Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)

1974-04-16 / nr. 8212

ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI DATE-CIFRE-FAPTE din marea întrecere socialistă Recent, siderurgiştii gălăţeni au trăit un eveniment impor­tant. Combinatul a fost distins în Ordinul Muncii clasa I, Steagul Roşu şi Diploma de o­­noare pentru obţinerea locului I în întrecerea socialistă pe a­­nul 1973. Printre cei ce şi-au adus contribuţia la realizările deosebite ale Combinatului du­nărean, se numără şi prim-topi­­torii Pavel Hangan, (in instan­taneul nostru). LA COMBINATUL PENTRU LIANŢI ŞI AZBOCIMENT BICAZ Realizările din trimestrul I — o primă confirmare: ANGAJAMENTELE vor fi şi în acest an îndeplinite exemplar! Numărindu-se printre întreprinde­rile care anul trecut au lansat che­mările la întrecerea socialistă pe ţară, colectivul Combinatului pentru lianţi şi azbociment Bicaz şi-a dat toată silinţa să fie exemplu în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamen­telor asumate cu acel prilej, reuşind să încheie anul 1973 cu un­­ bilanţ deosebit de bogat. El se angajase să producă peste sarcina planului anual 8 060 tone ciment, 3 000 tone var şi­ 30 000 mp plăci azbociment şi a rea­lizat 31 500 tone ciment, 8 700 tone var şi 100 000 mp plăci azbociment ; de asemenea, şi-a propus să dea o producţie globală suplimentară în valoare de 5 milioane lei şi a reali­zat 12 800 000 lei. într-un cuvînt, toa­te angajamentele pe care şi le-a luat au fost substanţial depăşite, remar­­cîndu-se îndeosebi valurmd benefi­ciilor peste plan, care au însumat 5 milioane lei faţă de 500 000 lei an­gajament. Pentru acest remarcabil succes, co­lectivul combinatului a fost răsplă­tit recent cu înalte distincţii: Ordinul Muncii clasa a H-a, conferit prin De­cret Prezidenţial al preşedintelui Re­publicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, precum şi Steagul Roşu şi Diploma de onoare de unitate fruntaşă în întrecerea so­cialistă pe ţară, acordate de Consiliul Central al U.G.S.R. — Care sînt factorii determinanţi ai frumoaselor realizări obţinute în 1973 ? — l-am întrebat pe tovarăşul Gheorghe Lungu, preşedintele comi­tetului sindicatului. — In esenţă — mi-a răspuns inter­locutorul — este vorba de Înfăptui­rea, punct cu punct, a planului de măsuri tehnico-organizatorice întoc­mit din timp de către comitetul oa­menilor muncii, măsuri care, bazate pe propunerile muncitorilor, ingine­rilor şi tehnicienilor, vizau folosirea la maximum a rezervelor existente la fiecare loc de muncă, în vederea desfăşurării ritmice a procesului de producţie, pentru creşterea producti­vităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea cheltuielilor de fabricaţie. Trebuie menţionate, în primul rînd, preocupările colectivului pentru mai buna folosire a capacităţilor de pro­­­­ducţie,­ a forţei de muncă şi a tim­pului de lucru, strădaniile sale per­manente pentru sporirea necontenită a eficienţei întregii activităţi pro­ductive. Expresia elocventă a aces­tor preocupări este valoroasa iniţia­tivă pornită din rîndul cimentiştilor de aici, sub lozinca „Productivitate orară maximă, cu cheltuieli minime",­­ care a avut darul să imprime între­cerii socialiste un deosebit avînt Rezultatele aplicării ei sînt cond­u­ lacob Lupu coresp. „MUNCA" (Continuare in pag. a 3-a) O iniţiativă în valoare de un milion şi jumătate! Omul care răspunde de ate­­ierul pentru reparaţii şi auto­­­ptare al Exploatării miniere Fil­ipeştii de Pădure m-a în­­impinat, zîmbind.