Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)
1974-04-27 / nr. 8222
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8222 ♦♦♦ Sîmbăta 27 aprilie 1974 6 pagini SO bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc in zilele de 17—18 aprilie a-c. Aprobînd în unanimitate şi dînd o înaltă apreciere activităţii constructive desfăşurate de delegaţia română la Consfătuire poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărire specială, care se dă publicităţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curţii Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar in economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvenţă transpunerea întocmai în viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de conducerea partidului şi statului, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in ce priveşte respectarea disciplinei financiare in utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine şi disciplină riguroasă in administrarea fondurilor, de prevenire şi eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simţului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale şi băneşti. De asemenea Comitetul Executiv atrage atenţia ministerelor, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor populare judeţene, tuturor instituţiilor şi întreprinderilor, să aplice cu consecvenţă şi fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului şi energiei, să se acţioneze pentru folosirea raţională şi valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniştri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării şi industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activităţii curente. LA HOTARIREA COMITETULUI EXECUTIV Al C.C. Al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi activitatea desfăşurată la Consfătuire de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă in unanimitate şi dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi constructive desfăşurate de delegaţia română, poziţiei exprimate la Consfătuire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Aprecierile şi considerentele expuse, întreaga activitate a delegaţiei la Consfătuire reprezintă o nouă contribuţie de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, la cauza prieteniei, alianţei şi colaborării cu ţările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării şi solidarităţii tuturor ţărilor socialiste, la înfăptuirea securităţii europene şi dezvoltarea colaborării şi încrederii între toate naţiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relaţii internaţionale. 2. Comitetul Executiv îşi exprimă aprobarea faţă de documentele Consfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varşovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate şi colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. In legătură cu problemele Înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacţie cursul general al destinderii in Europa, care a dus la convocarea Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare, confirmîndu-se astfel justeţea şi caracterul realist al chemării la înfăptuirea securităţii europene lansată de Consfătuirea de la Bucureşti din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvenţa cu care a militat şi militează România, alături de celelalte ţări socialiste, pentru promovarea cauzei securităţii si colaborării pe continent. Aportul bogat şi multilateral al ţării noastre s-a materializat prin numeroasele iniţiative, demersuri si acţiuni pentru propagarea si înrădăcinarea principiilor securităţii in practica vieţii internaţionale, prin normalizarea relaţiilor, dezvoltarea şi diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă şi neobosită de contacte si intîlniri ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu şefii a numeroase state si guverne europene, personalităţi politice si reprezentanţi ai diferitelor organizaţii sociale, prin înscrierea obiectivelor securităţii în Declaraţiile solemne, Comunicatele comune si in celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfăşurat de reprezentanţii României în toate fazele lucrărilor Conferinţei. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca in cadrul Conferinţei general-europene să se elaboreze documente clare , care să statornicească noile principii ale relaţiilor pe continent bazate pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, să excludă folosirea forţei sau ameninţării cu forţa, să ofere tuturor popoarelor garanţia deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune şi se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voinţe, intr-un climat de prietenie şi înţelegere , prevăzind măsuri concrete de aplicare a acestor principii şi de creştere a încrederii şi stabilităţii. