Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)

1974-04-27 / nr. 8222

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8222 ♦♦♦ Sîmbăta 27 aprilie 1974 6 pagini SO bani ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o infor­mare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc in zilele de 17—18 aprilie a-c. Aprobînd în unanimitate şi dînd o înaltă a­­preciere activităţii constructive desfăşurate de delegaţia română la Con­sfătuire­ poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărire specială, care se dă publicităţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curţii Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de con­trol financiar-bancar in economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a a­­preciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvenţă transpunerea întoc­mai în viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de conducerea partidu­lui şi statului, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in ce priveşte respectarea disciplinei financiare in utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine şi disciplină riguroasă in administra­rea fondurilor, de prevenire şi eliminare a oricăror forme de risipă, spo­rirea simţului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale şi băneşti. De asemenea­ Comitetul Executiv atrage atenţia ministerelor, comi­tetelor judeţene de partid şi consiliilor populare judeţene, tuturor insti­tuţiilor şi întreprinderilor, să aplice cu consecvenţă şi fermitate Hotărî­­rea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvol­tării Economice şi Sociale cu privire la măsurile de economisire a com­bustibilului şi energiei, să se acţioneze pentru folosirea raţională şi valo­rificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniştri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării şi industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activi­tăţii curente. L­A HOTARIREA COMITETULUI EXECUTIV Al C.C. Al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi activitatea desfăşurată la Consfătuire de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul de­legaţiei de partid şi guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consul­tativ al statelor participante la Tratatul de la Var­şovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă in unanimitate şi dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi constructive desfăşurate de delegaţia română, poziţiei exprimate la Consfătuire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Aprecierile şi considerentele expuse, întreaga activi­tate a delegaţiei la Consfătuire reprezintă o nouă contribuţie de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, la cauza prieteniei, alianţei şi colaborării cu ţările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării şi solidari­tăţii tuturor ţărilor socialiste, la înfăptuirea securi­tăţii europene şi dezvoltarea colaborării şi încrede­rii între toate naţiunile continentului, un aport în­semnat la promovarea noilor principii de relaţii in­ternaţionale. 2. Comitetul Executiv îşi exprimă aprobarea faţă de documentele Consfătuirii, consideră că întîlni­­rea de la Varşovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate şi colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. In legătură cu problemele Înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacţie cursul general al destinderii in Europa, care a dus la convocarea Conferinţei general-euro­­pene pentru securitate şi cooperare, confirmîndu-se astfel justeţea şi caracterul realist al chemării la înfăptuirea securităţii europene lansată de Consfă­tuirea de la Bucureşti din 1966 a Comitetului Po­litic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvenţa cu care a militat şi militează România, alături de ce­lelalte ţări socialiste, pentru promovarea cauzei securităţii si colaborării pe continent. Aportul bo­gat şi multilateral al ţării noastre s-a materializat prin numeroasele iniţiative, demersuri si acţiuni pentru propagarea si înrădăcinarea principiilor se­curităţii in practica vieţii internaţionale, prin nor­malizarea relaţiilor, dezvoltarea şi diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă şi neobosită de contacte si intîlniri ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu şefii a numeroase state si guverne europene, personalităţi politice si repre­zentanţi ai diferitelor organizaţii sociale, prin în­scrierea obiectivelor securităţii în Declaraţiile solemne, Comunicatele comune si in celelalte do­cumente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfăşurat de reprezentanţii României în toate fazele lucrărilor Conferinţei. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca in cadrul Conferinţei general-euro­­pene să se elaboreze documente clare , care să statornicească noile principii ale relaţiilor pe con­tinent bazate pe respectul independenţei şi suvera­nităţii naţionale, să excludă folosirea forţei sau ameninţării cu forţa, să ofere tuturor popoarelor garanţia deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune şi se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voinţe, intr-un climat de prietenie şi în­ţelegere , prevăzind măsuri concrete de aplicare a acestor principii şi de creştere a încrederii şi stabilităţii. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanţa faptului că în do­cumentele Consfătuirii a fost reafirmată necesita­tea instituirii unui organism permanent al statelor participante la Conferinţă. Pronunţîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor şi ţinerea în acest an a fazei a treia a Conferinţei, România consideră că ar fi util şi necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai inalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Con­sfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, în documentele adop­tate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militari. O mare însem­nătate are in acest sens reafirmarea poziţiilor ex­primate în Declaraţia Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ din ianuarie 1972, care a relevat obligaţia statelor europene de a con­tribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare şi a subliniat cu claritate că examina­rea şi definirea căilor de rezolvare a acestei pro­bleme nu trebuie să fie prerogativa alianţelor mi­­litar-politice existente în Europa. In această privinţă o mare însemnătate are des­făşurarea unor eforturi susţinute pentru a se ob­ţine ca la Conferinţa de la Viena — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării în Europa — să se obţină rezultate cît mai bune pe calea reducerii într-o proporţie ac­centuată a trupelor şi armamentelor, atit străine, cit şi naţionale, asigurîndu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze în nici un fel securita­tea, atit a statelor participante la conferinţă, cit şi a celor care nu sînt părţi la acordurile ce se vor realiza, în acest sens, Comitetul Executiv apre­ciază că problema dezarmării in Europa — care priveşte in mod nemijlocit toate popoarele con­tinentului — impune ca, la anumite faze ale con­ferinţei, să-şi poată spune părerea în cadrul aces­teia şi celelalte state europene interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică şi practică a faptului că statele socialiste participante la Consfătuire şi-au reafirmat in mod public şi deschis, in Comunicatul adoptat, poziţia, că sînt gata să desfiinţeze organizaţia Tratatului de la Varşovia simultan cu dizolvarea N.A.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organizaţiile lor militare. Fireşte, atât timp cit continuă să existe N.A.T.O. şi nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare. România, alături de celelalte state so­cialiste participante la Tratatul de la Varşovia, se pronunţă pentru întărirea capacităţii de apărare şi a colaborării reciproce în această direcţie. In condiţiile marilor schimbări petrecute în cele aproape două decenii de la înfiinţarea Tratatului de la Varşovia, este necesară şi se impune accen­tuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului şi laturii sale politice, inclusiv perfecţionarea siste­mului de informări şi consultări reciproce în toate problemele importante pentru pacea în Europa şi in lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o inaltă apreciere modului in care a fost exprimată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu poziţia Româ­niei asupra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiectul unor schimburi de vederi la Consfătuire. In legătură cu Orientul Apropiat, România şi-a reafirmat poziţia constantă privind soluţionarea politică a conflictului, retragerea Israelului din te­ritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, crearea condiţiilor care să asigure independenţa şi integritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei poporului palestinian, pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de-sine-stătător, in­clusiv dreptul de a-și constitui un stat independent. Apreciind pozitiv realizarea dezangajării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, România consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea *i în celelalte zone ale conflictului, în legătură cu examinarea situaţiei din Vietnam, Comitetul Executiv subliniază necesitatea unor e­­forturi susţinute în vederea înfăptuirii Acordurilor de la Paris, a instaurării păcii în Întreaga Indochină, asigurindu-se astfel condiţiile necesare ca popoare­le vietnamez, khmer şi laoţian să-şi soluţioneze singure problemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltării