mai ac­centuate se vor produce în cîmpia vestică in a doua parte a intervalu­lui. Vîntul va sufla slab pînă la po­trivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —4 și +6 grade, mai coborite in depresiunile intramonta­­ne din estul Transilvaniei, iar ma­ximele vor oscila între 14 și 24 grade, mai coborite pe litoral. • SPORT • SPORT » SPORT * SPORT • SPORT • SPORT • SPORT # SPORT • SPORT * SPORT • SPORT • In ORGANIZAREA ZIARULUI „MUNCA", F.R. de BOX, C.J.E.F.S. ŞI CONSILIULUI JUDEŢEAN AL SINDICATELOR GALAŢI, IERI A INCEPUT „CRITERIUL TINERETULUI" LA BOX Primii finalişti Galaţi (prin telefon). După cân­­tarul oficial şi tragerea la sorţi care au avut loc dimineaţa, ieri seara, in primitoarea Sală a spor­turilor din Galaţi, in faţa unui pu­blic recunoscut ca iubitor al boxu­lui, a început cea de a 5-a ediţie a Criteriului tineretului la box. La festivitatea de deschidere, tovarăşul Stan Leonid — membru în biroul executiv al Consiliului judeţean al Sindicatelor Galaţi, a salutat pe tinerii participanţi, urîndu-le succes. Apoi au urcat in ring boxe­rii de la categoriile : 48, 54, 63,500, 67, 75 şi +81 kg. Toate întîlnirile, datorită mizei puse în joc — paşaportul pentru Campionatele europene (tineret) de la Kiev — au fost deosebit de dir­­ze şi spectaculoase, învingătorii meciurilor de ieri au devenit ast­fel primii finalişti ai competiţiei. Iată rezultatele tehnice ale primei gale : Categoria 48 kg : Turan Ruşu­ b.p. Cristea Constantin- Paul Dragu b.p. Dumitru Negru­Categoria 54 kg : Constantin Buz­­dugeanu b.p. Jenei Vancea (a fost cel mai frumos meci al reuniunii). Categoria 63,500 kg : Carol Hajnal ciştigă prin abandon in repriza I-a in fața lui Nicolae Nicolaev. Mihai Hozu b.p. Nicolae Nichitov. Categoria 67 kg : Damian Cimpo­­ieşu b.p. Florian Ghiţescu. Ion Tru­­ţă b.p- Ştefan Călinescu. Categoria 75 kg : Aurel Stana b.p. Nicolae Chipirog. Sasu Grigo­­re b.p. Gheorghe Bucur. Categoria +81 kg­­ , Constantin Dafinoiu învinge prin K.O. repriza a d­-a pe Marin Galiş. Astăzi, la ora 18, în sala „Pro­gresul" din Brăila are loc cea de a doua semifinală în cadrul căreia se vor întîlni boxerii de la catego­riile 51, 57, 60, 71 şi +81kg. Brăilenii, la fel de mari iubitori ai boxului ca şi vecinii lor gălă­­ţenii, s-au pregătit pentru găzdui­rea galei de astăzi în mod ireproşa­bil. Tovarăşul Ion Niculaie, secre­tar al Comitetului municipal Brăila al P.C.R., preşedintele comisi­ei judeţene de box şi-a exprimat convingerea că astă seară nu va mai fi nici un loc liber în sală. Brăilenii vor urmări următoarele întilniri :Cat. 51 kg : Robu Niţă- Mihai Danciu şi Nicolae Stoenescu- Constantin Voinescu ;Cat. 57 kg : Titi Tudor-Ion Mantu şi Adrian Turcitu-Florea Livădaru; Cat. 60 kg: Vergil Sîrbu-Paul Iancu şi Nico­lae Doican-Florin Ghiţă ; Cat. 71 kg. : Paul Pop-Vasile Drăghia şi Constantin Ciochină-Ştefan Turcuş; Cat. 81 kg : Mircea Simon-Dumi­­tru Căpăţînă. In încheierea acestor rînduri do­rim să amintim că pentru buna des­fășurare a întrecerilor din cadrul „Criteriului Tineretului" F.R. de box a desemnat