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanţa faptului că în documentele Consfătuirii a fost reafirmată necesitatea instituirii unui organism permanent al statelor participante la Conferinţă. Pronunţîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor şi ţinerea în acest an a fazei a treia a Conferinţei, România consideră că ar fi util şi necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai inalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militari. O mare însemnătate are in acest sens reafirmarea poziţiilor exprimate în Declaraţia Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ din ianuarie 1972, care a relevat obligaţia statelor europene de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare şi a subliniat cu claritate că examinarea şi definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianţelor militar-politice existente în Europa. In această privinţă o mare însemnătate are desfăşurarea unor eforturi susţinute pentru a se obţine ca la Conferinţa de la Viena — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării în Europa — să se obţină rezultate cît mai bune pe calea reducerii într-o proporţie accentuată a trupelor şi armamentelor, atit străine, cit şi naţionale, asigurîndu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze în nici un fel securitatea, atit a statelor participante la conferinţă, cit şi a celor care nu sînt părţi la acordurile ce se vor realiza, în acest sens, Comitetul Executiv apreciază că problema dezarmării in Europa — care priveşte in mod nemijlocit toate popoarele continentului — impune ca, la anumite faze ale conferinţei, să-şi poată spune părerea în cadrul acesteia şi celelalte state europene interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică şi practică a faptului că statele socialiste participante la Consfătuire şi-au reafirmat in mod public şi deschis, in Comunicatul adoptat, poziţia, că sînt gata să desfiinţeze organizaţia Tratatului de la Varşovia simultan cu dizolvarea N.A.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organizaţiile lor militare. Fireşte, atât timp cit continuă să existe N.A.T.O. şi nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare. România, alături de celelalte state socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, se pronunţă pentru întărirea capacităţii de apărare şi a colaborării reciproce în această direcţie. In condiţiile marilor schimbări petrecute în cele aproape două decenii de la înfiinţarea Tratatului de la Varşovia, este necesară şi se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului şi laturii sale politice, inclusiv perfecţionarea sistemului de informări şi consultări reciproce în toate problemele importante pentru pacea în Europa şi in lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o inaltă apreciere modului in care a fost exprimată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu poziţia României asupra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiectul unor schimburi de vederi la Consfătuire. In legătură cu Orientul Apropiat, România şi-a reafirmat poziţia constantă privind soluţionarea politică a conflictului, retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, crearea condiţiilor care să asigure independenţa şi integritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei poporului palestinian, pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de-sine-stătător, inclusiv dreptul de a-și constitui un stat independent. Apreciind pozitiv realizarea dezangajării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, România consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea *i în celelalte zone ale conflictului, în legătură cu examinarea situaţiei din Vietnam, Comitetul Executiv subliniază necesitatea unor eforturi susţinute în vederea înfăptuirii Acordurilor de la Paris, a instaurării păcii în Întreaga Indochină, asigurindu-se astfel condiţiile necesare ca popoarele vietnamez, khmer şi laoţian să-şi soluţioneze singure problemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltării lor economico-sociale independente. Comitetul Executiv reafirmă deplina solidaritate a P.C.R. şi a poporului român cu lupta dreaptă a popoarelor din ţările Asiei, Africii şi Americii Latine împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru eliberarea naţională, pentru consolidarea independenţei lor politice şi economice, pentru progres social. Este necesar să se acţioneze