lor economico-sociale inde­pendente. Comitetul Executiv reafirmă deplina solidaritate a P.C.R. şi a poporului român cu lupta dreaptă a popoarelor din ţările Asiei, Africii şi Americii La­tine împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru eliberarea naţională, pentru consolidarea independenţei lor politice şi economice, pentru progres social. Este necesar să se acţioneze mai ferm pentru a se pune cu de­săvîrşire capăt dominaţiei colonialismului portu­ghez, pentru a se lichida politica de discriminare rasială din Africa de Sud şi Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele in­ternaţionale de cea mai mare actualitate şi com­­plexitate este lichidarea decalajului dintre ţările în curs de dezvoltare si statele avansate economic — a cărui sursă se află in politica şi practicile imperialismului, colonialismului şi neocolonialis­mului — Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. sub­liniază necesitatea de a se acţiona cu consecvenţă pentru respectarea şi consolidarea suveranităţii popoarelor asupra bogăţiilor lor naţionale, aşezarea relaţiilor economice internaţionale pe o bază nouă, echitabilă, de deplină egalitate, realizarea unor ra­porturi juste între preţurile materiilor prime si ale produselor industriale, asigurarea tuturor con­diţiilor ca schimburile comerciale să fie reciproc avantajoase, să stimuleze progresul mai rapid al ţărilor slab dezvoltate. Comitetul Executiv relevă aprecierea înscrisă în documentele Consfătuirii că grija faţă de menţine­rea păcii şi contribuţia activă la soluţionarea pro­blemelor vieţii internaţionale sînt o datorie a tu­turor statelor, indiferent de mărimea sau aparte­nenţa lor la un sistem social-politic sau altul. In legătură cu aceasta, Comitetul Executiv apreciază reafirmarea în cadrul Consfătuirii c a importanţei creşterii rolului şi eficienţei activităţii O.N.U. în sprijinirea procesului de destindere internaţională, inclusiv pe continentul european, în soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane, în consolidarea păcii şi dezvoltarea colaborării intre toate naţiunile. Comitetul Executiv constată că, in lumina dez­baterilor şi documentelor Consfătuirii, s-a confir­mat încă o dată, cu putere, justeţea orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea si Conferinţa Naţională ale partidului cu privire la evoluţia vieţii internaţionale a liniei generale ur­mată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru în domeniul politicii externe. Pornind de la faptul că între politica internă şi externă există o strînsă legătură, că succesele ob­ţinute în edificarea noii orinduiri, în ridicarea bunăstării maselor reprezintă totodată o contribu­ţie internaţionalistă la întărirea forţelor şi presti­giului socialismului. Comitetul Executiv cheamă clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, în­tregul nostru­­ popor să desfăşoare o activitate susţinută pentru noi şi cu­ mai importante reali­zări în toate domeniile construcţiei socialiste, în­­tîmpinînd astfel cu cinste marile evenimente ale anului 1974 — împlinirea a trei decenii de la Eli­berare şi Congresul al Xl-lea al Partidului Comu­nist Român — pentru noi victorii pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. V­­­V­ * , Pagina a 3-a FRONTUL UNIC MUNCITORESC - o victorie în lupta pentru democraţie şi progres­e în pagina a 2-a CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII POLITICE ŞI CULTURAL-EDUCATIVE în pagina a 6-a Moment remarcabil în amplificarea relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-costaricane Cu rezultate deosebite au încheiat anul 1973 la minoriştii din Roman. Ca semn de preţuire pentru felul în ca­re au muncit, de curind le-a fost conferit, prin decret prezidenţial, Ordinul Muncii clasa a II-a. Şi tot ca oi elogiu al eforturilor depuse, colectivului uzinei i-a fost înmînat Steagul Roşu şi Diploma de onoare de întreprindere fruntaşă acordate de Consiliul Central al U.G­ S.R. Iată deci răsplata unui an rodnic în care sarcinile de plan şi chiar angajamen­tele asumate s-au dovedit prea mici pentru entuziasmul, hărnicia, price­perea şi puterea de muncă a acestui colectiv de metalurgişti. Nu vom mai menţiona depăşirile anului trecut. Mai actuale, rezultatele întrecerii din acest an fierbinte al cincinalului, le reflectă la scară mărită. Din anga­jamentul de a realiza 1 000 tone ţevi de diferite tipuri, peste plan, pînă în prezent au fost obţinute suplimentar 3 900 tone- Există deci premise pen­tru ca pină la 1 Mai acest angaja­ment să fie îndeplinit, chiar depăşit. De asemenea, se cer a fi menţionate şi elementele de conţinut ale acestei depăşiri. Indicele de calitate al pro­ducţiei este cu 2 la sută mai mare decît cel planificat, iar la export au fost livrate peste prevederi levi