Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)

1974-04-17 / nr. 8213

Proletari din toate târile, uni­ți­ va fi ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA / SESIUNEA DE PRIMĂVARĂ A UNIUNII INTERPARLAMENTARE In prezenţa preşedintelui Repu­blicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, marţi, 16 aprilie, la Pa­latul Marii Adunări Naţionale a a­­vut loc şedinţa inaugurală a sesiu­nii de primăvară a Uniunii Inter­parlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Ră­­dulescu, Ştefan Voitec, Cornel Bur­tică, Mihai Dalea, Ştefan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vi­cepreşedinţi ai Marii Adunări Na­ţionale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, pre­şedinţi ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezen­tanţi ai vieţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Sosind la Palatul Marii Adunări Naţionale­, preşedintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de pre­şedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, G­ S. Chillon (In­dia) şi vicepreşedintele E.J. Der­­winski (S.U.A­), de secretarul gene­ral al Uniunii Interparlamentare, P.C. Terenzio, precum şi de alte personalităţi politice care au adus preşedintelui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conver­saţie caracterizată de convingerea exprimată de preşedintele Nicolae Ceauşescu în succesul misiunii de pace şi largă cooperare pe care Uniunea Interparlamentară şi-a a­­sumat-o d­in contribuţia pozitivă aş­teptată din partea sesiunii de la Bucureşti. Cei prezenţi au expri­mat sentimente de gratitudine pen­tru aprecierile şi cuvintele încu­rajatoare rostite de şeful statului român, mulţumiri pentru ospitali­tatea oferită de România lucrărilor sesiunii din această primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de par­lamentari din 62 de ţări au salutat cu vii aplauze sosirea in aula Ma­rii Adunări Naţionale a preşedinte­lui României­ Şedinţa inaugurală s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Corneliu Mănescu, preşedintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară, a mul­ţumit­ preşedintelui Ceauşescu pen­tru cinstea de a fi onorat cu pre­zenţa sa inaugurarea lucrărilor sesiunii şi a adresat tuturor parti­cipanţilor salutul deputaţilor ro­mâni Noi vedem in organizarea la Bucureşti a acestei reuniuni — a spus el — nu numai o recunoaştere a vocaţiei parlamentare a României, care se numără printre membrii fondatori ai uniunii ci, inainte de toate, o expresie a prestigiului in­ternaţional al României socialiste, o preţuire a contribuţiei parlamen­tului şi parlamentarilor români, ca exponenţi ai politicii externe a statului nostru, la întărirea priete­niei şi colaborării între popoare, la făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte, la instaurarea în viaţa internaţională a unor raporturi de tip nou, menite să asigure fiecărei naţiuni dezvoltarea liberă, de­ sine­­stătătoare­ In continuare, a luat cuvintul to­varăşul Miron Constantinescu, pre­şedintele Marii Adunări Naţionale, care, adresînd participanţilor salu­tul Marii Adunări Naţionale, a re­levat­­ însăşi prezenţa la şedinţa inaugurală a preşedintelui Republi- ► cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, pentru care ii adresăm respectuoasele noastre mulţumiri, este o mărturie a sentimentelor de prietenie pe care poporul român le nutreşte faţă de popoarele de pe toate meridianele globului, avind în acelaşi timp semnificaţia recu­noaşterii rolului important pe care (Continuare In pag. a 3-a) Doamnelor şi domnilor, Onorată asistenţă, Stimaţi tovarăşi, Doresc să incep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, par­ticipanţilor la lucrările sesiunii de­­ primăvară a Uniunii Interparlamen­tare, personalităţi marcante ale vie­ţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfacţia că România găzduieşte această impor­tantă reuniune internaţională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale si­tuaţiei politice internaţionale actuale, vor contribui la mai buna cunoaştere reciprocă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, din­tre factorii politici ai ţârilor partici­pante, la progresul eforturilor gene­rale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră îşi pro­pune să dezbată probleme de impor­tanţă capitală pentru aşezarea rela­ţiilor dintre state pe baze noi, pen­tru lichidarea vechii politici de domi­naţie şi dictat, de amestec în trebu­rile interne ale altor state, a colo­nialismului şi neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de elibe­rare naţională a popoarelor şi res­pectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî singură desti­nele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest im­portant for politic internaţional va putea neîndoios aduce o contribuţie preţioasă la unirea eforturilor po­poarelor, ale forţelor înaintate de