un valoros corp de arbitri judecători­ printre care : Mihai Voiculescu și Ai­ Rişat, pur­tători ai ecusonului A.I.B.A., Ion Ştefan, Dumitru Ionel, Gheorghe Albu şi alţii. G. Munteanu M. Cişman Etapa oaspeţilor • UNIVERSITATEA CRAIOVA ŞI-A CONSOLIDAT PO­ZIŢIA • STEAGUL ROŞU - PERFORMERA ZILEI • DINA­­MO NEÎNVINSĂ ÎN RETUR • ŞAPTE GOLURI LA IAŞI ! Simpla trecere în revistă a rezul­tatelor tehnice ale acestei a 21-a e­­tape, îţi dă imaginea luptei pentru punctele puse in joc de fiecare par­tidă in parte. Privită astfel se poate spune că etapa a aparţinut echipe­lor care au evoluat in deplasare, iar performeră, după părerea noastră, este formaţia braşoveană. Steagul roşu, învingătoare la Piteşti ! Lide­rul clasamentului — Universitatea Craiova — işi continuă cursa pen­tru cucerirea titlului. Ieri, la Iaşi, s-au marcat (lucru mai rar) şapte goluri. După cum ne-a transmis co­respondentul nostru, studenţii craio­­veni şi-au pus în valoare atacanţii, din care s-a evidenţiat Ţarălungă — autor a două goluri. Un alt meci care a reţinut atenţia a fost cel de la Constanţa încheiat cu un semieşec al gazdelor. Surdan a marcat trei goluri şi astfel studenţii timişoreni au plecat cu un nesperat punct a­­casă. Meciul a plăcut, fireşte, dato­rită evoluţiei scorului şi numărului mare de goluri înscrise (şase). Sta­dionul din Şoseaua Ştefan cel Mare s-a dovedit neincăpător pentru cei dornici sâ-i vadă pe dinamovişti în disputa lor cu U.T.A. Arădanii au venit în Capitală cu o frumoasă carte de vizită. Din păcate, însă, ieri, ei nu şi-au onorat-o. După Rezultate tehnice C.S.M. Reşiţa-C.F.R. Cluj 0—0 ; „U“ Cluj-Rapid 0—0 ; F.C. Argeş- Steagul roşu 1—2 ; Dinamo-U.T.A. 4—1 ; Poli. Iaşi-Univ. Craiova 3—4 ; F.C. Constanţa-Poli. Timişoara 3—3 ; Jiul-Petrolul 0—0 ; S.C. Bacău-Sp. Studenţesc 1—0 ; Steaua-A.S.A. Tg. Mureş 1—1• modul în care au început jocul s-a văzut clar că doreau să „ciupească" CEL MULT Un punct la Bucureşti. Şi cum se întîmplă în asemenea o­­cazii, arădanii le-au pierdut pe a­mîndouă. Nu-i mai puţin adevărat că Dinamo, prin jocul prestat, a confirmat forma bună, crescindă, din acest retur, nelăsind nici cea mai mică speranţă oaspeţilor. Du­­mitrache şi Dudu Georgescu au în­scris cele patru goluri care au asigu­rat succesul dinamoviştilor, iar Kun punctul de onoare al arădanilor. In general, a fost un meci plăcut, cu faze aplaudate. Intr-o bună dispozi­ţie de joc dinamoviştii : Radu Nun­­weiller, Lucescu, Moldoveanu şi Kun, Axente, şi Domide de la U.T.A. In lupta pentru evitarea retrogradării, Sport Club Bacău a obţinut o vic­torie dificilă în dauna formaţiei Sportul Studenţesc, unicul gol al partidei fiind realizat de Dembrovs­­chi, în minutul 80. In celelalte me­ciuri : Universitatea Cluj—Rapid Bucureşti, Jiul Petroşani—Petrolul Ploieşti şi C.S.M. Reşiţa—C.F.R. Cluj, echipele oaspete au reuşit să cîştige cîte un punct, toate trei jocuri incheindu-se cu scor alb. Ultimul meci al acestei etape s-a disputat la lumina reflectoarelor de pe stadionul 23 August. Echipa Steaua a „reuşit" un egal (1—1) cu