Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)
1974-04-18 / nr. 8214
ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI MAI NOI FAPTE Şl SUCCESE DIN CRONICA ÎNTRECERII Cuvîntul de ordine al sondorilor Schelei de foraj Mediaş Folosirea utilajelor la randamentul maxim! In realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în acest an in marea întrecere socialistă pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, un loc de o deosebită importanţă Se ocupă, alături de problemele organizatorice specifice fiecărei unităţi productive în parte, şi modul cum este folosit întregul patrimoniu tehnic aflat în dotare. Ne-am oprit în acest scop la Schela de foraj Mediaş. Colectivul unităţii, prin răspunsul dat chemării lansate în acest an de către confraţii lor brăileni, se angajează să obţină un metraj pe instalaţie an cu 10 la sută mai mare decît valoarea medie pe sector, să reducă ciclul de demontare-transport-montaj cu o zi faţă de realizările din 1973, să extindă acordul global la peste 70 la sută din numărul total de sonde forate, ş.a. Am spicuit doar cîteva puncte din amplul program întocmit de comitetul oamenilor muncii şi comitetul sindicatului pentru a înfăptui cincinalul într-un timp cit mai scurt. Ce a stat la baza acestor angajamente ? In primul rind, experienţa pozitivă dobindită în cursul anului trecut. Astfel, prinntr-o bună organizare a activităţii, planul producţiei fizice exprimată în metri foraţi a fost îndeplinit in proporţie de 100,1 la sută ca urmare a creşterii vitezei de lucru cu 4,1 la sută faţă de realizările anului 1972, datorate, în special, accelerării vitezei mecanice de lucru Totodată, durata ciclului de demontare-transport-montaj a fost redusă cu 0,5 zile. Chiar şi de la simpla enumerare a acestor rezultate, se poate observa că principala activitate a constituit-o mobilizarea colectivului pentru valorificarea căilor ce pot contribui la utilizarea cit mai completă a parcului de instalaţii şi agregate aflate In dotare. Acţiunea începută In cursul anului trecut nu s-a oprit cituşi de puţin la rezultatele prezentate, ci, printr-un fundamentat plan de măsuri tehnico-organizatorice, elaborat de comitetul oamenilor muncii şi comitetul sindicatului, s-a extins şi mai mult, cuprinzînd la ora actuală, majoritatea membrilor formaţiilor de lucru. Şi pentru a ilustra mai bine preocuparea sondorilor de la schela de foraj Mediaş, pentru ca fiecare utilaj să lucreze cu un randament maxim, să vedem care sînt principalele direcţii cuprinse în planul de măsuri al acestui an. După cum ne Dumitru Buf (Continuare în pag. a 2-a) O preocupare deosebită a colectivului întreprinderii „Ţesătura, din“ Iaşi, este introducerea în fabricaţie de serie a fibrei de poliester românesc „TEROM". Modernizarea capacităţilor de producţie a făcut posibilă ca actualmente să se poată prelucra ţesături din fire de poliester în amestec. Pe anul 1974, întreprinderea ieșeană va prelucra peste 1,4 milioane metri liniari țesături noi din acest gen. O altă materie primă românească este fibra MEEANA tip bumbac Prin prelucrarea acesteia se va înlocui numai in decursul acestui an 40 tone de bumbac adus din import. In clişeu. Aspect de lucru din cadrul secţiei de ţesătorie a întreprinderii. Foto : M. PANAITESCU „Milionar" la „Electroputere“ — Cum să nu-l cunosc, că noi aici, la „Electroputere" Craiova, ne cunoaştem ca intr-un sat, dar pe el, care are şi un renume ! Ce, dumneavoastră n-aţi auzit de el ? Inginerul Ion Meţiu nu crede că, intr-adevăr, eu n-am auzit despre unul din colegii lui. „Ea bază e muncitor, tovarăşe, electrician bobinator, a făcut şcoala muncitorească la sera! dar are un cap care-i ajunge ci pentru zece diplome de inginer. Are vocaţie de tehnolog şi simţ practic, e o capacitate în meseria lui". ~ Prin 1961 — îmi spune tehnicianul Nicolae Cumpănaşu — eram strungar, lucram la noile noastre rotoare pentru motoarele de tracţiune ale locomotivelor Diesel electrice. Mi-aduc aminte că primele zece rotoare la probă s-au ars, au făcut scurtcircuit. Vă daţi seama, a venit directorul, au venit ingineri... Ce-a făcut, ce-a dres, că pînă la urmă nea Petrică le-a găsit Hiba. E un OM, vorbesc şi ca pregătire şi ca fel de a fi. — In anul I de profesională — mărturiseşte bobinatorul Dumitru Ungureanu — cînd am intrat în urMnă, prima întrebare pe care i-am pus-o meşterului a fost : „Care-i Petre Săftoiu ?