Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)
1974-04-17 / nr. 8213
Proletari din toate târile, uniți va fi ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA / SESIUNEA DE PRIMĂVARĂ A UNIUNII INTERPARLAMENTARE In prezenţa preşedintelui Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, marţi, 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naţionale a avut loc şedinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ştefan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, preşedinţi ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai vieţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Sosind la Palatul Marii Adunări Naţionale, preşedintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, G S. Chillon (India) şi vicepreşedintele E.J. Derwinski (S.U.A), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P.C. Terenzio, precum şi de alte personalităţi politice care au adus preşedintelui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conversaţie caracterizată de convingerea exprimată de preşedintele Nicolae Ceauşescu în succesul misiunii de pace şi largă cooperare pe care Uniunea Interparlamentară şi-a asumat-o din contribuţia pozitivă aşteptată din partea sesiunii de la Bucureşti. Cei prezenţi au exprimat sentimente de gratitudine pentru aprecierile şi cuvintele încurajatoare rostite de şeful statului român, mulţumiri pentru ospitalitatea oferită de România lucrărilor sesiunii din această primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de parlamentari din 62 de ţări au salutat cu vii aplauze sosirea in aula Marii Adunări Naţionale a preşedintelui României Şedinţa inaugurală s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Corneliu Mănescu, preşedintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară, a mulţumit preşedintelui Ceauşescu pentru cinstea de a fi onorat cu prezenţa sa inaugurarea lucrărilor sesiunii şi a adresat tuturor participanţilor salutul deputaţilor români Noi vedem in organizarea la Bucureşti a acestei reuniuni — a spus el — nu numai o recunoaştere a vocaţiei parlamentare a României, care se numără printre membrii fondatori ai uniunii ci, inainte de toate, o expresie a prestigiului internaţional al României socialiste, o preţuire a contribuţiei parlamentului şi parlamentarilor români, ca exponenţi ai politicii externe a statului nostru, la întărirea prieteniei şi colaborării între popoare, la făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte, la instaurarea în viaţa internaţională a unor raporturi de tip nou, menite să asigure fiecărei naţiuni dezvoltarea liberă, de sinestătătoare In continuare, a luat cuvintul tovarăşul Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, care, adresînd participanţilor salutul Marii Adunări Naţionale, a relevat însăşi prezenţa la şedinţa inaugurală a preşedintelui Republi- ► cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, pentru care ii adresăm respectuoasele noastre mulţumiri, este o mărturie a sentimentelor de prietenie pe care poporul român le nutreşte faţă de popoarele de pe toate meridianele globului, avind în acelaşi timp semnificaţia recunoaşterii rolului important pe care (Continuare In pag. a 3-a) Doamnelor şi domnilor, Onorată asistenţă, Stimaţi tovarăşi, Doresc să incep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanţilor la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, personalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfacţia că România găzduieşte această importantă reuniune internaţională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situaţiei politice internaţionale actuale, vor contribui la mai buna cunoaştere reciprocă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai ţârilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră îşi propune să dezbată probleme de importanţă capitală pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominaţie şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoarelor şi respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important for politic internaţional va putea neîndoios aduce o contribuţie preţioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni in vederea afirmării in lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc între naţiuni, de pace şi colaborare între state. O importanţă deosebită are faptul că sesiunea reuneşte parlamentari din ţări cu orinduiri sociale diferite, reprezentind opinia publică de pretutindeni, năzuinţele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul că , în condiţiile de astăzi opinia publică şi reprezentanţii ei, masele largi populare din toate ţările joacă un rol tot mai mare la determinarea evoluţiei politice mondiale, în promovarea păcii şi colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activităţii politice in viaţa internaţională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestînjenit, în lumea de astăzi s-au produs şi se produc profunde transformări revoluţionare, sociale şi naţionale, mari mutaţii în raportul de forţe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcţia destinderii şi colaborării. O expresie elocventă a acestor tendinţe noi o constituie faptul că in ultimii ani au fost soluţionate un şir de probleme ce afectau în mod grav pacea şi securitatea planetei, s-au intensificat contactele şi tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între naţiuni. O semnificaţie deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securităţii europene, realizarea de paşi concreţi in direcţia normalizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea şi desfăşurarea conferinţei generaleuropene. In acelaşi timp insă, trebuie să constatăm că in lume mai sunt forţe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominaţie şi dictat, de agresiune şi război, să frineze şi să tragă inapoi procesul destinderii şi păcii, al Înţelegerii şi colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu şi mai mare fermitate şi consecvenţă a eforturilor depuse de forţele democratice, de toate popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece", pentru normalizarea întregului climat internaţional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România desfăşoară o largă activitate internaţională, acţionează din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noilor principii de relaţii dintre state, pentru triumful colaborării şi prieteniei intre toate popoarele lumii. Ca ţară socialistă, România dezvoltă continuu relaţii de prietenie, alianţă şi colaborare cu toate statele care edifică noua orinduire socială. Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu popoarele care păşesc pe calea dezvoltării economico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate ţările lumii, fără deosebire de orinduire socială. In cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii şi reprezentanţii unui număr mare de state, milităm activ pentru soluţionarea problemelor care confruntă omenirea contemporană în interesul tuturor statelor şi popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere şi suverane. In ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declaraţii comune şi Acorduri — cu numeroase ţări ale lumii, mari şi mici, de pe toate continentele, in care este exprimată hotărirea reciprocă de a întemeia relaţiile bilaterale pe principiile egalităţii şi respectului mutual şi, în acelaşi timp, de a acţiona pentru întronarea unor norme noi, democratice, in întreaga viaţă Internaţională. Punem la baza relaţiilor noastre cu celelalte state principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, eliminarea forţei şi ameninţării cu forţa ca mijloc de rezolvare a diferendelor şi litigiilor, respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi decide de-sine-stătător calea dezvoltării economico-sociale, de a fi stăpînă pe destinele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii şi norme se poate asigura o colaborare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia in parte şi al cauzei progresului şi civilizaţiei umane în ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagraţii mondiale, se poate clădi o lume a păcii şi prieteniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii externe româneşti este participarea activă la înfăptuirea securităţii pe continentul european. Dat fiind marele potenţial material şi spiritual de care dispune Europa, precum şi faptul că numai în acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondiale, este evident că înfăptuirea securităţii europene reprezintă astăzi o problemă fundamentală a întregii vieţi internaţionale. Conştientă de aceasta, România a luat parte activă la pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor conferinţei general-europene pentru securitate şi colaborare şi este hotărîtă să facă şi un viitor totul pentru succesul deplin al acestei reuniuni. Este în interesul tuturor popoarelor europene ca această conferinţă să pună bazele unor relaţii noi pe continent, întemeiate pe încredere, egalitate şi respect reciproc, să asigure cadrul unor largi şi neîngrădite colaborări — economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi umane d între toate ţările, fără deosebire de orinduire socială, dind, totodată, fiecărei naţiuni sentimentul deplinei securităţi» certitudinea că se poate desvolta la adăpost de orice ingerinţe, amestec sau agresiune din afară. Succesul conferinţei general-europene va constitui un eveniment de importanţă istorică şi va exercita, fără îndoială, o influenţă pozitivă asupra ansamblului climatului politic internaţional. O cauză vitală a păcii internaţionale este stingerea oricăror focare de război. în acest sens se impune intensificarea eforturilor pentru instaurarea unei păci drepte, trainice în Orientul Mijlociu. Pornind de la premisa că nu pot fi acceptate anexiuni teritoriale prin forţă, am considerat şi considerăm că soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu trebuie realizată pe baza rezoluţiilor Consiliului de Securitate, pe cale politică, prin retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967 şi asigurarea independenţei şi integrităţii tuturor statelor din această zonă. Apreciem ca deosebit de pozitivă realizarea dezangajării militare între Egipt şi Israel care a dus la retragerea trupelor israeliene de pe o parte a teritoriilor arabe ocupate şi considerăm că trebuie să se acţioneze în continuare pentru dezangajare şi între celelalte state aflate în conflict. O condiţie a instaurării unei păci juste şi durabile in Orientul Mijlociu este, de asemenea, rezolvarea problemei poporului palestinian, crearea condiţiilor pentru împlinirea aspiraţiilor sale naţionale, asigurarea dreptului său la autodeterminare, la organizare de sinestătătoare, inclusiv la crearea unui stat palestinian independent. Considerăm, de asemenea, necesar să se asigure aplicarea întocmai a acordurilor de la Paris privind încetarea războiului din Vietnam, să se continue eforturile pentru realizarea deplină a păcii în intreaga Indochină, astfel ca popoarele vietnamez, khmer şi laoţian să-şi poată decide singure destinele, fără nici un amestec din afară, să se poată consacra nestingherite dezvoltării lor pe calea progresului economic şi social. Consolidarea păcii şi securităţii internaţionale cere în mod imperios să se elimine toate sursele de conflict şi încordare, să se evite orice acte care ar putea genera animozitate între state, să se renunţe cu desăvârşire la confruntarea armată ca mijloc de soluţionare a litigiilor interstatale. Viaţa demonstrează că singura cale de rezolvare a problemelor ce confruntă ţările este calea politică, tratativele desfăşurate pe principiile deplinei egalităţi, in spiritul înţelegerii şi respectului faţă de interesele legitime ale fiecărei naţiuni. Pornind de la faptul că in lumea de azi cursa înarmărilor absoarbe uriaşe fonduri materiale, reprezintă o grea povară pe umerii popoarelor, că în arsenalele statelor se acumulează tot mai multe mijloace de distrugere în masă, considerăm că una din sarcinile cruciale care stau în faţa întregii omeniri, a tuturor statelor, a guvernelor şi parlamentelor este înfăptuirea dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare. Este imperios necesar ca