Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)
1974-04-16 / nr. 8212
ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI DATE-CIFRE-FAPTE din marea întrecere socialistă Recent, siderurgiştii gălăţeni au trăit un eveniment important. Combinatul a fost distins în Ordinul Muncii clasa I, Steagul Roşu şi Diploma de onoare pentru obţinerea locului I în întrecerea socialistă pe anul 1973. Printre cei ce şi-au adus contribuţia la realizările deosebite ale Combinatului dunărean, se numără şi prim-topitorii Pavel Hangan, (in instantaneul nostru). LA COMBINATUL PENTRU LIANŢI ŞI AZBOCIMENT BICAZ Realizările din trimestrul I — o primă confirmare: ANGAJAMENTELE vor fi şi în acest an îndeplinite exemplar! Numărindu-se printre întreprinderile care anul trecut au lansat chemările la întrecerea socialistă pe ţară, colectivul Combinatului pentru lianţi şi azbociment Bicaz şi-a dat toată silinţa să fie exemplu în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor asumate cu acel prilej, reuşind să încheie anul 1973 cu un bilanţ deosebit de bogat. El se angajase să producă peste sarcina planului anual 8 060 tone ciment, 3 000 tone var şi 30 000 mp plăci azbociment şi a realizat 31 500 tone ciment, 8 700 tone var şi 100 000 mp plăci azbociment ; de asemenea, şi-a propus să dea o producţie globală suplimentară în valoare de 5 milioane lei şi a realizat 12 800 000 lei. într-un cuvînt, toate angajamentele pe care şi le-a luat au fost substanţial depăşite, remarcîndu-se îndeosebi valurmd beneficiilor peste plan, care au însumat 5 milioane lei faţă de 500 000 lei angajament. Pentru acest remarcabil succes, colectivul combinatului a fost răsplătit recent cu înalte distincţii: Ordinul Muncii clasa a H-a, conferit prin Decret Prezidenţial al preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, precum şi Steagul Roşu şi Diploma de onoare de unitate fruntaşă în întrecerea socialistă pe ţară, acordate de Consiliul Central al U.G.S.R. — Care sînt factorii determinanţi ai frumoaselor realizări obţinute în 1973 ? — l-am întrebat pe tovarăşul Gheorghe Lungu, preşedintele comitetului sindicatului. — In esenţă — mi-a răspuns interlocutorul — este vorba de Înfăptuirea, punct cu punct, a planului de măsuri tehnico-organizatorice întocmit din timp de către comitetul oamenilor muncii, măsuri care, bazate pe propunerile muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, vizau folosirea la maximum a rezervelor existente la fiecare loc de muncă, în vederea desfăşurării ritmice a procesului de producţie, pentru creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea cheltuielilor de fabricaţie. Trebuie menţionate, în primul rînd, preocupările colectivului pentru mai buna folosire a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă şi a timpului de lucru, strădaniile sale permanente pentru sporirea necontenită a eficienţei întregii activităţi productive. Expresia elocventă a acestor preocupări este valoroasa iniţiativă pornită din rîndul cimentiştilor de aici, sub lozinca „Productivitate orară maximă, cu cheltuieli minime", care a avut darul să imprime întrecerii socialiste un deosebit avînt Rezultatele aplicării ei sînt condu lacob Lupu coresp. „MUNCA" (Continuare in pag. a 3-a) O iniţiativă în valoare de un milion şi jumătate! Omul care răspunde de ateierul pentru reparaţii şi autoptare al Exploatării miniere Filipeştii de Pădure m-a înimpinat, zîmbind. Ştiţi, aţi pătruns într-un atelier despre care se vorbeşte mlt în aceste zile. — Exact, îi spun. Cmd am ost îndrumat încoace mi s-a pus : „Vreţi să publicaţi ceva nteresant ? Ei bine, atunci mergeţi la „atelierul zgîrciţi-Ştefan