Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)
1974-04-19 / nr. 8215
Pagina a 2-a l - Cu un scriitor care abordează mai multe genuri literare, este greu să te opreşti asupra unui domeniu... - Am debutat ca poet, apoi ca autor de parodii şi, în Sfîrşit, debutul care a surprins pe mulţi confraţi şi critici, acela de prozator. TM Să rămînem la proza, teritoriu pe care mă simt destul de ocrotit. - In proza dumneavoastră se pare că V străbat multe elemen- U te autobiografice. Cre- N deţi că acest mod de a crea conferă literali turii mai multă forţă, A veridicitate î - Nu ştiu exact dacă e vorba de elemente autobiografice, aşa cum le numiţi dumneavoastră. Cred, însă, că nu se poate scrie proză S fără trăiri autentice. încerc să redescopăr ^ un „timp" și „o lume“, încerc să desci- Lv frez tainele și sfensu- Mircea Micu: NU SE PROZĂ FĂRĂ TRĂIRI POATE SCRIE î AUTENTICE rile care, acum, se ri- Dacă ar fi să ne dică la rang de sim- luăm după proverbe, bol. Nu sint decit interpretul memoriei mele maturizate artistic. Sint unii scriitori care se manifestă atît in lirică, cit şi-n proză şi... de ce nu, şi-n dramaturgie. Credeţi că se poate crea cu aceeaşi vigoare in toate genurile literare . — Fără îndoială că şi în dramaturgie. Am dorit totdeauna să scriu teatru, am cîteva piese gata, nu grozave, dar, oricum, terminate. Cred că în comedie aş putea să mă desfăşor “M9U la __,_____ . ... ... fesionale mai comod, e un gen care mă prinde şi care, prinde şi la public. M-aţi provocat şi vă răspund. Dramaturgii români vor zimbi sceptic. Ei nu se tem de concurenţă. Sînt, deocamdată, prea puţini şi asta nu-i bine. E greu de suportat amintirea unei distincţii atunci cînd eşti cinstit cu meseria pe care o faci. Dacă în cazul meu a marcat o etapă încheiată... ? Asta se va vedea din cărţile viitoare. Şi nu uitaţi că am luat premiu pentru proză, evident că sunt înainte de toate poet. Criticii m-au decretat prozator, încercînd să mă convingă să abandonez poezia. E bine să ţii cont de părerea criticilor. Dar sînt iubiri care se continuă chiar după divorţul legal. Un premiu literar obligă, sau marchează numai o etapă incheiată ? n — Un premiu literar XI e un premiu şi nimic mai mult. Poate marca o etapă sau poate obliga la ambiţii pro „LAURI 74“ La Braşov se desfăşoară o suită de manifestări dedicate braşovenilor ,care în anul 1973 au obţinut înalte titluri şi distincţii pentru realizări remarcabile in activitatea de producţie, pe tărîmul ştiinţei, tehnicii, artei şi sportului. Vernisaje de expoziţii, spectacole folclorice dedicate laureaţilor, simpozioane, diferite intilniri au format programul manifestărilor înscrise sub genericul „Lauri 74" Braşov. Festivitate anuală, intrată de acum în tradiţia manifestărilor braşovene, ea s-a bucurat de un interes deosebit din partea participanților. O DUPĂ-AMIAZĂ Am petrecut o după-amiază la Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş, unde am avut prilejul să urmăresc cîteva manifestări ce aveau loc şi să stau de vorbă cu oamenii. Nişte ciocănituri m-au atras în hol, unde se pregătea o expoziţie de pictură semnată de artistul amator, profesorul Majthenyi Zoltan. Tematica lucrărilor era inspirată din viaţa oamenilor muncii, a ţăranilor infăţişîhd munca în colectiv. In sala de spectacol se repeta pentru prima oară pe scenă piesa lui Gh. Vlad, „Comedie cu olteni", sub îndrumarea lui Leonid Rebej.g. Cine sînt actorii ? 