pretutindeni in vederea afirmării in lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc între naţiuni, de pace şi colaborare între state. O importanţă deosebită are faptul că sesiunea reuneşte parlamentari din ţări cu orinduiri sociale diferite, reprezentind opinia publică de pre­tutindeni, năzuinţele tuturor popoa­relor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democra­tice. Subliniez în mod deosebit a­­ceasta pornind de la faptul că , în condiţiile de astăzi opinia publică şi reprezentanţii ei, masele largi popu­lare din toate ţările joacă un rol tot mai mare la determinarea evoluţiei politice mondiale, în promovarea pă­cii şi colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activităţii politice in viaţa internaţională a maselor popu­lare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestînjenit, în lumea de as­tăzi s-au produs şi se produc pro­funde transformări revoluţionare, so­ciale şi naţionale, mari mutaţii în raportul de forţe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direcţia destinderii şi colaborării. O expresie elocventă a acestor ten­dinţe noi o constituie faptul că in ultimii ani au fost soluţionate un şir de probleme ce afectau în mod grav pacea şi securitatea planetei, s-au in­tensificat contactele şi tratativele dintre state, s-a amplificat colabora­rea între naţiuni. O semnificaţie deo­sebită are, în acest sens, de aseme­nea, trecerea la înfăptuirea dezide­ratului securităţii europene, realiza­rea de paşi concreţi in direcţia nor­malizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea şi desfăşurarea conferinţei general­­europene. In acelaşi timp insă, trebuie să constatăm că in lume mai sunt forţe politice interesate să perpetueze ve­­­­chea politică de inegalitate, domina­ţie şi dictat, de agresiune şi război, să frineze şi să tragă inapoi procesul destinderii şi păcii, al Înţelegerii şi colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu şi mai mare fermitate şi consec­venţă a eforturilor depuse de for­ţele democratice, de toate popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece", pentru normalizarea întregului climat inter­naţional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România desfă­şoară o largă activitate internaţio­nală, acţionează din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozi­tive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noilor principii de relaţii dintre state, pentru trium­ful colaborării şi prieteniei intre toa­te popoarele lumii. Ca ţară socia­listă, România dezvoltă continuu re­laţii de prietenie, alianţă şi colabo­rare cu toate statele care edifică noua orinduire socială. Totodată, am­plificăm permanent colaborarea cu popoarele care păşesc pe calea dez­voltării economico-sociale indepen­dente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate ţările lumii, fără deo­sebire de orinduire socială. In cadrul contactelor frecvente pe care le a­­vem cu conducătorii şi reprezentanţii unui număr mare de state, milităm activ pentru soluţionarea probleme­lor care confruntă omenirea contem­porană în interesul tuturor statelor şi popoarelor, al respectării dreptu­lui lor de a fi pe deplin libere şi suverane. In ultimii ani, Republica Socialistă România a semnat impor­tante documente de stat — Tratate, Declaraţii comune şi Acorduri — cu numeroase ţări ale lumii, mari şi mici, de pe toate continen­tele, in care este exprimată hotări­­rea reciprocă de a întemeia relaţiile bilaterale pe principiile egalităţii şi respectului mutual şi, în acelaşi timp, de a acţiona pentru întronarea unor norme noi, democratice, in în­treaga viaţă Internaţională. Punem la baza relaţiilor noastre cu celelal­te state principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, eli­minarea forţei şi ameninţării cu forţa ca mijloc de rezolvare a dife­rendelor şi litigiilor, respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi decide de-sine-stătător calea dezvoltării economico-sociale, de a fi stăpînă pe destinele sale. Consi­derăm că numai pe baza acestor principii şi norme se poate asigura o colaborare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia in par­te şi al cauzei progresului şi civili­zaţiei umane în ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagra­ţii mondiale, se poate clădi o lume a păcii şi prieteniei. Unul din obiectivele de prim or­din ale politicii externe româneşti este participarea activă la înfăptui­rea securităţii pe continentul euro­pean. Dat fiind marele potenţial ma­terial şi spiritual de care dispune Europa, precum şi faptul că numai în acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondiale, este evident că înfăptuirea securită­ţii europene reprezintă astăzi o pro­blemă fundamentală a întregii vieţi internaţionale. Conştientă de aceasta, România a luat parte activă la pre­gătirea şi desfăşurarea lucrărilor conferinţei general-europene