mai ferm pentru a se pune cu desăvîrşire capăt dominaţiei colonialismului portughez, pentru a se lichida politica de discriminare rasială din Africa de Sud şi Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele internaţionale de cea mai mare actualitate şi complexitate este lichidarea decalajului dintre ţările în curs de dezvoltare si statele avansate economic — a cărui sursă se află in politica şi practicile imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului — Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. subliniază necesitatea de a se acţiona cu consecvenţă pentru respectarea şi consolidarea suveranităţii popoarelor asupra bogăţiilor lor naţionale, aşezarea relaţiilor economice internaţionale pe o bază nouă, echitabilă, de deplină egalitate, realizarea unor raporturi juste între preţurile materiilor prime si ale produselor industriale, asigurarea tuturor condiţiilor ca schimburile comerciale să fie reciproc avantajoase, să stimuleze progresul mai rapid al ţărilor slab dezvoltate. Comitetul Executiv relevă aprecierea înscrisă în documentele Consfătuirii că grija faţă de menţinerea păcii şi contribuţia activă la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale sînt o datorie a tuturor statelor, indiferent de mărimea sau apartenenţa lor la un sistem social-politic sau altul. In legătură cu aceasta, Comitetul Executiv apreciază reafirmarea în cadrul Consfătuirii c a importanţei creşterii rolului şi eficienţei activităţii O.N.U. în sprijinirea procesului de destindere internaţională, inclusiv pe continentul european, în soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane, în consolidarea păcii şi dezvoltarea colaborării intre toate naţiunile. Comitetul Executiv constată că, in lumina dezbaterilor şi documentelor Consfătuirii, s-a confirmat încă o dată, cu putere, justeţea orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea si Conferinţa Naţională ale partidului cu privire la evoluţia vieţii internaţionale a liniei generale urmată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru în domeniul politicii externe. Pornind de la faptul că între politica internă şi externă există o strînsă legătură, că succesele obţinute în edificarea noii orinduiri, în ridicarea bunăstării maselor reprezintă totodată o contribuţie internaţionalistă la întărirea forţelor şi prestigiului socialismului. Comitetul Executiv cheamă clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor să desfăşoare o activitate susţinută pentru noi şi cu mai importante realizări în toate domeniile construcţiei socialiste, întîmpinînd astfel cu cinste marile evenimente ale anului 1974 — împlinirea a trei decenii de la Eliberare şi Congresul al Xl-lea al Partidului Comunist Român — pentru noi victorii pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. VV * , Pagina a 3-a FRONTUL UNIC MUNCITORESC - o victorie în lupta pentru democraţie şi progrese în pagina a 2-a CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII POLITICE ŞI CULTURAL-EDUCATIVE în pagina a 6-a Moment remarcabil în amplificarea relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-costaricane Cu rezultate deosebite au încheiat anul 1973 la minoriştii din Roman. Ca semn de preţuire pentru felul în care au muncit, de curind le-a fost conferit, prin decret prezidenţial, Ordinul Muncii clasa a II-a. Şi tot ca oi elogiu al eforturilor depuse, colectivului uzinei i-a fost înmînat Steagul Roşu şi Diploma de onoare de întreprindere fruntaşă acordate de Consiliul Central al U.G S.R. Iată deci răsplata unui an rodnic în care sarcinile de plan şi chiar angajamentele asumate s-au dovedit prea mici pentru entuziasmul, hărnicia, priceperea şi puterea de muncă a acestui colectiv de metalurgişti. Nu vom mai menţiona depăşirile anului trecut. Mai actuale, rezultatele întrecerii din acest an fierbinte al cincinalului, le reflectă la scară mărită. Din angajamentul de a realiza 1 000 tone ţevi de diferite tipuri, peste plan, pînă în prezent au fost obţinute suplimentar 3 900 tone- Există deci premise pentru ca pină la 1 Mai acest angajament să fie îndeplinit, chiar depăşit. De asemenea, se cer a fi menţionate şi elementele de conţinut ale acestei depăşiri. Indicele de calitate al producţiei este cu 2 la sută mai mare decît cel planificat, iar la export au fost livrate peste prevederi levi în valoare de circa 1,6 milioane lei valută. Sînt rezultate care au necesitat, desigur, o intensă muncă organizatorică, de concepţie, în cadrul secţiilor de producţie, al formaţiilor de lucru. Pentru că, din analiza rezultatelor, reiese cu claritate faptul