11 artiști amatori : Vasile Vintilescu, pensionar, Vasile Olteanu, laborant, Mircea Uifăleanu, măcelar, Gh. Cazacu, muncitor, Uliana Socaciu, muncitoare, Ion Moldovan, tî m p I a rsculptor, Mariana Suceava, textilistă, Elena Curticăpean, muncitoare, Mie Crefelean, operator chimist, Lazăr Mariana, elevă, Ion Tătar, operator chimist. Seara era dedicată .Discotecii", unde se putea participa numai pe bază de legitimaţie. Ciţiva inimoşi, Gh. Hidi, Andrei Izsak, Titus Daschievici şi Emil Sabău se ocupă de activitatea discotecii. Desigur, că mai multe căutări pentru îmbinarea audiției muzicale cu informaţii culturale de strictă necesitate n-ar strica. SERIALE « Obişnuiţi în ultimul timp cu ecranizări du TM pă romane celebre, ecran pentru a urmări primul episod dintr-o ecranizare după romalucrare din punct de nul lui Gustave Flauvedere cinematografic bert „Educaţia senticu mare profesionalism, deci plecînd cu această credinţă, ne-am aşezat luni seara in faţa micului mentală". Roman al unor destine individuale, prezentat ca o frescă a unei societăţi, „Educaţia sentimentală" rămîne o lucrare vie, pe care aşa am dori-o transpusă şi pentru T.V. Primul episod a răspuns dorinţei noastre, mai mult, am asistat la o ecranizare de aleasă factură artistică. SUCCES! " Secţia română a Teatrului de Nord din Satu Mare a încheiat un cincinal de activitate, piatră de temelie a unor viitoare izbîndiri. „Traversăm un moment de istorică rezonanţă în viaţa economică şi social-politică a ţării noastre : edificarea societăţii majore ale epocii sale, socialiste multilateral de a se pătrunde de dezvoltare, proces de ecoul stîrnit de mesa-largă reverberaţie In toate domeniile de activitate, inclusiv cel artistic. Incandescenţa acestor zile, trăite sub continua iluminare a Evenimentului reclamă conştiinţa celor cărora o permanentă scrutare le este destinat, astfel a propriilor idealuri creatoare, în consonanţă cu idealurile socialismului. Părtaşi nou, constructor la măreaţa operă de vremii noastre", emulaţie spirituală să încît arta să devină utilă, să contribuie la formarea omului de tip al Aceste cuvinte, tipăvîrşită sub oblăduirea riie în Caietul omagial Partidului, artistul sim- al teatrului, constituie te nevoia de a se con- un program de acţifrunta cu dezideratele mneanii ce vor urma dorindu-i, împreună cu publicul din Satu- Mare, bogaţi în succese I jul său de creaţie în Rubrică realizată de Anca Barbulescu Sesiunea Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa Incepînd de joi dimineaţa, Bucureştiul este gazda unei importante reuniuni internaţionale — cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa. Pentru prima dată în îndelungata sa activitate, comisia îşi desfăşoară lucrările sesiunii sale anuale ia afara sediului de la Geneva. La lucrările actualei sesiuni participă delegaţii ale ţărilor membre ale comisiei, reprezentanţi ai unor organisme internaţionale Au fost prezenţi, la şedinţa de deschidere a sesiunii, Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, numeroşi invitaţi, ziarişti români şi străini. 1. In alocuţiunea sa, Miloslav Hruza, preşedintele Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa, a adresat calde mulţumiri guvernului român pentru condiţiile favorabile create in vederea desfăşurării lucrărilor acestui organism internaţional în capitala României. Salutind, in numele locuitorilor municipiului, pe participanţii la lucrări, primarul general al Capitalei, Gheorghe Cioară, a spus : „Desfăşurarea actualei sesiuni la Bucureşti, prima dată în afara sediului său, semn al aprecierii pe care ţările membre ale comisiei o dau contribuţiei active a României la edificarea securităţii şi dezvoltării cooperării pe continentul european, constituie pentru oraşul nostru o deosebită cinste şi un prilej de profundă satisfacţie". S-a