“ Nu era in momentul acela în secţie şi l-am rugat dacă-l vede să mi-l arate, că auzisem de el. Şi ca elevi, fiecare ne voiam ca el, să învăţăm meserie şi să facem ceva despre care să vorbească lumea, să ne cunoască. — Şi acum ? — Acum, el e tot timpul cu noi ; eu, uitaţi-vă, lucrez la generatoarele electrice pentru locomotiva Diesel, la bobinare. Lucrez după o metodă a lui nea Petrică (noi, cei mai tineri, aşa-i zicem, „nea Petrică", cu toate că nici el nu e prea bătrin). Bobinarea se face cu fir continuu, în felul acesta nu se mai fac lipituri, se economiseşte şi material şi timp de execuţie, creşte şi siguranţa de funcţionare a generatorului. 11 ascult şi pe bobinatorul Constantin Ciolponea : — Mă căsătorisem de curînd şi intr-o seară am ieşit cu soţia la restaurantul „Periniţa". Nu mai erau locuri, la o masă se găsea nea Petrică cu nevasta şi cu copiii (are doi băieţi, pe unul îl cheamă . Octavian Nica (Continuare in pag. a 2-a) în pagina a 2-a ORIZONT CULTURAL Proletari din toate ţările, mnîihvâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8214 ♦♦♦ Joi 18 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Succese ale constructorilor dimboviţeni • In cinstea zilei de 1 Mai, constructorii de pe şantierul noilor secţii ale Fabricii de ciment din Fieni au prezentat spre recepţie instalaţiile carierei de argilă Malul Roşu şi halele de uscare şi transport ale marnei Au început, de asemenea, probele mecanice ale morilor de făină, cu multe zile înainte de termenul planificat. Constructorii au încheiat, totodată, lucrările din sectorul turnului cicloanelor, iar pe șantierul uriaşului cuptor de clinchet de 3 000 tone au început să se execute sudurile definitive, în zidirea lui urmînd să înceapă la 15 mai. • Formaţiile Trustului de construcţii industriale şi Trustului de instalaţii şi montaje din Bucureşti, care lucrează pe şantierul întreprinderii de oţeluri aliate din Tirgovişte, au racordat la circuitul productiv al doilea cuptor electric de 10 tone, succes pe care-l consacră apropiatei sărbători a zilei de 1 Mai. Evenimentul a avut loc cu 170 de zile înainte de termenul stabilit în grafice, fapt care va permite tinerei uzine siderurgice să realizeze anul acesta o producţie suplimentară de 3 000 tone oţel aliat 2,8 milioane lei producţie Colectivul Fabricii de materiale de construcţii din Baia Sprie a reuşişit ca, în întrecerea desfăşurată în cinstea zilei de 1 Mai, să înscrie în cartea realizărilor sale succese de diosebite. Este vorba de introducerea în fabricaţie a unor noi produse şi ( I de realizarea unei producţii supli- , I mentare, de la începutul anului , pînă în prezent în valoare de 2,8 milioane lei. (PAMFIL BILT. co. „MUNCA"). PSIHOSOCIOLOGIA In sprijinul prevenirii ACCIDENTELOR DE MUNCĂ La Combinatul siderurgic Reşiţa este pe cale de a fi aplicat un intesant studiu al unui tînăr psiholog LUDOVIC ^pI^AR- „SIMULATOR COMPLEX PENTRU EXAMINAREA SI PREGĂTIREA PROESIONALA A MACARAGIILOR". Procesul elaborării acestui studiu cu o sferă de aplicabilitate mult mai largă decît titlul său — este, de pt, expresia materializată a experienței — în intreaga ei complexitate, b semnul pionieratului. în cea mai mare parte_— a unuia din cele mai „,-l fnl rin bllinr'j I IUI l'l r I . .1 « -1 f 11 1 II C 1 llfl At'îp • Molnar : — A fost foarte greu începutul... S-a pornit de la simplu, de pildă, de la un domeniu în care lucrurile erau mai cunoscute : examinarea mecanicilor de locomotivă din cadrul căilor ferate uzinale. Deci voi sări