că întreaga producţie suplimentară s-a obţinut pe seama utilizării mai bune a capacităţilor existente. Numai la Laminorul nr. 1, spre exemplu, cantitatea de ţevi planificată a fost depăşită în medie cu 300 tone de ţevi în fiecare oră. Cum s-a ajuns la aceste performanţe ? Răspunsurile primite de la numeroşi muncitori, şefi de echipe, conducători din uzină converg către un element esenţial în organizarea şi desfăşurarea întrecerii : iniţiativa „Brigada eficienţei economice". Lansată de către muncitorii de la Laminorul nr. 1, iniţiativa a creat cadrul organizatoric prin care ideile noi, propunerile vizind metode avansate de muncă, de organizare mai bună a acesteia, se confruntă într-o dîrză dar loială întrecere între formaţiile de lucru din uzină„Brigada eficienţei economice" nu Horaţiu Chirila (Continuare in pag. a 4-a) ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI Noi fapte şi succese din cronica întrecerii pentru îndeplinirea CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN La întreprinderea de tevi Roman A fost dublat angajamentul anual • Colectivele de muncă din unităţile economice ale judeţului Vrancea au îndeplinit planul la producţia marfă pe primele patru luni ale anului cu 7 zile mai devreme. Pînă la sfirşitul lunii, oamenii muncii din această parte a ţării vor obţine o producţie suplimentară in valoare de circa 81 milioane lei. • întreprinderea „Electromureş" este a cincea mare unitate Industrială din judeţul Mureş care anunţă îndeplinirea Înainte de termen a sarcinilor asumate pe primele 4 luni ale anului. Colectivele acestor unităţi vor intra In cea de-a 5-a lună a anului cu un avans în valoare de peste 50 milioane lei. • Forestierii din judeţele Harghita şi Mureş, care îşi desfăşoară activitatea in masivele păduroase ale Carpaţilor Orientali, anunţă îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor asumate pe primele 4 luni ale anului. Pînă in prezent, forestierii din cele două judeţe şi-au asigurat un avans faţă de sarcinile la zi ale actualului cincinal, de 100, respectiv 70 de zile. • Energeticienii de la Porţile de Fier au sporit cu 2,6 la sută, peste nivelul planificat, puterea efectiv utilizabilă a hidrocentralei. Indicele atins este aproape dublu faţă de cel înscris în angajamentul asumat de colectivul de aici în întrecerea dedicată zilei de 1 Mai. Ca urmare, cea mai puternică hidrocentrală a ţării a livrat în plus în sistemul electroenergetic naţional aproape 40 000 000 kilowatt-ore • In cursul zilei de ieri (26 aprilie) în secţia de montaj general a întreprinderii de strunguri din Arad s-a consemnat un eveniment cu o semnificaţie deosebită. Una dintre cele 7 echipe complexe de lăcătuşi-montori, şi anume cea condusă de Teodor Mastan, unul dintre cei mai vechi şi destoinici constructori de strunguri, a avut cinstea să monteze strungul cu nr. 50 000 • Constructorii Combinatului siderurgic de la Galaţi au îndeplinit sarcinile de plan aferente primelor patru luni ale anului , succes obţinut exclusiv pe seama depăşirii productivităţii muncii planificate. La finele lunii februarie ei au pus în funcţiune prima capacitate a oţelăriei electrice şi la numai 30 de zile după aceea — cu peste trei luni înainte de termenul planificat — şi cel de-al doilea cuptor al oţelăriei electrice. .tom. _____ * CONFRUNTAREA DINTRE TEORIA ŞI PRACTICA REVOLUŢIONARA Naţiunea şi contemporaneitatea In mişcarea de idei şi confruntările politice din lumea contemporană, problemele naţiunii, suveranităţii şi independenţei naţionale se impun cu acuitate, evoluţia societăţii atestînd valenţele creative şi marile perspective istorice ale naţiunii — una dintre cele mai evoluate şi complexe forme de comunitate umană. Actualitatea şi însemnătatea acestor probleme, organic legate între ele, decurg din realităţile epocii noastre în care partea covirşitor dominantă a populaţiei Terrei este constituită în state naţionale, in naţiuni aflate în diferite stadii de dezvoltare, sau chiar în proces de închegare şi maturizare. La acestea se adaugă problemele majore ce confruntă astăzi omenirea, între care, mai ales, cele privind progresul economic şi social, implicaţiile sociale ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice, asigurarea securităţii şi păcii în lume, care angajează prezentul şi viitorul tuturor naţiunilor fără excepţie. Gîndirea socială marxist-leninistă a fundamentat de _____________ mult teoretic si a probat practic că naţiunea nu este nici fenomen biologic, rasial, şi nici un dat etnic intimplător, efemer, ci un fenomen social durabil, o comunitate umană obiectiv constituită, caracterizată