Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)

1974-04-18 / nr. 8214

ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI­­ MAI NOI FAPTE Şl SUCCESE DIN CRONICA ÎNTRECERII Cuvîntul de ordine al sondorilor Schelei de foraj Mediaş Folosirea utilajelor la randamentul maxim! In realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în acest an in marea întrecere socialistă pentru înfăptuirea cincinalului îna­inte de termen, un loc de o deose­bită importanţă Se ocupă, alături de problemele organizatorice specifice fiecărei unităţi productive în parte, şi modul cum este folosit întregul patrimoniu tehnic aflat în dotare. Ne-am oprit în acest scop la Sche­la de foraj Mediaş. Colectivul uni­tăţii, prin răspunsul dat chemării lansate în acest an de către confra­ţii lor brăileni, se angajează să ob­ţină un metraj pe instalaţie an cu 10 la sută mai mare decît valoarea medie pe sector, să reducă ciclul de demontare-transport-montaj cu o zi faţă de realizările din 1973, să ex­tindă acordul global la peste 70 la sută din numărul total de sonde fo­rate, ş.a. Am spicuit doar cîteva puncte din amplul program întocmit de comi­tetul oamenilor muncii şi comitetul sindicatului pentru a înfăptui cinci­nalul într-un timp cit mai scurt. Ce a stat la baza acestor angajamente ? In primul rind, experienţa pozitivă dobindită în cursul anului trecut. Astfel, prinntr-o bună organizare a activităţii, planul producţiei fizice exprimată în metri foraţi a fost în­deplinit in proporţie de 100,1 la sută ca urmare a creşterii vitezei de lu­cru cu 4,1 la sută faţă de realizările anului 1972, datorate, în special, ac­celerării vitezei mecanice de lucru Totodată, durata ciclului de demon­tare-transport-montaj a fost redusă cu 0,5 zile. Chiar şi de la simpla enumerare a acestor rezultate, se poate observa că principala activitate a constituit-o mobilizarea colectivului pentru va­lorificarea căilor ce pot contribui la utilizarea cit mai completă a parcu­lui de instalaţii şi agregate aflate In dotare. Acţiunea începută In cursul anului trecut nu s-a oprit cituşi de puţin la rezultatele prezentate, ci, printr-un fundamentat plan de mă­suri tehnico-organizatorice, elaborat de comitetul oamenilor muncii şi comi­tetul sindicatului, s-a extins şi mai mult, cuprinzînd la ora actuală, ma­joritatea membrilor formaţiilor de lucru. Şi pentru a ilustra mai bine preocuparea sondorilor de la schela de foraj Mediaş, pentru ca fiecare utilaj să lucreze cu un randament maxim, să vedem care sînt principa­lele direcţii cuprinse în planul de măsuri al acestui an. După cum ne Dumitru Buf (Continuare în pag. a 2-a) O preocupare deosebită a colectivului întreprinderii „Ţesătura, din“ Iaşi, este introducerea în fabricaţie de serie a fibrei de poliester românesc „TE­­ROM". Modernizarea capacităţilor de producţie a făcut­ posibilă ca actual­mente să se poată prelucra ţesături din fire de poliester în amestec. Pe anul 1974, întreprinderea ieșeană va prelucra peste 1,4 milioane metri liniari țe­sături noi din acest gen. O altă materie primă românească este fibra ME­­EANA tip bumbac­ Prin prelucrarea acesteia se va înlocui numai in decursul acestui an 40 tone de bumbac adus din import. In clişeu. Aspect de lucru din cadrul secţiei de ţesătorie a întreprinderii. Foto : M. PANAITESCU „Milionar" la „Electroputere“ — Cum să nu-l cunosc, că noi aici, la „Electroputere" Craiova, ne cunoaştem ca intr-un sat, dar pe el, care are şi un renume ! Ce, dum­neavoastră n-aţi auzit de el ? Inginerul Ion Meţiu nu crede că, intr-adevăr, eu n-am auzit despre unul din colegii lui. „Ea bază e muncitor, tovarăşe, electrician bo­binator, a făcut şcoala muncitoreas­că la sera! dar are un cap care-i ajunge ci­ pentru zece diplome de inginer. Are vocaţie de tehnolog şi simţ practic, e o capacitate în me­seria lui". ~­ Prin 1961 — îmi spune tehni­cianul Nicolae Cumpănaşu — eram strungar, lucram la noile noastre rotoare pentru motoarele de trac­ţiune ale locomotivelor Diesel elec­trice. Mi-aduc aminte că primele zece rotoare la probă s-au ars, au făcut scurtcircuit. Vă daţi seama, a venit directorul, au venit ingi­neri... Ce-a făcut, ce-a dres, că pînă la urmă nea Petrică le-a găsit Hiba. E un OM, vorbesc şi ca pregătire şi ca fel de a fi. — In anul I de profesională — mărturiseşte bobinatorul Dumitru Ungureanu — cînd am intrat în ur­Mnă, prima întrebare pe care i-am pu­s-o meşterului a fost : „Care-i Petre Săftoiu ?