­­ Ştiţi, aţi pătruns într-un atelier despre care se vorbeşte m­lt în aceste zile. — Exact, îi spun. Cmd am ost îndrumat încoace mi s-a pus : „Vreţi să publicaţi ceva nteresant ? Ei bine, atunci mergeţi la „atelierul zgîrciţi-Ştefan Gheorghiu (Continuare In pag. o 2-a] Protejări din toate țările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8212 ♦♦♦ Marți 16 aprilie 1974 4 pagini 30 bani ACTIVITATE RODNICĂ PE ŞANTIERELE DIN MEHEDINŢI In primele 100 de zile din acest an, in judeţul Mehedinţi s-a reali­zat un volum de investiţii reprezen­­tind mai mult de un sfert din sar­cinile anuale de plan. Potrivit da­telor centralizate, constructorii au depăşit prevederile perioadei res­pective cu 3,7 la sută la total in­vestiţii şi cu aproape 8 la sută la activitatea de construcţii-montaj. Evidenţele atestă că cele mai bune rezultate în îndeplinirea acestui im­portant capitol al planului economic au fost obţinute pe platformele Combinatului de celuloză şi hirtie şi Combinatului de prelucrare a lem­nului, la Şantierul naval şi între­prinderea de vagoane din munici­piul Drobeta-Turnu Severin, la în­treprinderea minieră şi întreprinde­rea forestieră de exploatare şi trans­porturi Orşova. (Agerpres) tui) .......... ? •____ In contul anului viitor La sfîrşitul primei decade a lunii aprilie, colectivul de mun­că al întreprinderii de confec­ţii Bîrlad a raportat îndeplini­rea, la toţi indicatorii, a sarci­nilor de plan pe primii patru ani ai cincinalului. Realizările colectivului birlădean sînt şi mai, notabile dacă amintim că în cei 4 ani, capacitatea de producţie a întreprinderii s-a dublat, că sarcinile la export au crescut de 4 ori şi că ponderea produ­selor de calitate superioară este de aproape sută la sută. Se pre­­limină realizarea in acest cinci­nal a unei producţii marfă su­plimentară in valoare de peste 200 milioane lei. Beneficii suplimentare Siderurgiştii hunedoreni acordă o atenţie deosebită reducerii­­ consu­murilor specifice de materii prime si materiale. Astfel, in perioada ce a trecut din acest an ei au econo­misit peste 3 milioane kWh energie electrică , din care mai bine de 1,4 milioane la liniile de laminare şi aproximativ 1 milion la oţelăria electrică — 18 723 tone de combus­tibil convenţional şi alte valori ma­teriale. In acest fel siderurgiştii hu­nedoreni au putut înregistra bene­ficii suplimentare în valoare de pes­te 60 milioane lei. jgROgiggTIA­­MUNCII .;f Indisciplina este caua încălcării KT.S! Dar caua indisciplinei? Am avut prilejul, de multe ori, să auzim invocindu-se drept cauză a unui accident de muncă indisciplina. „Omul a fost instruit, cunoştea normele de tehnica securităţii mun­cii, dar nu le-a respectat. A fost indisciplinat..." La Exploatarea mi­nieră Leşul Ursului ni se oferă şi un exemplu concret. Maiştrii de schimb Ion Farcău, de la flotaţia de neferoase, şi Vasile Constanti­­nescu, de la sectorul I, care, fireşte, in funcţiile lor, aveau obligaţia de a-i instrui pe alţii şi de a veghea la respectarea şi aplicarea N.T.S. au nesocotit ei înşişi aceste norme, accidentîndu-se. Asemenea exemple ti se oferă, de altfel, in oricare altă unitate, pe bună dreptate indisci­plina — In sens larg — fiind apre­ciată ca una din cauzele principale în producerea muncă. Privire la suprafaţă, lucrurile se prezintă întocmai. Indisciplină este şi faptul că un constructor lucrează la înălţime fără centură de siguran­ţă, tot indisciplină se cheamă şi fapta minerului care nu consolidea­ză frontul de lucru după puşcare şi se trezeşte cu o bucată de rocă în cap, după cum indisciplină sînt calificate instructajul superficial, neasigurarea unei apărători la orga­nul în mişcare al unei maşini, etc. Dar cauza cauzei, respectiv cauza indisciplinei, care este? La această întrebare răspunsurile nu mai sînt la fel de categorice şi clare. Unii conducători de întreprin­deri şi activişti ai sindicatelor socot chiar — ceea ce e foarte dăunător — indisciplina