Gheorghiu (Continuare In pag. o 2-a] Protejări din toate țările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8212 ♦♦♦ Marți 16 aprilie 1974 4 pagini 30 bani ACTIVITATE RODNICĂ PE ŞANTIERELE DIN MEHEDINŢI In primele 100 de zile din acest an, in judeţul Mehedinţi s-a realizat un volum de investiţii reprezentind mai mult de un sfert din sarcinile anuale de plan. Potrivit datelor centralizate, constructorii au depăşit prevederile perioadei respective cu 3,7 la sută la total investiţii şi cu aproape 8 la sută la activitatea de construcţii-montaj. Evidenţele atestă că cele mai bune rezultate în îndeplinirea acestui important capitol al planului economic au fost obţinute pe platformele Combinatului de celuloză şi hirtie şi Combinatului de prelucrare a lemnului, la Şantierul naval şi întreprinderea de vagoane din municipiul Drobeta-Turnu Severin, la întreprinderea minieră şi întreprinderea forestieră de exploatare şi transporturi Orşova. (Agerpres) tui) .......... ? •____ In contul anului viitor La sfîrşitul primei decade a lunii aprilie, colectivul de muncă al întreprinderii de confecţii Bîrlad a raportat îndeplinirea, la toţi indicatorii, a sarcinilor de plan pe primii patru ani ai cincinalului. Realizările colectivului birlădean sînt şi mai, notabile dacă amintim că în cei 4 ani, capacitatea de producţie a întreprinderii s-a dublat, că sarcinile la export au crescut de 4 ori şi că ponderea produselor de calitate superioară este de aproape sută la sută. Se prelimină realizarea in acest cincinal a unei producţii marfă suplimentară in valoare de peste 200 milioane lei. Beneficii suplimentare Siderurgiştii hunedoreni acordă o atenţie deosebită reducerii consumurilor specifice de materii prime si materiale. Astfel, in perioada ce a trecut din acest an ei au economisit peste 3 milioane kWh energie electrică , din care mai bine de 1,4 milioane la liniile de laminare şi aproximativ 1 milion la oţelăria electrică — 18 723 tone de combustibil convenţional şi alte valori materiale. In acest fel siderurgiştii hunedoreni au putut înregistra beneficii suplimentare în valoare de peste 60 milioane lei. jgROgiggTIAMUNCII .;f Indisciplina este caua încălcării KT.S! Dar caua indisciplinei? Am avut prilejul, de multe ori, să auzim invocindu-se drept cauză a unui accident de muncă indisciplina. „Omul a fost instruit, cunoştea normele de tehnica securităţii muncii, dar nu le-a respectat. A fost indisciplinat..." La Exploatarea minieră Leşul Ursului ni se oferă şi un exemplu concret. Maiştrii de schimb Ion Farcău, de la flotaţia de neferoase, şi Vasile Constantinescu, de la sectorul I, care, fireşte, in funcţiile lor, aveau obligaţia de a-i instrui pe alţii şi de a veghea la respectarea şi aplicarea N.T.S. au nesocotit ei înşişi aceste norme, accidentîndu-se. Asemenea exemple ti se oferă, de altfel, in oricare altă unitate, pe bună dreptate indisciplina — In sens larg — fiind apreciată ca una din cauzele principale în producerea muncă. Privire la suprafaţă, lucrurile se prezintă întocmai. Indisciplină este şi faptul că un constructor lucrează la înălţime fără centură de siguranţă, tot indisciplină se cheamă şi fapta minerului care nu consolidează frontul de lucru după puşcare şi se trezeşte cu o bucată de rocă în cap, după cum indisciplină sînt calificate instructajul superficial, neasigurarea unei apărători la organul în mişcare al unei maşini, etc. Dar cauza cauzei, respectiv cauza indisciplinei, care este? La această întrebare răspunsurile nu mai sînt la fel de categorice şi clare. Unii conducători de întreprinderi şi activişti ai sindicatelor socot chiar — ceea ce e foarte