“ Nu era in momen­tul acela în secţie şi l-am rugat da­­că-l vede să mi-l arate, că auzi­sem de el. Şi ca elevi, fiecare ne voiam ca el, să învăţăm meserie şi să facem ceva despre care să vorbească lumea, să ne cunoască. — Şi acum ? — Acum, el e tot timpul cu noi ; eu, uitaţi-vă, lucrez la generatoa­rele electrice pentru locomotiva Diesel, la bobinare. Lucrez după o metodă a lui nea Petrică (noi, cei mai tineri, aşa-i zicem, „nea Petri­că", cu toate că nici el nu e prea bătrin). Bobinarea se face cu fir continuu, în felul acesta nu se mai fac lipituri, se economiseşte şi ma­terial şi timp de execuţie, creşte şi siguranţa de funcţionare a genera­torului. 11 ascult şi pe bobinatorul Con­stantin Ciolponea : — Mă căsătorisem de curînd şi intr-o seară am ieşit cu soţia la restaurantul „Periniţa". Nu mai e­­rau locuri, la o masă se găsea nea Petrică cu nevasta şi cu copiii (are doi băieţi, pe unul îl cheamă .­ Octavian Nica (Continuare in pag. a 2-a) în pagina a 2-a ORIZONT CULTURAL Proletari din toate ţările, mnîihvâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8214 ♦♦♦ Joi 18 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Succese­­ ale constructorilor dimboviţeni • In cinstea zilei de 1 Mai, constructorii de pe şantierul noilor secţii ale Fabricii de ci­ment din Fieni au prezentat spre recepţie instalaţiile carierei de argilă Malul Roşu şi halele de uscare şi transport ale marnei Au început, de asemenea, pro­bele mecanice ale morilor de făină, cu multe zile înainte de termenul planificat. Construc­torii au încheiat, totodată, lu­crările din sectorul turnului ci­­cloanelor, iar pe șantierul uria­şului cuptor de clinchet de 3 000 tone au început să se execute sudurile definitive, în zidirea lui urmînd să înceapă la 15 mai. • Formaţiile Trustului de construcţii industriale şi Trus­tului de instalaţii şi montaje din Bucureşti, care lucrează pe şantierul întreprinderii de o­­ţeluri aliate din Tirgovişte, au racordat la circuitul productiv al doilea cuptor electric de 10 tone, succes pe care-l consacră apropiatei sărbători a zilei de 1 Mai. Evenimentul a avut loc cu 170 de zile înainte de termenul stabilit în grafice, fapt care va permite tinerei uzine siderur­gice să realizeze anul acesta o producţie suplimentară de 3 000 tone oţel aliat­ 2,8 milioane lei producţie Colectivul Fabricii de materiale­ de construcţii din Baia Sprie a reuş­i­­­şit ca, în întrecerea desfăşurată în­­ cinstea zilei de 1 Mai, să înscrie în­­ cartea realizărilor sale succese de d­i­­­osebite. Este vorba de introducerea­­ în fabricaţie a unor noi produse şi ( I de realizarea unei producţii supli- , I mentare, de la începutul anului , pînă în prezent în valoare de 2,8­­ milioane lei. (PAMFIL BILT. co­­. „MUNCA"). PSIHOSOCIOLOGIA In sprijinul prevenirii ACCIDENTELOR DE MUNCĂ La Combinatul siderurgic Reşiţa este pe cale de a fi aplicat un inte­­sant studiu al unui tînăr psiholog LUDOVIC ^pI^AR- „SIM­­ULATOR COMPLEX PENTRU EXAMINAREA SI PREGĂTIREA PRO­­ESIONALA A MACARAGIILOR". Procesul elaborării acestui studiu cu o sferă de aplicabilitate mult mai largă decît titlul său — este, de pt, expresia materializată a experienței — în intreaga ei complexitate, b semnul pionieratului. în cea mai mare parte_— a unuia din cele mai „,-l fnl rin bllinr'j I IUI l'l r I . .1 « -1 f 11 1 II C 1 llfl At'îp • Molnar : — A fost foarte greu începutul... S-a pornit de la simplu, de pildă, de la un domeniu în care lucrurile erau mai cunoscute : examinarea mecani­cilor de locomotivă din cadrul căilor ferate uzinale. Deci voi sări peste a-r cest început. Nu înainte insă de a aminti că aceasta a constituit pentru la­borator verificarea minuţioasă a apara­­tajului, a instru­mentelor de care dispunem şi o ex­­perienţa preţioasă pentru colectivul nostru,­­ iar pen­tru întreprindere un cîştig prin înlocuirea treptată a mecanicilor care nu întruneau minimum de ap­titudini necesare exercitării cu suc­ces a