drept cauză ultimă, accidentelor de în faţa căreia n-ar mai fi nimic de făcut. „Ce vreţi, tovarăşi ? — ni se spune la Fabrica mixtă de industrie locală Fălticeni. Şeful de echipă Gheorghe Ianoş, de la atelierul me­canic, este un indiscipiinat. El ştia doar că trebuie să declare cele două accidente produse în echipa sa. Indisciplinat cum este, insă, le-a as­cuns. Ca urmare, responsabilul com­partimentului de protecţia muncii l-a amendat să se înveţe minte". Nu ştim şi nici nu sîmtem convinşi că Gheorghe lanoş S-a învăţat minte. Cazul n-a făcut obiectul unei dez­bateri largi, cu Întreaga masă de­ Mihai Jînţar coresp. „MUNCA" (Continuare In pag. a )-a) ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc şedinţa Comitetu­lui Executiv al CC. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român. Comitetul Executiv a luat in discuţie şi a aprobat pro­iectul statutului disciplinar al lucrătorilor din unităţile sis­temului energetic naţional, care are ca scop întărirea or­­dinei, disciplinei şi răspunderii in îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreţinere şi reparaţii in vederea creşterii siguranţei în funcţionarea sistemului e­­nergetic naţional. Comitetul Executiv a stabilit să se adu­că unele îmbunătăţiri proiectului de statut şi să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In aplicarea legii cu privire la regimul preţurilor şi ta­rifelor, Comitetul Executiv a aprobat propunerile guvernu­lui privind limitele maxime de preţuri şi tarife pentru gru­pele şi subgrupele de produse şi servicii din nomenclatu­ra ministerelor, celorlalte organe centrale şi ale comite­telor executive ale consiliilor populare judeţene şi al mu­­nicipiului Bucureşti, stabilind, totodată, să se ia toate mă­surile pentru ca legea să fie respectată cu stricteţe de către toate ministerele şi unităţile economice. In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a stabilit ca Mi­nisterul Finanţelor, Banca Naţională, toate băncile şi or­ganele financiare să acţioneze cu fermitate pentru apli­carea întocmai a legii finanţelor, pentru a se evita imo­bilizarea mijloacelor circulante, pentru imbunataţirea ge­nerală a activităţii economico-financiare a tuturor unită­ţilor economice. Ministerele, împreună cu organele ban­care, sînt datoare să analizeze cu operativitate şi spirit de exigenţă situaţia fiecărei întreprinderi ale cărei rezul­tate financiare sînt nesatisfăcătoare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situaţii şi să stabilească măsurile con­crete ce se impun pentru imbunataţirea activităţii econo­mice a unităţilor respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele pro­bleme ale activităţii curente. A apărut : NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntare la Consfătuirea activului de partid şi de stat din ministere şi instituţii centrale 11 aprilie 1974 Rezoluţia Consfătuirii activului de partid şi de stat din ministere şi instituţii centrale Editura politică Muncă intensă pe ogoare pentru a încheia la timp LUCRĂRILE AGRICOLE Măsuri energice pentru prevenirea efectelor lapoviţei ninsorii In ultimele zile au căzut precipi­taţii generale, sub formă de ninsoa­re şi lapoviţă în cea mai mare par­te a ţării. In Dobrogea şi în zonele din vest ale ţării a plouat. Schim­bările atmosferice care s-au produs au fost în general favorabile cultu­rilor agricole, determinînd unele modificări în umiditatea solului, mai accentuate în Oltenia, vestul Mun­teniei, în Banat şi parţial în Tran­silvania. în Banat şi Oltenia se poa­te vorbi, în prezent, de o joncţiune a umidităţii rezultate din aceste precipitaţii şi cea existentă în stra­turile din profunzime. In restul zo­nelor, şi îndeosebi în Moldova, Bă­răgan şi