dăunător — indisciplina drept cauză ultimă, accidentelor de în faţa căreia n-ar mai fi nimic de făcut. „Ce vreţi, tovarăşi ? — ni se spune la Fabrica mixtă de industrie locală Fălticeni. Şeful de echipă Gheorghe Ianoş, de la atelierul mecanic, este un indiscipiinat. El ştia doar că trebuie să declare cele două accidente produse în echipa sa. Indisciplinat cum este, insă, le-a ascuns. Ca urmare, responsabilul compartimentului de protecţia muncii l-a amendat să se înveţe minte". Nu ştim şi nici nu sîmtem convinşi că Gheorghe lanoş S-a învăţat minte. Cazul n-a făcut obiectul unei dezbateri largi, cu Întreaga masă de Mihai Jînţar coresp. „MUNCA" (Continuare In pag. a )-a) ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al CC. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat in discuţie şi a aprobat proiectul statutului disciplinar al lucrătorilor din unităţile sistemului energetic naţional, care are ca scop întărirea ordinei, disciplinei şi răspunderii in îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreţinere şi reparaţii in vederea creşterii siguranţei în funcţionarea sistemului energetic naţional. Comitetul Executiv a stabilit să se aducă unele îmbunătăţiri proiectului de statut şi să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In aplicarea legii cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor, Comitetul Executiv a aprobat propunerile guvernului privind limitele maxime de preţuri şi tarife pentru grupele şi subgrupele de produse şi servicii din nomenclatura ministerelor, celorlalte organe centrale şi ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, stabilind, totodată, să se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu stricteţe de către toate ministerele şi unităţile economice. In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a stabilit ca Ministerul Finanţelor, Banca Naţională, toate băncile şi organele financiare să acţioneze cu fermitate pentru aplicarea întocmai a legii finanţelor, pentru a se evita imobilizarea mijloacelor circulante, pentru imbunataţirea generală a activităţii economico-financiare a tuturor unităţilor economice. Ministerele, împreună cu organele bancare, sînt datoare să analizeze cu operativitate şi spirit de exigenţă situaţia fiecărei întreprinderi ale cărei rezultate financiare sînt nesatisfăcătoare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situaţii şi să stabilească măsurile concrete ce se impun pentru imbunataţirea activităţii economice a unităţilor respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activităţii curente. A apărut : NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntare la Consfătuirea activului de partid şi de stat din ministere şi instituţii centrale 11 aprilie 1974 Rezoluţia Consfătuirii activului de partid şi de stat din ministere şi instituţii centrale Editura politică Muncă intensă pe ogoare pentru a încheia la timp LUCRĂRILE AGRICOLE Măsuri energice pentru prevenirea efectelor lapoviţei ninsorii In ultimele zile au căzut precipitaţii generale, sub formă de ninsoare şi lapoviţă în cea mai mare parte a ţării. In Dobrogea şi în zonele din vest ale ţării a plouat. Schimbările atmosferice care s-au produs au fost în general favorabile culturilor agricole, determinînd unele modificări în umiditatea solului, mai accentuate în Oltenia, vestul Munteniei, în Banat şi parţial în Transilvania. în Banat şi Oltenia se poate vorbi, în prezent, de o joncţiune a umidităţii rezultate din aceste precipitaţii şi cea existentă în straturile din profunzime. In restul zonelor, şi îndeosebi în Moldova, Bărăgan şi Dobrogea, umectarea a fost superficială, sub 10 