peste a-r cest început. Nu înainte insă de a aminti că aceasta a constituit pentru laborator verificarea minuţioasă a aparatajului, a instrumentelor de care dispunem şi o experienţa preţioasă pentru colectivul nostru, iar pentru întreprindere un cîştig prin înlocuirea treptată a mecanicilor care nu întruneau minimum de aptitudini necesare exercitării cu succes a acestei meserii. — Am vrea să detaliaţi, totuşi, afirmaţia : „O experienţă preţioasă pentru colectivul nostru..." — Da. Dar, întîi, aş menţiona două nume: Zoltan Bogaţi, psiholog, actualul şef al laboratorului, şi inginerul Teodor Turneu, în prezent, şeful serviciului organizarea producţiei şi a muncii. Căci ei au pus — începînd din 1968 — piatra de temelie a laboratorului, cu sprijinul direct al conducerii combinatului şi, mai cu seamă, al directorului general. Eu am venit mai tirziu. Experienţa de care vorbeam se relevă prin două aspecte. Primul, succint, l-am menţionat — verificarea instrumentelor, a aparatelor. Se mai adaugă cristalizarea propriei tehnici de examinare a subiecţilor, iniţierea câtorva tehnicieni în examinare. Al doilea aspect include statornicirea ideii de utilitate şi necesitate a psihosociologie d intr-o unitate industrială. Pentru că a fost un început. Pentru că exista neîncredere, chiar ■opoziţie făţişă din partea unor conducători ai proceselor de producţie. Sau se aşteptau rezultate concrete, imediate. Şi-n această situaţie, activitatea strict profesională a personalului laboratorului a trebuit — şi a fost — imbinată cu una educativă : în principal, cursurile de sensibilizare — cum le-am numit noi — a inginerilor, maiştrilor, tehnicienilor. Cursuri în care, sub diferite forme, s-a explicat rolul psihologiei, a sociologiei în producţie, necesitatea aplicării unui stil ştiinţific in munca cu oamenii. — înţelegem că aceasta a fost o primă treaptă. Următoarea ? — Examinarea macaragiilor din Discuţie consemnată de Ioan Mitric (Continuare in pag. a 2-a) PROTECŢIA MUNCII Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat spre capitala R. P. Polone, pentru a lua parte la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., şi George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bâneasa, erau prezenţi: tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iiie Verdeţ, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., al Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali. Au fost, de faţă, Wladyslaw Wojtasik, ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. hu TOVARĂŞUL nicolae ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat in R. P. Polonă pentru a lua parte la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia SOSIREA LA VARŞOVIA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a sosit, miercuri la amiază, la Varşovia. Pe aeroportul Okende, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele oficiale care 11 însoţesc au fost salutaţi de tovarăşii Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.F., Henryk Jablonski, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Polone, Piotr Jaroszewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, Stanislaw Gucwa, mareşalul Seimului, de alţi conducători de partid şi de stat polonezi. Pe aeroport se aflau ambasadorul Republicii Socialiste România la Varşovia, Aurel Duca, membri al ambasadei. Tovarăşului Nicolae Ceaușescu i-au fost lumînate buchete de flori. DESCHIDEREA CONSFĂTUIRII COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATUL DE LA VARŞOVIA 9 La 17 aprilie, s-a deschis la Varşovia Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ statelor participante la Tratatul de la Varşovia La consfătuire iau parte , din partea Republicii Populare Bulgaria — Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, conducătorul delegaţiei, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Konstantin Tellalov, secretar al C.C. al P.C.R., Peter Mladenov, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Milko