pentru securitate şi colaborare şi este ho­­tărîtă să facă şi un viitor totul pen­tru succesul deplin al acestei reuni­uni. Este în interesul tuturor popoa­relor europene ca această conferinţă să pună bazele unor relaţii noi pe continent, întemeiate pe încredere, e­­galitate şi respect reciproc, să asigu­re cadrul unor largi şi neîngrădite colaborări — economice, tehnico-şti­­inţifice, culturale şi umane d între toate ţările, fără deosebire de orin­duire socială, dind, totodată, fiecărei naţiuni sentimentul deplinei securi­tăţi» certitudinea că se poate desvolta la adăpost de orice ingerinţe, ames­tec sau agresiune din afară. Succe­sul conferinţei general-europene va constitui un eveniment de importan­ţă istorică şi va exercita, fără îndo­ială, o influenţă pozitivă asupra an­samblului climatului politic inter­naţional. O cauză vitală a păcii internaţio­nale este stingerea oricăror focare de război. în acest sens se impune in­tensificarea eforturilor pentru instau­rarea unei păci drepte, trainice în Orientul Mijlociu. Pornind de la premisa că nu pot fi acceptate a­­nexiuni teritoriale prin forţă, am considerat şi considerăm că soluţio­narea conflictului din Orientul Mij­lociu trebuie realizată pe baza re­zoluţiilor Consiliului de Securitate, pe cale politică, prin retragerea tru­pelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967 şi asigurarea independenţei şi inte­grităţii tuturor statelor din această zonă. Apreciem ca deosebit de po­zitivă realizarea dezangajării mili­tare între Egipt şi Israel care a dus la retragerea trupelor israeliene de pe o parte a teritoriilor arabe ocu­pate şi considerăm că trebuie să se acţioneze în continuare pentru dez­angajare şi între celelalte state afla­te în conflict. O condiţie a instaură­rii unei păci juste şi durabile in O­­rientul Mijlociu este, de asemenea, rezolvarea problemei poporului pa­lestinian, crearea condiţiilor pentru împlinirea aspiraţiilor sale naţionale, asigurarea dreptului său la autode­­­­terminare, la organizare de­ sine­­stătătoare, inclusiv la crearea unui stat palestinian independent. Considerăm, de asemenea, necesar să se asigure aplicarea întocmai a acordurilor de la Paris privind în­cetarea războiului din Vietnam, să se continue eforturile pentru reali­zarea deplină a păcii în intreaga In­­dochină, astfel ca popoarele vietna­mez, khmer şi laoţian să-şi poată decide singure destinele, fără nici un amestec din afară, să se poată con­sacra nestingherite dezvoltării lor pe calea progresului economic şi social. Consolidarea păcii şi securităţii internaţionale cere în mod imperios să se elimine toate sursele de con­flict şi încordare, să se evite orice acte care ar putea genera animozi­tate între state, să se renunţe cu desăvârşire la confruntarea armată ca mijloc de soluţionare a litigiilor interstatale. Viaţa demonstrează că singura cale de rezolvare a proble­melor ce confruntă ţările este calea politică, tratativele desfăşurate pe principiile deplinei egalităţi, in spiri­tul înţelegerii şi respectului faţă de interesele legitime ale fiecărei na­ţiuni. Pornind de la faptul că in lumea de azi cursa înarmărilor absoarbe uriaşe fonduri materiale, reprezintă o grea povară pe umerii popoarelor, că în arsenalele statelor se acumu­lează tot mai multe mijloace de dis­trugere în masă, considerăm că una din sarcinile cruciale care stau în faţa întregii omeniri, a tuturor sta­telor, a guvernelor şi parlamentelor este înfăptuirea dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare. Este imperios necesar ca popoarele, opinia publică mondială să-şi facă puternic auzit glasul şi să impună trecerea de la discuţii abstracte la măsuri practice, concrete de dezar­mare care să ducă la eliberarea o­­menirii de coşmarul unui nou război mondial nimicitor, la degajarea unor mari resurse ale societăţii, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale maselor, pentru accelerarea progre­sului şi civilizaţiei umane. (Continuare In pag. a 3-a) Cuvintarea preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU K Anul XXX nr. 8213 ♦♦♦ Miercuri 17 aprilie 1974 ♦♦♦ 4 pagini 30 bani PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Senatorul american Kennedy Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi la amia­ză, pe senatorul democrat american Edward Kennedy, care face o vizită in ţara noastră. Senatorul Edward Kennedy şi-a exprimat satisfacţia de a se reîntilni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, de a continua discuţiile rodnice avute cu prilejul vizitei şefului statului român în S.U.A. In­ cursul întrevederii au fost a­­bordate probleme ale relaţiilor din­tre România şi S.U.A., constatîndu-se cu satisfacţie evoluţia lor pozitivă, îndeosebi în ultimii ani. S-a expri­mat dorinţa reciprocă de a acţiona în continuare pentru dezvoltarea co­laborării şi înţelegerii dintre­­ cele două state, pentru