Dobrogea, umectarea a fost superficială, sub 10 cm, favorabilă însă germinaţiei culturilor de pri­măvară şi vegetaţiei celor de toam­nă. Ea se dovedeşte însă insufici­entă pentru refacerea deficitului ac­centuat de apă din straturile pro­funde ale solului. In următoarele zile va scădea treptat atlt arealul cit şi Intensita­tea precipitaţiilor. Temperaturile se vor menţine In general scăzute In următoarele două nopţi, cele mai mici valori de minus 2 — minus 4 grade se vor înregistra îndeosebi în nordul şi estul ţării. In aceste con­diţii, Centrala de legume şi fructe a indicat o serie de măsuri în hor­ticultura pentru prevenirea calami­tăţilor. Intre altele s-a recomandat încheierea perfectă a solariilor, în­depărtarea zăpezii, captarea apei şi e­­vacuarea acesteia prin şănţuleţe, precum şi menţinerea unei tempe­raturi de peste zero grade. In răsadniţe trebuie să se ia mă­suri, astfel ca apa să nu pătrundă în platforme, să se acopere geamu­rile cu folii, iar în cazul în care temperatura va scădea la —3 sau —4 grade să se acopere geamurile cu gunoi sau pale. In serele mulţitor este necesar să se asigure o aerare moderată, iar in această perioadă, cit durează temperaturile scăzute, să nu se a­­plice udări. In ce priveşte culturile de legume din cîmp se impun fumigaţia pe parcelele plantate şi răsărite, pre­cum şi udarea prin aspersiune, in special a culturilor de cartofi tim­purii, morcovi şi salată In caz de Îngheţ. In livezi, Îndeosebi in cele de pe văi sau cele expuse curenţilor reci, să se asigure materialul de fumiga­­ţie care va fi aprins numai cînd temperatura scade la zero grade. In plantaţiile din sistemele de irigaţie să se aplice udarea prin aspersiune, ca mijloc de combatere a Îngheţuri­lor. (Agerpres) JUDEŢUL ILFOV ATENŢIE CALITĂŢII ÎNSĂMÎNTĂRILOR Străbatem întinsele ogoare din in­cinta indiguită şi desecată a Dună­rii, aparţinind întreprinderii agricole de stat Chirnogi, însoţiţi de ingine­rul Ioan Oancea, directorul unităţii şi admirăm cele peste 3 000 hectare cu grîu şi orz de un verde închis şi des ca peria. . Lingă acest imens co­vor verde pînă la orizont se întind tarlale de pămînt reavăn, afinat, ale fermelor Greaca, Căscioarele, Topo­­lea Stăvilar, Cătăloiu, Dunărea, Vad. Acolo unde timpul favorabil permi­te, se lucrează intens în flux conti­nuu, în aşa fel incit în aceeaşi zi se fac atit pregătirea patului germina­tiv cit şi erbicidarea şi semănatul celor 3 540 hectare cu porumb. Ne-am oprit la ferma Cătăloiu. Şeful ei, tehnicianul Dobre Zaharia, ne informează că din cele 477 hec­tare cu porumb s-a insămînţat mai bine de 90 la sută, punind un ac­cent deosebit pe calitatea lucrărilor. Peste o zi va începe însămînţatul soiei. Avansate cu această lucrare sînt şi fermele Căscioarele şi Vad conduse de inginerii Iulian Tuhaşu şi Viorel Brad. Trebuie să subliniem aportul deosebit adus de mecanizato­rii Ion Muşat, Dumitru Bidoaie, Marin Ivaşcu, Gheorghe Coman, Victor Catrina şi alţii care au exe­cutat în flux continuu şi de calitate toate lucrările agricole de sezon. Ne-am continuat drumul pe ogoa­rele întreprinderii agricole de stat Olteniţa. De la ing. Constantin Jilă­­veanu, directorul unităţii aflăm că are amenajate 4 060 hectare pentru cultura orezului. Suprafaţa amintită este împărţită pe 13 ferme. La fermele nr. 1 şi 9 conduse de ing. Ion Munteanu şi respectiv Ni­colae Zidaru, au fost terminate toa­te lucrările de pregătire a terenului Mircea Novac (Continuare In pag. a l­o) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe preşedintele Agenţiei pentru energia atomică a Canadei Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la 15 aprilie, pe J. L. Gray, preşedintele Agenţiei pentru energia atomică a Canadei, care face o vizită în ţara noastră. La Întrevedere au participat tova­răşii Gheorghe Oprea, viceprim­ministru al guvernului, şi Constantin Băbălău, ministrul energiei electrice. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cu oaspetele asupra unor probleme privind colaborarea româ­­no-canadiană în domeniul aplicațiilor pașnice ale tehnicilor nucleare, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. JUDEŢUL BACĂU Protejarea culturilor de un eventual îngheţ Intrucit prognoza vremii anunţă pentru următoarele zile temperaturi sub zero grade, agricultorii din jude­ţul Bacău iau măsuri urgente pentru prevenirea efectelor negative ale unui eventual îngheţ. In fermele întreprin­derilor agricole de stat, de pildă, şi în special in cele care deţin întinse su­prafeţe de livezi, aşa cum sînt fermele Oituz, Godobana, Beneşti, Plopana şi altele, conform instrucţiunilor date de conducerea Trustului I.A.S., s-a tre­cut la pregătirea materialelor fumi­gene (gunoi de grajd păios, cau­ciucuri reformă, luminări fumigene,­ etc.), care urmează să fie aprinse a­­tunci clnd condiţiile impun acest lu­cru. Măsuri asemănătoare s-au luat pentru protejarea culturilor răsărit# sau plantate In cîmp şi în grădinii# de legume. In toate fermele continuă acţiunea de irigare a culturilor (in pofida precipitaţiilor căzute în ulti­mele zile), atit pentru acoperirea deficitului mare de apă în sol, cit şi ca un mijloc eficient de combatere a îngheţului. (IACOB LUPU, coresp. MUNCA). JUDEŢUL PRAHOVA In ciuda vîntului şi a lapoviţei tractoriştii au fost In toate fermele în­treprinderilor agri­cole de stat ce apar­ţin Trustului Praho­va se lucrează din plin zi şi noapte. Du­minică, de pildă, la I.A.S. Movila Vulpii au ieşit pe cîmp mai bine de 400 tracto­rişti, mecanici, ingi­neri, tehnicieni şi funcţionari, la I.A.S. Albeşti 600, la Puche­­nii Mari, 500, iar în podgoriile aparţinind I.A.S. Urlaţi. Valea Călugărească şi To­­hani au fost prezenţi peste 1 000 de oameni. In sprijinul lor au venit sute de elevi din şcolile agricole şi de cultură generală din localităţile respective. La rîndul lor petro­liştii din Boldeşti şi Băicoi, constructorii de utilaj petrolier şi chi­mic, au pus la dispo­ziţia întreprinderilor agricole de stat pes­te 40 de autocisterne şi zeci de pompe. în­treaga atenţie a fost şi continuă să fie şi săptămîna aceasta în­dreptată în două di­recţii : însămînţatul porumbului şi udatul culturilor. „Pină a­­seară (15 aprilie a.c.) — ne spunea ingine­rul Emil Ionescu, di­rectorul Trustului I.A.S. Prahova — s-au insămînţat mai bine de 2 000 hectare cu porumb, din cele 6 500 hectare planificate. De asemenea, au fost u­­date prin sisteme de irigaţii sau cu moto­­pompele şi găleţile, din surse identificate (lacuri, rîuri, puţuri), peste 740 hectare cu culturi cerealiere, 400 hectare cu vie tînără şi 100 000 pomi fruc­tiferi. In ciuda vîntului şi pe alocuri a lapoviţei, tractoriştii au fost la datorie. Viteza zilnică de insămînţare a po­rumbului este de 700 hectare, ceea ce va determina ca în urmă­toarele zile insămîn­ la datorie tarea acestei culturi să se încheie în toa­te unităţile aparţinind Trustului Prahova. „Deşi s-au înregis­trat precipitaţii,­­pă­­mîntul are încă mare nevoie de apă, ne spu­nea inginerul Sergiu Curteanu, directorul I.A.S. Albeşti. De a­­ceea în toate fermele — Cioceni, Zănoaga, Cornuri, etc. — moto­­pompele funcţionea­ză zi şi noapte. Cele mai mici surse de apă — pîrîul Vîrnău, puţurile şi lacurile depistate sînt exploa­tate cu grijă". Intr-adevăr. Zeci de hectare cu culturi ce­realiere şi păşuni sînt udate permanent, fer­mierii Oprea Manda, Ion Lovin, Valeriu Spînu, supraveghind buna desfăşurare a a­­cestei acţiuni. L. Bărbieri poresp. MUNCA

Next