A.S.A. Tg. Mureş, după ce a fost condusă timp de 46 de minute ! In clasament, pe primul loc, Uni­versitatea Craiova, care pînă la a­­ceastă dată a acumulat 30 de puncte, secondată de Dinamo Bucureşti cu 25 de puncte. Despre etapa de ieri se poate spune, pe drept, că a apar­ţinut oaspeţilor. Dar şi gazdele au fost exagerat de... politicoase. C. M. CUVlNTUL SPECIALISTULUI Anemia forţei de şoc... Virgil Economu După partida Franţa—România, comentariile sint multe şi unele chiar „la obiect**. Dar, din păcate, aşa cum s-a intîmplat şi „după Leipzig**, toate îndem­nurile, toate sugestiile venite de la specialişti şi de la nespecialişti au avut un ecou prea slab — sau chiar nul — în rîndul celor chemaţi să pregătească revi­rimentul reprezentativelor noastre de fotbal. Ceea ce supără în­ infrîngerea (prezentată ,.Ia limită**) a reprezentativei noastre nu este atît golul primit, ci felul în care el a fost înscris , dintr-o „fază fixa“, excelent speculată tactic de atacanţii echipei cocoşului galic**. Or, har domnului, din asemenea ,­faze fixe** am primit şi în trecut goluri fără să tra­gem o cît de mică învăţătură, fără să trecem la contramăsuri operative şi utile. O altă faţetă a jocului deficitar este aceea a tendinţei de etalare a virtuozităţii personale a jucătorilor (unii buni tehnicieni) în detrimentul evoluţiei de ansam­blu, deci al jocului de echipă. Acestea explică ÎNCETINIREA RITMULUI TOC­MAI IN MOMENTELE CIND EL TREBUIA ACCELERAT LA MAXIMUM, CA ŞI ANEMIA FORŢEI DE ŞOC A ATACULUI ŞI RAREFIEREA, pină la completa dispariţie, a „legării focului**. Cu un dribling prelungit la exces, cu acea mişcare în plus în careul advers, cu lipsa demarcărilor, cu neatenţia cronică a „virfuri­­lor“ la rarele pase bunei ce le sînt adresate In faţa porţii, cu totala indiferenţă la executarea propriilor ,,lovituri impuse**. jocul reprezentativelor noastre, ca reflex fatal al celui prestat la echipele de club, nu poate dobindi nici claritate, nici eficienţă. Dar, mai presus de toate aceste laturi deficitare, stă totala, obsedanta ab­senţă a unei idei de joc. Numai ea singură poate făuri cheagul acţiunilor colec­tive şi realiza o echipă cu adevărat omogenă. Jucătorul, chiar de excepţie, dacă n-are o partitură care să orchestreze „intrările» şi „allegro** situaţiilor de pe teren, nu se va putea încadra în acţiunile sincrone ale unui ,,11“ unitar, puter­nic şi perfect echilibrat. ...La 11 aprilie 1972, revista ,,France-Fotball“ publica un comentariu al sub­semnatului asupra evoluţiei reprezentativei ,,cocoşului galic**, pe stadionul „23 August** din Bucureşti, când ea a fost învinsă cu 0—2. Cu acel prilej, enumerăm nu mai puţin de 10 deficienţe în Jocul echipei Franţei. Astăzi, mă văd obligat să transfer acel decalog al carenţelor direct pe seama „tricolorilor** noştri. Pentru că, acum, reprezentativa noastră acuză aceleaşi greşeli ca ale francezilor in 1972. Astăzi jucătorii lui Ştefan Covaci au arătat mai mult aplomb, mai multă coeziune, mai multă luciditate, iar dacă n-au putut înscrie in poarta lui Raducanu decit un gol, aceasta