în valoare de circa 1,6 milioane lei va­lută. Sînt rezultate care au necesitat, desigur, o intensă muncă organiza­torică, de concepţie, în cadrul secţii­lor de producţie, al formaţiilor de lucru. Pentru că, din analiza rezul­tatelor, reiese cu claritate faptul că întreaga producţie suplimentară s-a obţinut pe seama utilizării mai bune a capacităţilor existente. Numai la Laminorul nr. 1, spre exemplu, can­titatea de ţevi planificată a fost de­păşită în medie cu 300 tone de ţevi în fiecare oră. Cum s-a ajuns la a­­ceste performanţe ? Răspunsurile pri­mite de la numeroşi muncitori, şefi de echipe, conducători din uzină converg către un element esenţial în organizarea şi desfăşurarea întrece­rii : iniţiativa „Brigada eficienţei e­­conomice". Lansată de către munci­torii de la Laminorul nr. 1, iniţiativa a creat cadrul organizatoric prin ca­re ideile noi, propunerile vizind me­tode avansate de muncă, de organi­zare mai bună a acesteia, se confrun­tă într-o dîrză dar loială întrecere între formaţiile de lucru din uzină­­„Brigada eficienţei economice" nu Horaţiu Chirila (Continuare in pag. a 4-a) ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI Noi fapte şi succese din cronica întrecerii pentru îndeplinirea CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN La întreprinderea de tevi Roman A fost dublat angajamentul anual • Colectivele de muncă din unităţile economice ale judeţului Vrancea au îndeplinit planul la producţia marfă pe primele patru luni ale anului cu 7 zile mai devreme. Pînă la sfirşitul lunii, oame­nii muncii din această parte a ţării vor obţine o producţie supli­mentară in valoare de circa 81 milioane lei. • întreprinderea „Electromureş" este a cincea mare unitate Industrială din judeţul Mureş care anunţă îndeplinirea Înainte de termen a sarcinilor asumate pe primele 4 luni ale anului. Colecti­vele acestor unităţi vor intra In cea de-a 5-a lună a anului cu un avans în valoare de peste 50 milioane lei. • Forestierii din judeţele Harghita şi Mureş, care îşi desfăşoa­ră activitatea in masivele păduroase ale Carpaţilor Orientali, anun­ţă îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor asumate pe primele 4 luni ale anului. Pînă in prezent, forestierii din cele două jude­ţe şi-au asigurat un avans faţă de sarcinile la zi ale actualului cin­cinal, de 100, respectiv 70 de zile. • Energeticienii de la Porţile de Fier au sporit cu 2,6 la sută, peste nivelul planificat, puterea efectiv utilizabilă a hidrocentralei. Indicele atins este aproape dublu faţă de cel înscris în angaja­mentul asumat de colectivul de aici în întrecerea dedicată zilei de 1 Mai. Ca urmare, cea mai puternică hidrocentrală a ţării a livrat în plus în sistemul electroenergetic naţional aproape 40 000 000 kilowatt-ore • In cursul zilei de ieri (26 aprilie) în secţia de montaj ge­neral a întreprinderii de strunguri din Arad s-a consemnat un eveniment cu o semnificaţie deosebită. Una dintre cele 7 echipe complexe de lăcătuşi-montori, şi anume cea condusă de Teodor Mastan, unul dintre cei mai vechi şi destoinici constructori de strunguri, a avut cinstea să monteze strungul cu nr. 50 000 • Constructorii Combinatului siderurgic de la Galaţi au înde­plinit sarcinile de plan aferente primelor patru luni ale anului , succes obţinut exclusiv pe seama depăşirii productivităţii muncii planificate. La finele lunii februarie ei au pus în funcţiune prima capacitate a oţelăriei electrice şi la numai 30 de zile după aceea — cu peste trei luni înainte de termenul planificat — şi cel de-al doi­lea cuptor al oţelăriei electrice. .tom. _____ * CONFRUNTAREA DINTRE TEORIA ŞI PRACTICA REVOLUŢIONARA Naţiunea şi contemporaneitatea In mişcarea de idei şi confruntările politice din lumea contemporană, problemele naţiunii, suveranităţii şi independenţei naţionale se impun cu acuitate, evoluţia societăţii atestînd valenţele creative şi marile perspec­tive istorice ale naţiunii — una din­tre cele mai evoluate şi complexe forme de comunitate umană. Actua­litatea şi însemnătatea acestor pro­bleme, organic legate între ele, decurg din realităţile epocii noastre în care partea covirşitor dominantă a populaţiei Terrei este constituită în state naţionale, in naţiuni aflate în diferite stadii de dezvoltare, sau chiar în proces de închegare şi maturizare. La a­­cestea se adaugă problemele majore ce confruntă astăzi omenirea, între ca­re, mai ales, cele privind progresul economic şi social, implicaţiile sociale ale revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice, a­­sigurarea securită­ţii şi păcii în lume, care angajează pre­zentul şi viitorul tuturor naţiunilor fără excepţie. Gîndirea socială marxist-leninistă a fundamentat de _____________ mult teoretic si a probat practic că naţiunea nu este nici fenomen biologic, rasial, şi