printr-un număr de trăsături definitorii, care ii dau permanenţă şi perspective : comunitatea teritoriului — delimitat de alte ţări prin graniţe naţionale ; comunitatea vieţii economice — concretizată în constituirea economiei naţionale ; unitatea de limbă şi factură psihică, ce se manifestă în mod deosebit în cultura naţională, în specificul său naţional , sentimentul apartenenţei la acelaşi izvor etnic şi care se manifestă în conştiinţa naţională, în patriotism. Un rol de prim ordin in afirmarea naţiunii are constituirea statului naţional, care asigură cadrul politic-juridic al trăirii vieţiinaţionale, al progresului social. Iul. Constituindu-se în epoca modernă, în condiţiile creşterii gradului de dezvoltare economică şi culturală, ale statornicirii unor raporturi economico-sociale cu caracter sistematic şi permanent între populaţia aceleiaşi ţări, naţiunea s-a afirmat de la bun început ca o comunitate umană superioară, exercitînd o înrîurire pozitivă asupra cursului istoriei, grăbind dezvoltarea social-economică în lume. Nu considerăm necesar să readucem în atenţie valenţele de progres pe care naţiunea le-a evidenţiat, comparativ cu epocile premoderne. Ele au fost nu o dată analizate- Relevante sînt însă pentru omenire mutaţiile săvîrşite de socialism in viaţa naţiunii şi care aduc în tezaurul gindirii sociale contemporane argumentul teoretic şi politic al perenităţii naţiunii şi al deosebitelor sale funcţii progresiste. Socialismul nu opreşte evoluţia naţiunii potrivit işrDin analiza istoriei omenirii rezul- —t cursului necesităţii istorice. Dimpo, tă că fiecărei formaţiuni economicesociale — caracterizată printr-un anumit mod de producţie, o structură socială şi o suprastructură proprie — îi corespunde şi o formă specifică de comunitate umană. Epocii celei mai vechi — comuna primitivă — îi corespund ginta, tribul, uniunea de triburi, în timp ce societăţilor antică şi medievală le-au corespuns popoarele ca formă de comunitate umană care se constituie pe legături teritorial-economice între oameni ce au trăsături moral-spirituale evoluate, bine conturate de la un popor la altrivă, procesul construcţiei socialiste şi comuniste, realizarea unei societăţi de o civilizaţie superioară, făra să asigure satisfacerea maximă a necesităţilor materiale şi spirituala, a cerinţelor de progres istoric, reprezintă in esenţă procesul Înfloririi depline şi generale, multilaterale şi nelimitate a naţiunii. Socialismul preis şi îmbogăţeşte tot ceea ce este progresist şi înaintat din trecutul istoric al naţiunii, adevăratele valori materiale şi moral-spirituale create de popor de-a lungul secolelor, continuă în mod firesc, desăvîrşindu-le intr-un plan superior, trăsăturile definitorii ale naţiunii, formate de-a lungul vremii, schimbă din temelii bazele existenţei sale, îmbogăţind viaţa sa materială şi culturală, profilul său moral. Actualitatea, importanţa şi rolul activ al naţiunii în socialism izvorăsc din realitatea că factorii săi definitorii nu numai că nu şi-au epuizat sursele de vitalitate, ci, dimpotrivă, abia acum, cînd soc _________ etatismul se dezvol-tă pe bazele sale proprii, aceştia acţionează cu mai multă vigoare, ca forţe motrice care propulsează viaţa naţiunii spre trepte mai înalte ale civilizaţiei. In primul rind, cresc funcţiile de progres ale complexului economic naţional (formă prin care se realizează comunitatea de viaţă economică a naţiunii în socialism), necesitatea de a crea premisele trecerii la comunism determinînd folosirea în condiţii de superioară eficienţă social-economică a resurselor creatoare ale naţiunii, pentru a realiza dezvoltarea bazei tehnice-materiale şi a spori avuţia naţională. Nu s-a epuizat, ci, dimpotrivă, creşte rolul teritoriului naţional, al graniţelor în interiorul cărora se realizează suveranitatea naţională — valorificarea Dr. Ilie Râdulescu (Continuare în pag. a 5-n) .,Naţiunea se afirmă în zilele noastre ca o forţă motrice de seamă a dezvoltării istorice, fiind chemată să joace încă mult timp un rol deosebit de important în progresul societăţii omeneşti. Afirmarea liberă şi independentă a fiecărei naţiuni, deplina egalitate în drepturi a tuturor naţiunilor, respectarea aspiraţiilor lor legitime spre progres şi bunăstare, a dreptului de a hotărî singure asupra propriilor lor destine reprezintă una dintre cele mai importante premise ale mersului înainte al societăţii"." NICOLAE CEAUŞESCU In Editura politică a apărut lucrarea Vizita oficială a tovarășului Nicolae Ceaușescu in Republica Federală Germania 26-30 iunie 1973 Lucrarea a fost editată și în limba germană