se datoreşte (să dăm Cezarului ce este al Ceza­rului) rezistenţei opusă de apărarea noastră, totdeauna promptă pe fază, du­­blîndu-se oportun şi reuşind să dejoace subtilele combinaţii ale lui Beretta, Revelli şi Chiesa. Sperăm ca noul Colegiu central al antrenorilor, condus acum de un bun tehnician prof. N. Petrescu, să reuşească să traseze o linie mai fermă în ceea ce priveşte concepţia modernă de joc, atît de necesara tuturor echipelor noastre de la club la naţională. Altfel** ROMÂNIA—BRAZILIA (juniori) 1-1 Pe stadionul „1 Mai" din Piteşti, în prezenţa a peste 15 000 de spectatori, s-a disputat ieri după-amiază meciul internaţional amical de fotbal dintre echipele reprezentative de juniori ale României şi Braziliei. Partida s-a încheiat la egalitate: 1—1 (1—0). Golul formației române a fost mar­cat de Augustin ( min. 18), iar oas­peţii au egalat prin golul înscris, în minutul 41, de Gutterer. TENIS: Ţiriac, 9­9 Sânter și Năstase • La Palm Desert (California) se desfășoară un turneu de tenis con­­tînd pentru circuitul W.T.C. (grupa verde). ION ŢIRIAC (ROMÂNIA) a debutat cu o victorie întrecindu-l cu 6-4, 6-2 pe japonezul J. Kamiwa­­zumi. • In turneul internaţional de tenis de la Tempe (Arizona) JUCĂ­TORUL ROMÂN ION SÂNTEI a ob­ținut o frumoasă victorie în primul tur eliminîndu-l cu 7—5, 7—6 pe americanul John Byron. • Turneul Internaţional de tenis de la Rotterdam contind pentru Circuitul W.T.C. a programat noi în­tilniri din primul tur. Australianul Allen Stone a obținut o surprinză­toare victorie cu 6-3, 1-6, 7-5 în fața lui ILIE­­NASTASE. Joi 28 martie 1974 JOI — 28 MARTIE PROGRAMUL 1­5.00 Buletin de ştiri 0.00 Sumarul presei 9.00 Buletin de ştiri 9.40 Selecţiuni din opereta ,,Di­geste de ţigan» de Lehar 10.00 Buletin de ştiri 10.40 Din muzica popoarelor 11.00 Buletin de ştiri In jurul orei 11.15 — transmi­siune directă de la Palatul Mari Adunări Naţionale a Şedinţei so­lemne consacrate alegerii Pre­şedintelui Republicii Socialişte România. 11.20 Melodii lansate de Marina Voica Rosanna Fratello şi Joe Dassi 12.00 Buletin de ştiri 12.30 Ştiinţa la zi 13.00 Radiojurnal 13.15 Revista şlagărelor 14.00 Buletin de ştiri 14.40 Melodii populare 15.00 Buletin de ştiri 15.05 Meridian Club 16.00 Radiojurnal 16.45 Discul zilei — Gică Petrescu 17.00 Buletin de ştiri 18.00 Orele serii 20.30 Itinerar la harta ţării 22.00 Radiojurnal 23.00 Estrada nocturnă PROGRAMUL 2­6.00 Buletin de ştiri 7.00 Radiojurnal 8.50 Creaţii corale contemporane 10.30 Buletin de ştiri 12.40 Cenaclu radiofonic 13.00 Radiojurnal 14.55 Sfatul medicului 15.35 Concertul pentru vioară şi or­chestră de Dumitru Gapoianu 16.00 Radiojurnal 16.40 Turism ’74 18.15 Din ţările socialiste 19.00 Buletin de ştiri 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii 22.00 Rapsodii de primăvară — muzi­că uşoară 22.30 Buletin de ştiri 23.00 Pagini din opere PROGRAMUL 1 In jurul orei 11.15 — Transmisi­une directa de la Palatul Marii Adunări Naţionale a Şedinţei so­lemne consacrate alegerii Pre­şedintelui Republicii Socialiste România. 