nici un dat etnic intimplător, efemer, ci un fenomen social durabil, o comu­nitate umană obiectiv constituită, ca­racterizată printr-un număr de tră­sături definitorii, care ii dau perma­nenţă şi perspective : comunitatea teritoriului — delimitat de alte ţări prin graniţe naţionale ; comunitatea vieţii economice — concretizată în constituirea economiei naţionale ; unitatea de limbă şi factură psihică, ce se manifestă în mod deosebit în cultura naţională, în specificul său naţional , sentimentul apartenenţei la acelaşi izvor etnic şi care se mani­festă în conştiinţa naţională, în pa­triotism. Un rol de prim ordin in afirmarea naţiunii are constituirea statului naţional, care asigură ca­drul politic-juridic al trăirii vieţii­­naţionale, al progresului social. Iul. Constituindu-se în epoca moder­nă, în condiţiile creşterii gradului de dezvoltare economică şi culturală, ale statornicirii unor raporturi economi­­co-sociale cu caracter sistematic şi permanent între populaţia aceleiaşi ţări, naţiunea s-a afirmat de la bun început ca o comunitate umană su­perioară, exercitînd o înrîurire pozi­tivă asupra cursului istoriei, grăbind dezvoltarea social-economică în lume. Nu considerăm necesar să readu­cem în atenţie valenţele de progres pe care naţiunea le-a evidenţiat, comparativ cu epocile premoderne. Ele au fost nu o dată analizate- Re­levante sînt însă pentru omenire mutaţiile săvîrşite de socialism in viaţa naţiunii şi care aduc în tezau­rul gindirii sociale contemporane ar­gumentul teoretic şi politic al pere­nităţii naţiunii şi al deosebitelor sale funcţii progresiste. Socialismul nu opreşte evoluţia naţiunii potrivit­­ işrDin analiza istoriei omenirii rezul- —t cursului necesităţii istorice. Dimpo­, tă că fiecărei formaţiuni economice­­sociale — caracterizată printr-un anumit mod d­e producţie, o structu­ră socială şi o suprastructură proprie — îi corespunde şi o formă specifică de comunitate umană. Epocii celei mai vechi — comuna primitivă — îi corespund ginta, tribul, uniunea de triburi, în timp ce societăţilor antică şi medievală le-au corespuns popoa­rele ca formă de comunitate umană care se constituie pe legături terito­­rial-economice între oameni ce au trăsături moral-spirituale evoluate, bine conturate de la un popor la al­trivă, procesul construcţiei socialiste şi comuniste, realizarea unei socie­tăţi de o civilizaţie superioară, făra să asigure satisfacerea maximă a ne­cesităţilor materiale şi spirituala, a cerinţelor de progres istoric, repre­zintă in esenţă procesul Înfloririi de­pline şi generale, multilaterale şi ne­limitate a naţiunii. Socialismul preis şi îmbogăţeşte tot ceea ce este pro­gresist şi înaintat din trecutul is­toric al naţiunii, adevăratele valori materiale şi moral-spirituale create de popor de-a lungul secolelor, con­tinuă în mod firesc, desăvîrşindu-le intr-un plan supe­rior, trăsăturile de­finitorii ale naţiu­nii, formate de-a lungul vremii, schimbă din temelii bazele existenţei sale, îmbogăţind viaţa sa materială şi culturală, profi­lul său moral. Actualitatea, im­portanţa şi rolul activ al naţiunii în socialism izvorăsc din realitatea că factorii săi defini­torii nu numai că nu şi-au epuizat sursele de vitalita­te, ci, dimpotrivă, a­­bia acum, cînd soc _________ etatismul se dezvol-­­tă pe bazele sale proprii, aceştia acţionează cu mai multă vigoare, ca forţe motrice care propulsează viaţa naţiunii spre trepte mai înalte ale civilizaţiei. In primul rind, cresc funcţiile de progres ale complexului eco­nomic naţional (formă prin care se realizează comunitatea de viaţă economică a naţiunii în socialism), necesitatea de a crea premisele tre­cerii la comunism determinînd folo­sirea în condiţii de superioară efici­enţă social-economică a resurselor creatoare ale naţiunii, pentru a rea­liza dezvoltarea bazei tehnice-mate­­riale şi a spori avuţia naţională. Nu s-a epuizat, ci, dimpotrivă, creşte ro­lul teritoriului naţional, al graniţelor în interiorul cărora se realizează su­veranitatea naţională — valorificarea Dr. Ilie Râdulescu (Continuare în pag. a 5-n) .,Naţiunea se afirmă în zilele noastre ca o forţă motrice de seamă a dezvoltării istorice, fiind che­mată să joace încă mult timp un rol deosebit de important în progresul societăţii omeneşti. Afirma­rea liberă şi independentă a fiecărei naţiuni, de­plina egalitate în drepturi a tuturor naţiunilor, res­pectarea aspiraţiilor lor legitime spre progres şi bunăstare, a dreptului de a hotărî singure asupra propriilor lor destine reprezintă una dintre cele mai importante premise ale mersului înainte al socie­tăţii"." NICOLAE CEAUŞESCU In Editura politică a apărut lucrarea Vizita oficială a tovarășului Nicolae Ceaușescu in Republica Federală Germania 26-30 iunie 1973 Lucrarea a fost editată și în limba germană

Next