popoarele, opinia publică mondială să-şi facă puternic auzit glasul şi să impună trecerea de la discuţii abstracte la măsuri practice, concrete de dezarmare care să ducă la eliberarea omenirii de coşmarul unui nou război mondial nimicitor, la degajarea unor mari resurse ale societăţii, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale maselor, pentru accelerarea progresului şi civilizaţiei umane. (Continuare In pag. a 3-a) Cuvintarea preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU K Anul XXX nr. 8213 ♦♦♦ Miercuri 17 aprilie 1974 ♦♦♦ 4 pagini 30 bani PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Senatorul american Kennedy Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi la amiază, pe senatorul democrat american Edward Kennedy, care face o vizită in ţara noastră. Senatorul Edward Kennedy şi-a exprimat satisfacţia de a se reîntilni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, de a continua discuţiile rodnice avute cu prilejul vizitei şefului statului român în S.U.A. In cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relaţiilor dintre România şi S.U.A., constatîndu-se cu satisfacţie evoluţia lor pozitivă, îndeosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorinţa reciprocă de a acţiona în continuare pentru dezvoltarea colaborării şi înţelegerii dintre cele două state, pentru apropierea şi prietenia dintre popoarele român şi american. In acest context a fost relevat rolul pe care îl au in promovarea acestor relaţii contactele directe între oamenii politici, precum şi între reprezentanţi ai cercurilor economice, aivieţii culturale şi ştiinţifice din cele două ţări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieţii internaţionale. In acest cadru s-a subliniat cu satisfacţie îmbunătăţirea climatului politic în lume şi s-a relevat necesitatea consolidării cursului spre destindere, prin promovarea unor relaţii noi intre state, bazate pe echitate şi deplina egalitate in drepturi, care să corespundă aspiraţiilor legitime de pace, progres şi bunăstare ale tuturor naţiunilor lumii. In aceeaşi zi, tovarăşa Elena Ceauşescu a avut o întrevedere prietenească cu soţia senatorului american, doamna Joan Kennedy. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut apoi la dejun pe senatorul Edward Kennedy şi soţia sa, Joan Kennedy. Convorbirile şi dejunul s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Şeful delegaţiei egiptene la lucrările Uniunii Interparlamentare Marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe deputatul Mahmoud Abou-Wafia, şeful delegaţiei egiptene la sesiunea Uniunii Interparlamentare, membru al Consiliului Interparlamentar. La întrevedere a fost de faţă Osman Assal, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. Oaspetele a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, a poporului egiptean, împreună cu admiraţia sa faţă de personalitatea şefului statului român. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui Anwar Sadat un cordial salut prietenesc, precum şi urări de pace şi prosperitate poporului egiptean. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi deputatul Mahmoud Abou-Wafia au avut, apoi, o convorbire cordială, in cursul căreia au fost abordate probleme privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Cu acest prilej, s-a dat o deosebită apreciere raporturilor de prietenie şi cooperare statornicite între ţările şi popoarele noastre, raporturi care, spre satisfacţia ambelor părţi, se extind pe multiple planuri, în spiritul convorbirilor şi înţelegerilor convenite intre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar Sadat. A fost exprimată dorinţa comună de a se pune în valoare, într-o măsură şi mai mare, posibilităţile existente pentru intensificarea şi diversificarea în continuare a conlucrării reciproce, in interesul celor două popoare, al cauzei generale a păcii şi colaborării internaţionale. Totodată, au fost discutate aspecte actuale ale vieţii internaţionale, îndeosebi cele referitoare la situaţia din Orientul Mijlociu. Oaspetele a relevat acţiunile pozitive întreprinse de România, personal de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în direcţia soluţionării politice a problemelor care confruntă zona Orientului Mijlociu, în conformitate cu interesele legitime ale popoarelor din această regiune, in folosul păcii și destinderii în lume. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, prietenească. Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România Marţi, 16 aprilie a.c., a avut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. La lucrările Plenarei au participat, in calitate de invitaţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene ale sindicatelor, cadre din aparatul Consiliului Central al U.G.S.R. şi al Uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie, redactori şefi ai publicaţiilor sindicale. Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. a analizat activitatea de protecţie a muncii desfăşurată in anul 1973 şi a adoptat un plan de măsuri concreta pentru îmbunătăţirea activităţii în acest domeniu. De asemenea, a fost dezbătut şi aprobat planul de acţiune al Consiliului Central al U.G.S.R. cu privire la sarcinile ce revin sindicatelor în îndeplinirea măsurilor aprobate de C.C. al P.C.R. pentru intîmpinarea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă, sărbătoare naţională a poporului român, cu noi şi importante succese in îndeplinirea planului cincinal înainte de termen. Participanţii la Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. au fost Informaţi despre structura organizatorică a Uniunii Generale a Sindicatelor din România ; efectivul şi componenta membrilor de sindicat ; compoziţia şi mişcarea cadrelor sindicale din aparatul Consiliului Central al U.G.S.R., al Uniunilor sindicatelor pe ramuri fie producţie, al Consiliilor teritoriale şi al sindicatelor la sfîrşitul anului 1973. Plenarul Consiliului Central al U.G.S.R. a desemnat un număr de 50 de delegaţi, care vor reprezenta Uniunea Generală a Sindicatelor din România la apropiatul Congres al Frontului Unității Socialiste.