apropierea şi prie­tenia dintre popoarele român şi a­­merican. In acest context a fost re­levat rolul pe care îl au in promo­varea acestor relaţii contactele di­recte între oamenii politici, precum şi între reprezentanţi ai cercurilor economice, ai­­vieţii culturale şi şti­inţifice din cele două ţări. A avut loc, de asemenea, un­ schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieţii interna­ţionale. In acest cadru s-a subliniat cu satisfacţie îmbunătăţirea climatu­lui politic în lume şi s-a relevat ne­cesitatea consolidării cursului spre destindere, prin promovarea unor relaţii noi intre state, bazate pe echi­tate şi deplina egalitate in drepturi, care să corespundă aspiraţiilor legi­time de pace, progres şi bunăstare ale tuturor naţiunilor lumii. In aceeaşi zi, tovarăşa Elena Ceauşescu a avut o întrevedere prie­tenească cu soţia senatorului ame­rican, doamna Joan Kennedy. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut apoi la dejun pe senatorul Edward Kennedy şi soţia sa, Joan Kennedy. Convorbirile şi dejunul s-au des­făşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Şeful delegaţiei egiptene la lucrările Uniunii Interparlamentare Marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Re­publicii Socialiste România, a primit pe deputatul Mahmoud Abou-Wafia, şeful delegaţiei egiptene la sesiunea Uniunii Interparlamentare, membru al Consiliului Interparlamentar. La întrevedere a fost de faţă Osman Assal, ambasadorul Repu­blicii Arabe Egipt la Bucureşti. Oaspetele a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, a poporului egiptean, împreună cu admiraţia sa faţă de personalitatea şefului sta­tului român. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui Anwar Sadat un cor­dial salut prietenesc, precum şi urări de pace şi prosperitate poporului egiptean. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi deputatul Mahmoud Abou-Wafia au avut, apoi, o convorbire cordială, in cursul căreia au fost abordate pro­bleme privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Cu acest prilej, s-a dat o deosebită apreciere raporturilor de prietenie şi cooperare statornicite în­tre ţările şi popoarele noastre, rapor­turi care, spre satisfacţia ambelor părţi, se extind pe multiple planuri, în spiritul convorbirilor şi înţelegeri­lor convenite intre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Anwar Sadat. A fost exprimată dorinţa comună de a se pune în valoare, într-o măsură şi mai mare, posibilităţile existente pentru intensificarea şi diversifi­carea în continuare a conlucrării reciproce, in interesul celor două popoare, al cauzei generale a păcii şi colaborării internaţionale. Totodată, au fost discutate aspecte actuale ale vieţii internaţionale, în­deosebi cele referitoare la situaţia din Orientul Mijlociu. Oaspetele a relevat acţiunile pozitive întreprinse de România, personal de preşedin­­tele Nicolae Ceauşescu, în direcţia soluţionării politice a problemelor care confruntă zona Orientului Mijlociu, în conformitate cu intere­sele legitime ale popoarelor din a­­ceastă regiune, in folosul păcii și destinderii în lume. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, prietenească. Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România Marţi, 16 aprilie a.c., a avut loc Plenara Consiliului Central al Uni­unii Generale a Sindicatelor din Ro­mânia. La lucrările Plenarei au par­ticipat, in calitate de invitaţi, pre­şedinţi ai consiliilor judeţene ale sindicatelor, cadre din aparatul Con­siliului Central al U.G.S.R. şi al Uni­unilor sindicatelor pe ramuri de pro­ducţie, redactori şefi ai publicaţiilor sindicale. Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. a analizat activitatea de protecţie a muncii desfăşurată in anul 1973 şi a adoptat un plan de măsuri concreta pentru îmbunătăţi­rea activităţii în acest domeniu. De asemenea, a fost dezbătut şi aprobat planul de acţiune al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. cu privire la sarci­nile ce revin sindicatelor în înde­plinirea măsurilor aprobate de C.C. al P.C.R. pentru intîmpinarea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă, sărbătoare naţională a poporului ro­mân, cu noi şi importante succese in îndeplinirea planului cincinal îna­inte de termen. Participanţii la Ple­nara Consiliului Central al U.G.S.R. au fost Informaţi despre structura organizatorică a Uniunii Generale a Sindicatelor din România ; efectivul şi componenta membrilor de sindi­cat ; compoziţia şi mişcarea cadrelor sindicale din aparatul Consiliului Central al U.G.S.R., al Uniunilor sin­dicatelor pe ramuri fie producţie, al Consiliilor teritoriale şi al sindica­telor la sfîrşitul anului 1973. Plenaru­l Consiliului Central al U.G.S.R. a desemnat un număr de 50 de delegaţi, care vor reprezenta Uniunea Generală a Sindicatelor din România la apropiatul Congres al Frontului Unității Socialiste.

Next