acestei meserii. — Am vrea să detaliaţi, totuşi, a­­firmaţia : „O experienţă preţioasă pentru colectivul nostru..." — Da. Dar, întîi, aş menţiona două nume: Zoltan Bogaţi, psiholog, ac­tualul şef al laboratorului, şi ingi­nerul Teodor Turneu, în prezent, şe­ful serviciului organizarea producţiei şi a muncii. Căci­ ei au pus — în­­cepînd din 1968 — piatra de temelie a laboratorului, cu sprijinul direct al conducerii combinatului şi, mai cu seamă, al directorului general. Eu am venit mai tirziu. Experienţa de care vorbeam se relevă prin două aspecte. Primul, succint, l-am menţi­onat — verificarea instrumentelor, a aparatelor. Se mai adaugă cristaliza­rea propriei tehnici de examinare a subiecţilor, iniţierea câtorva tehni­cieni în examinare. Al doilea aspect include statornicirea ideii de utili­tate şi necesitate a psihosociologie d in­­tr-o unitate indus­trială. Pentru că a fost un început. Pentru că exista neîncredere, chiar ■opoziţie făţişă din partea unor conducători ai procese­­lor de producţie. Sau se aşteptau re­zultate concrete, imediate. Şi-n a­­ceastă situaţie, activitatea strict pro­fesională a personalului laboratorului a trebuit — şi a fost — imbinată cu una educativă : în principal, cursu­rile de sensibilizare — cum le-am numit noi — a inginerilor, maiştrilor, tehnicienilor. Cursuri în care, sub diferite forme, s-a explicat rolul psihologiei, a­ sociologiei în produc­ţie, necesitatea aplicării unui stil ştiinţific in munca cu oamenii. — înţelegem că aceasta a fost o primă treaptă. Următoarea ? — Examinarea macaragiilor din Discuţie consemnată de Ioan Mitric (Continuare in pag. a 2-a) PROTECŢIA MUNCII Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, a plecat spre capitala R. P. Po­lone, pentru a lua parte la Consfă­tuirea Comitetului Politic Consulta­tiv al statelor participante la Trata­tul de la Varşovia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al gu­vernului, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., şi George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bâneasa, erau prezenţi: tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănes­­cu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Po­­pescu Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iiie Verdeţ, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., al Con­siliului de Stat şi ai guvernului, con­ducători ai instituţiilor centrale şi or­ganizaţiilor obşteşti, generali. Au fost, de faţă, Wladyslaw Woj­­tasik, ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. h­u TOVARĂŞUL nicolae ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat in R. P. Polonă pentru a lua parte la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia SOSIREA LA VARŞOVIA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii So­cialiste România, a sosit, miercuri la amiază, la Varşovia. Pe aeroportul Okend­e, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele o­­ficiale care 11 însoţesc au fost sa­lutaţi de tovarăşii Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.F., Henryk Jablonski, preşedintele Con­siliului de Stat al R.P. Polone, Piotr Jaroszewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, Stanislaw Gucwa, ma­reşalul Seimului, de alţi conducători de partid şi de stat polonezi. Pe aeroport se aflau ambasadorul Republicii Socialiste România la Var­şovia, Aurel Duca, membri al am­basadei. Tovarăşului Nicolae Ceaușescu i-au fost lumînate buchete de flori. DESCHIDEREA CONSFĂTUIRII COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATUL DE LA VARŞOVIA 9 La 17 aprilie, s-a deschis la Varşo­via Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ statelor participante la Tratatul de la Varşovia­ La consfătuire iau parte , din partea Republicii Populare Bulgaria — Todor Jivkov, prim-se­cretar al C.C. al Partidului Comu­nist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, conducăto­rul delegaţiei, Stanko Todorov, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Konstantin Tel­­lalov, secretar al C.C. al P.C.R., Pe­­ter Mladenov, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Milko Balev, membru al C.C. al P.C.R., directorul Cabinetului pri­mului secretar al C.C. al