Balev, membru al C.C. al P.C.R., directorul Cabinetului primului secretar al C.C. al P.C.R. , din partea Republicii Socialiste Cehoslovace — Gustav Husak, secretar general al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, conducătorul delegaţiei, Lubomir Strougal, membru al Prezidiului C.C. al P.C-C., preşedintele guvernului R.S.C., Vasil Bilak, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C.C, Bohuslav Chnoupek, membru al C.C. al P.C.C., ministrul afacerilor externe, Antonin Vavrus, şeful secţiei externe a C.C. al P.C.C. , din partea Republicii Democrate Germane — Erich Honecker, primsecretar al C-C. al Partidului Socialist Unit din Germania, conducătorul delegaţiei, Willi Stoph, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D.G., Horst Sindermann, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S-U.G, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.D.G., Hermann Axen, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Oskar Fischer, membru al C C. al P.S.U.G., locţiitor al ministrului de externe. Paul Markowski, membru al C.C. al P.S.U.G., şeful secţiei relaţii externe a C.C. al P.S.U.G . din partea Republicii Populare Polone — Edward Gierek, primsecretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, conducătorul delegaţiei, Henryk Jablonski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliului de Stat al R.P.P., Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.P., Ştefan Olszowski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., ministrul afacerilor externe, Ryszard Frelek, membru al Secretariatului, şeful secţiei externe a C.C. al P.M.U.P. , din partea Republicii Socialiste România — Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, conducătorul delegaţiei, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Mircea Malița, Constantin Mitea, consilieri ai secretarului general al P.C.R. , din partea Republicii Populare Ungare — Janos Kadar, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, conducătorul delegaţiei, Jeno Fock, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.U., Frigyes Puja, membru al C.C. al P.M.S.U., ministrul afacerilor externe , din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste — L Brejnev, secretar general al C.C. al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, conducătorul delegaţiei, A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe, K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., K. V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., asistent al secretarului general al C.C. al P.C.U.S. Consfătuirea a fost deschisă de Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, care a salutat cordial delegaţiile sosite la Varşovia. Prima şedinţă s-a desfăşurat sub preşedinţia conducătorului delegaţiei U.R.S.S., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. La consfătuire este examinată problema „Etapa actuală a luptei pentru securitatea europeană şi destinderea internaţională". La lucrările consfătuirii iau parte mareşalul Uniunii Sovietice I. I. Iakubovski, comandantul suprem al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, şi N. P. Firiubin, secretarul general al Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Lucrările consfătuirii continuă la 18 aprilie. Tovarăşului A. N. KOSIGHIN Tovarăşului N. V. PODGORNl secretar general al C.C. al P.C.U.S. Tovarăşului L I. BREJNEV Telegramă de la bordul avionului preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem, al U.R.S.S. MOSCOVA Survolînd teritoriul U.R.S.S., dorim să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernului şi poporului sovietic prieten un cald salut tovărăşesc şi cele mai bune urări de succes în opera de construire a comunismului şi în lupta pentru pace. NICOLAE CEAUŞESCU MANEA MĂNESCU prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. secretar general al Partidului Comunist Român preşedintele Republicii Socialiste România