16.00 — 17,00 Teleşcoală Ştiinţe sociale 18.15 Chimie (anul III) 16.30 Geografie (clasa a V-a) 10,40 Electrotehnică 17.30 Telex 17,35 Curs de limba germană 18.05 Teleglob 18,25 întrebări şi răspunsuri 18,55 Film serial pentru copii: George 19.28 — 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Seară pentru tineret 21.30 Steaua fără nume — emisiune concurs pentru tineri interpreţi de muzică uşoară 22.15 — 24 de ore PROGRAMUL 8 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii 22.05 File din cartea ursului — film de vînâtoare Porţile albastre ale oraşului — I PATRIA 9,30 : 12 ; 14,30 ; 17,00 ; 20 I GRIVIŢA — 9 ; 11,15 i 13,30 ; 16 ; I 18,00 ; 20,30 Rio Lobo : LUCEAFĂRUL — 8,30 ; I ll : 13,30 ; 16 : 18,30 ; 21 Păcală : EXCELSIOR — 9 ; 12,30­­ I 10 ; 19,30 ; capitol — 9 ; 11,45; 14,30; I 17:15 , 20 ; MELODIA — 8,45 ; 11,30 ; I 14,15 ; 17 , 20 ; GLORIA - 9 ; 11,45 ; I 14,30 ; 17,15 ; 20. 1 Le Mans : BUCUREȘTI — 8,30; 11 ; 13,15 ; 16 ; 18,30 ; 21. 1 Al șaptelea cartuș : CENTRAL­­­I 9,15 ; 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,13 ; 20,30 ; I DACIA — 9 ; 11,15; 13,30; 16; 18,15; I 20,30; AURORA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20,15 . Cidul : SCALA — 9 ; 12,45 ; 16,30 : I 20,15; FESTIVAL — 9; 12,45; 16 30:1 20,15; FAVORIT — 9; 12,30; 16,15; 20: I MODERN — 9; 12,30: 16: 19.45. 1 Proprietarii : LIRA — 15,30: 18 20,15; POPULAR — 15,30; 18: 20,15 Cea mai frumoasă seară din viaţa I mea : VICTORIA — 9; 11,15; 13,30 10: I 18,15 ; 20.30. Ceaţa î LUMINA - 9; 11,15; 13.30; ■ 16; 18.30' 20.45. Fantastica aventură a Iul „Neptun“ I BUZEȘTI — 9 ; 11,15 ; 13 30 ; 16 ; 18 15 ; I 20.30. Nunta — VIITORUL — 16 ; 18 ; 20. Chemarea străbunilor — BUCEGI — * 15.30 ; 18 ; 20.15 ; — FLAMURA — 9 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,15 — 20.30 I întoarcerea lui Magellan : COTRO­­I­CENI — 14 . 16 ; 18 . 20. ; Marele vals ; DOINA — 12.30 ; 16 . I 19.30 ; duminică 14 15 ; 18.30 ; Pro­gram de desene animate — 9.45 ;­­ 11.15 ; duminică 9.45 ; 11.15 ; 12.30. ] Misterioasa prăbușire ; UNIREA — I 15.30 ; 18 ; 20,15.­­ Trecătoarele iubiri ; FERENTARI — I 15.30 ; 18 . 20,15 . Omul cu creierul transplantat: I DRUMUL SĂRII — 15.30 ! 18 ; 20,15. I Aurul negru din Oklahoma : GIUR­­­LEŞTI — 15,30 ; 18 , 20,15 : FLOREAS­­CA — 15 30 ; 18 ; 20,15 : MOŞILOR­­­I 9; 11.15; 13,30 ; 1o; 18,15; 20,30 - I Capcana : PACEA — 15.30 ; 17,45 ; I 20. 1 Călărețul fără cap : VOLGA — 9 ; 11.15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18.15 ; 20.30. FLA-­I cAra — 9 : 11,15 ; 13,30 ; 15.45 ; 18 . I 20.30. Prințul Bob : PROGRESUL - 15.30 : 18 : 20,15. * Insula misterioasă : CRINGASI — I 16 — 18.15. f Dacii : MUNCA — 16 : 18 , 20. * Cintecul Norvegiei : ARTA — 10.30 : 14 ; 16.45 . 20 Dosare de mult uitate : COSMOS - I '8 : 20,15. Simon Templar : COSMOS — 15,30. Bună seara, doamnă Campbell : VI­­­TAN — 15,30 ; 18 ; 20,15. Dincolo de nisipuri : RAHOVA 15.30 ; 18 ; 20.15 ■ CASA FILMULUI Porţile albastre ale oraşului (29 1 martie) 15 ; 17.30 ; 20 . Rio Lobo (29-31 martie) — 15 17.30 — 20. JOI — 88 MARTIE Otv

Next