cm, favorabilă însă germinaţiei culturilor de primăvară şi vegetaţiei celor de toamnă. Ea se dovedeşte însă insuficientă pentru refacerea deficitului accentuat de apă din straturile profunde ale solului. In următoarele zile va scădea treptat atlt arealul cit şi Intensitatea precipitaţiilor. Temperaturile se vor menţine In general scăzute In următoarele două nopţi, cele mai mici valori de minus 2 — minus 4 grade se vor înregistra îndeosebi în nordul şi estul ţării. In aceste condiţii, Centrala de legume şi fructe a indicat o serie de măsuri în horticultura pentru prevenirea calamităţilor. Intre altele s-a recomandat încheierea perfectă a solariilor, îndepărtarea zăpezii, captarea apei şi evacuarea acesteia prin şănţuleţe, precum şi menţinerea unei temperaturi de peste zero grade. In răsadniţe trebuie să se ia măsuri, astfel ca apa să nu pătrundă în platforme, să se acopere geamurile cu folii, iar în cazul în care temperatura va scădea la —3 sau —4 grade să se acopere geamurile cu gunoi sau pale. In serele mulţitor este necesar să se asigure o aerare moderată, iar in această perioadă, cit durează temperaturile scăzute, să nu se aplice udări. In ce priveşte culturile de legume din cîmp se impun fumigaţia pe parcelele plantate şi răsărite, precum şi udarea prin aspersiune, in special a culturilor de cartofi timpurii, morcovi şi salată In caz de Îngheţ. In livezi, Îndeosebi in cele de pe văi sau cele expuse curenţilor reci, să se asigure materialul de fumigaţie care va fi aprins numai cînd temperatura scade la zero grade. In plantaţiile din sistemele de irigaţie să se aplice udarea prin aspersiune, ca mijloc de combatere a Îngheţurilor. (Agerpres) JUDEŢUL ILFOV ATENŢIE CALITĂŢII ÎNSĂMÎNTĂRILOR Străbatem întinsele ogoare din incinta indiguită şi desecată a Dunării, aparţinind întreprinderii agricole de stat Chirnogi, însoţiţi de inginerul Ioan Oancea, directorul unităţii şi admirăm cele peste 3 000 hectare cu grîu şi orz de un verde închis şi des ca peria. . Lingă acest imens covor verde pînă la orizont se întind tarlale de pămînt reavăn, afinat, ale fermelor Greaca, Căscioarele, Topolea Stăvilar, Cătăloiu, Dunărea, Vad. Acolo unde timpul favorabil permite, se lucrează intens în flux continuu, în aşa fel incit în aceeaşi zi se fac atit pregătirea patului germinativ cit şi erbicidarea şi semănatul celor 3 540 hectare cu porumb. Ne-am oprit la ferma Cătăloiu. Şeful ei, tehnicianul Dobre Zaharia, ne informează că din cele 477 hectare cu porumb s-a insămînţat mai bine de 90 la sută, punind un accent deosebit pe calitatea lucrărilor. Peste o zi va începe însămînţatul soiei. Avansate cu această lucrare sînt şi fermele Căscioarele şi Vad conduse de inginerii Iulian Tuhaşu şi Viorel Brad. Trebuie să subliniem aportul deosebit adus de mecanizatorii Ion Muşat, Dumitru Bidoaie, Marin Ivaşcu, Gheorghe Coman, Victor Catrina şi alţii care au executat în flux continuu şi de calitate toate lucrările agricole de sezon. Ne-am continuat drumul pe ogoarele întreprinderii agricole de stat Olteniţa. De la ing. Constantin Jilăveanu, directorul unităţii aflăm că are amenajate 4 060 hectare pentru cultura orezului. Suprafaţa amintită este împărţită pe 13 ferme. La fermele nr. 1 şi 9 conduse de ing. Ion Munteanu şi respectiv Nicolae Zidaru, au fost terminate toate lucrările de pregătire a terenului Mircea Novac (Continuare In pag. a lo) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe preşedintele Agenţiei pentru energia atomică a Canadei Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la 15 aprilie, pe J. L. Gray, preşedintele Agenţiei pentru energia atomică a Canadei, care face o vizită în ţara noastră. La Întrevedere au participat tovarăşii Gheorghe Oprea, viceprimministru al guvernului, şi Constantin Băbălău, ministrul energiei electrice. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cu oaspetele asupra unor probleme privind colaborarea româno-canadiană în domeniul aplicațiilor pașnice ale tehnicilor nucleare, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. JUDEŢUL BACĂU Protejarea culturilor de un eventual îngheţ Intrucit prognoza vremii anunţă pentru următoarele zile temperaturi sub zero grade, agricultorii din judeţul Bacău iau măsuri urgente pentru prevenirea efectelor negative ale unui eventual îngheţ. In fermele întreprinderilor agricole de stat, de pildă, şi în special in cele care deţin întinse suprafeţe de livezi, aşa cum sînt fermele Oituz, Godobana, Beneşti, Plopana şi altele, conform instrucţiunilor date de conducerea Trustului I.A.S., s-a trecut la pregătirea materialelor fumigene (gunoi de grajd păios, cauciucuri reformă, luminări fumigene, etc.), care urmează să fie aprinse atunci clnd condiţiile impun acest lucru. Măsuri asemănătoare s-au luat pentru protejarea culturilor răsărit# sau plantate In cîmp şi în grădinii# de legume. In toate fermele continuă acţiunea de irigare a culturilor (in pofida precipitaţiilor căzute în ultimele zile), atit pentru acoperirea deficitului mare de apă în sol, cit şi ca un mijloc eficient de combatere a îngheţului. (IACOB LUPU, coresp. MUNCA). JUDEŢUL PRAHOVA In ciuda vîntului şi a lapoviţei tractoriştii au fost In toate fermele întreprinderilor agricole de stat ce aparţin Trustului Prahova se lucrează din plin zi şi noapte. Duminică, de pildă, la I.A.S. Movila Vulpii au ieşit pe cîmp mai bine de 400 tractorişti, mecanici, ingineri, tehnicieni şi funcţionari, la I.A.S. Albeşti 600, la Puchenii Mari, 500, iar în podgoriile aparţinind I.A.S. Urlaţi. Valea Călugărească şi Tohani au fost prezenţi peste 1 000 de oameni. In sprijinul lor au venit sute de elevi din şcolile agricole şi de cultură generală din localităţile respective. La rîndul lor petroliştii din Boldeşti şi Băicoi, constructorii de utilaj petrolier şi chimic, au pus la dispoziţia întreprinderilor agricole de stat peste 40 de autocisterne şi zeci de pompe. întreaga atenţie a fost şi continuă să fie şi săptămîna aceasta îndreptată în două direcţii : însămînţatul porumbului şi udatul culturilor. „Pină aseară (15 aprilie a.c.) — ne spunea inginerul Emil Ionescu, directorul Trustului I.A.S. Prahova — s-au insămînţat mai bine de 2 000 hectare cu porumb, din cele 6 500 hectare planificate. De asemenea, au fost udate prin sisteme de irigaţii sau cu motopompele şi găleţile, din surse identificate (lacuri, rîuri, puţuri), peste 740 hectare cu culturi cerealiere, 400 hectare cu vie tînără şi 100 000 pomi fructiferi. In ciuda vîntului şi pe alocuri a lapoviţei, tractoriştii au fost la datorie. Viteza zilnică de insămînţare a porumbului este de 700 hectare, ceea ce va determina ca în următoarele zile insămîn la datorie tarea acestei culturi să se încheie în toate unităţile aparţinind Trustului Prahova. „Deşi s-au înregistrat precipitaţii,pămîntul are încă mare nevoie de apă, ne spunea inginerul Sergiu Curteanu, directorul I.A.S. Albeşti. De aceea în toate fermele — Cioceni, Zănoaga, Cornuri, etc. — motopompele funcţionează zi şi noapte. Cele mai mici surse de apă — pîrîul Vîrnău, puţurile şi lacurile depistate sînt exploatate cu grijă". Intr-adevăr. Zeci de hectare cu culturi cerealiere şi păşuni sînt udate permanent, fermierii Oprea Manda, Ion Lovin, Valeriu Spînu, supraveghind buna desfăşurare a acestei acţiuni. L. Bărbieri poresp. MUNCA