P.C.R. , din partea Republicii Socialiste Cehoslovace — Gustav Husak, se­cretar general al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, condu­cătorul delegaţiei, Lubomir Strougal, membru al Prezidiului C.C. al P.C-C., preşedintele guvernului R.S.C., Vasil Bilak, membru al Prezidiului, se­cretar al C.C. al P.C.C, Bohuslav Chnoupek, membru al C.C. al P.C.C., ministrul afacerilor externe, Antonin Vavrus, şeful secţiei externe a C.C. al P.C.C. , din partea Republicii Democrate Germane — Erich Honecker, prim­­secretar al C-C. al Partidului Socia­list Unit din Germania, conducăto­rul delegaţiei, Willi Stoph, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D.G., Horst Sindermann, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S-U.G­, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.D.G., Hermann Axen, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Oskar Fischer, membru al C C. al P.S.U.G., locţiitor al mi­nistrului de externe. Paul Markow­­ski, membru al C.C. al P.S.U.G., şeful secţiei relaţii externe a C.C. al P.S.U.G­ . din partea Republicii Populare Polone — Edward Gierek, prim­­secretar al C.C. al Partidului Munci­toresc Unit Polonez, conducătorul delegaţiei, Henryk Jablonski, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliului de Stat al R.P.P., Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.P., Ştefan Olszowski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., ministrul afacerilor exter­ne, Ryszard Frelek, membru al Se­cretariatului, şeful secţiei externe a C.C. al P.M.U.P. , din partea Republicii Socialiste România — Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, conducătorul delega­ţiei, Manea Mănescu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al Guvernului Repu­blicii Socialiste România, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor exter­ne, Mircea Malița, Constantin Mitea, consilieri ai secretarului general al P.C.R. , din partea Republicii Populare Ungare — Janos Kadar, prim-secre­tar al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, conducătorul delega­ţiei, Jeno Fock, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., preşedin­tele Consiliului de Miniştri al R.P.U., Frigyes Puja, membru al C.C. al P.M.S.U., ministrul afacerilor ex­terne , din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste — L Brej­­nev, secretar general al C.C. al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice, conducătorul de­legaţiei, A. N. Kosîghin, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe, K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., K. V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., asistent al secreta­rului general al C.C. al P.C.U.S. Consfătuirea a fost deschisă de Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, care a salutat cordial dele­gaţiile sosite la Varşovia. Prima şedinţă s-a desfăşurat sub preşedinţia conducătorului delega­ţiei U.R.S.S., L. I. Brejnev, secre­tar general al C.C. al Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice. La consfătuire este examinată pro­blema „Etapa actuală a luptei pen­tru securitatea europeană şi des­tinderea internaţională". La lucrările consfătuirii iau parte mareşalul Uniunii Sovietice I. I. Iakubovski, comandantul suprem al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşo­via, şi N. P. Firiubin, secretarul ge­neral al Comitetului Politic Consul­tativ al statelor participante la Tra­tatul de la Varşovia. Lucrările consfătuirii continuă la 18 aprilie. Tovarăşului A. N. KOSIGHIN Tovarăşului N. V. PODGORNl­ secretar general al C.C. al P.C.U.S. Tovarăşului L I. BREJNEV Telegramă de la bordul avionului preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem, al U.R.S.S. MOSCOVA Survolînd teritoriul U.R.S.S., dorim să vă adresăm dumneavoastră, Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernului şi poporului sovietic prieten un cald salut tovărăşesc şi cele mai bune urări de succes în opera de con­struire a comunismului şi în lupta pentru pace. NICOLAE CEAUŞESCU MANEA MĂNESCU prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. secretar general al Partidului Comunist Român preşedintele Republicii Socialiste România

Next