dat apoi citire Mesajului secretarului general al O.N.U., Kurt Waldheim, transmis prezentei sesiuni, în care, după ce adresează calde mulţumiri guvernului României pentru invitaţia de a convoca la Bucureşti această reuniune, dă o înaltă apreciere activităţii desfăşurate pînă în prezent de Comisia Economică a O.N.U. pentru Europa. Janez Stanovnik, secretar executiv al C.E.E., în discursul său de deschidere, s-a referit pe larg la problemele actuale care confruntă viaţa economică internaţională, insistind asupra fenomenelor economice specifice continentului european. După şedinţa de deschidere a sesiunii, s-a trecut la adoptarea agendei de lucru a sesiunii pe care figurează pe prim plan examinarea situaţiei economice din Europa şi activităţile comisiei şi punerea în aplicare a priorităţilor ţinînd seama îndeosebi de tema „Rolul tehnologiei în dezvoltarea economică a regiunii C.E.E."Va fi dezbătută, de asemenea, contribuţia comisiei la programele Naţiunilor Unite pentru ajutorarea ţărilor în curs de dezvoltare, precum şi cooperarea cu alte organizaţii internaţionale. In cadrul lucrărilor va fi abordat şi modul în care se aplică rezoluţiile şi hotăririle comisiei privind dezvoltarea comerţului, cooperarea industrială, problemele energiei în Europa, etc. Alte puncte de pe ordinea de zi se referă la programul de lucru şi priorităţile pentru anul 1974—1975 şi pe termen lung, raportul anual al comisiei către Consiliul economic şi social şi alte probleme curente ale activităţii acestui organism internaţional. In şedinţa plenară de după-amiază, a luat cuvîntul conducătorul delegaţiei Republicii Socialiste România. Relevînd că Sesiunea actuală îşi desfăşoară lucrările într-un climat politic marcat de o intensificare a preocupărilor şi acţiunilor pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe principii noi, democratice, pentru abordarea curajoasă şi în substanţă a problemelor majore ce confruntă astăzi omenirea, pentru edificarea, prin efort propriu şi largă cooperare internaţională, a unei lumi mai drepte, conducătorul delegaţiei române, Octavian Groza, ministru secretar de stat, prim vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, a spus . România consideră că Europa trebuie să devină tot mai mult o zonă de largă şi fructuoasă colaborare între state suverane şi egale în drepturi, acţionează consecvent pentru ca relaţiile dintre ţările europene, dintre toate statele lumii, indiferent de orinduirea lor social-politică sau nivelul lor de dezvoltare, să fie aşezate constant, ferm şi ireversibil pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa, respectării şi garantării, de către toţi şi faţă de toţi, a dreptului sacru şi inalienabil al fiecărui popor de a-şi organiza viaţa conform aspiraţiilor sale proprii şi nevoilor dezvoltării sale economice şi socialePe baza acestor principii, România dezvoltă larg relaţiile sale economice cu ţările membre ale C.A.E.R., cu celelalte ţări socialiste, cu toate ţările lumii, indiferent de sistemul lor politic şi social şi gradul lor de dezvoltare economică. Comisia Economică a O.N.U. pentru Europa, precursor în acţiunea de cooperare interguvernamentală, a spus vorbitorul, poate să joace un rol de prim ordin, poate să contribuie la consolidarea destinderii, prin iniţierea şi concretizarea unor asemenea acţiuni de conlucrare economică care să dea un solid suport economic securităţii şi păcii pe continent. Concomitent, în şedinţe pe comitete, în cursul după-amiezii, au fost discutate aspecte ale activităţii organelor subsidiare ale comisiei constituite pe diferite probleme economice. ★ In seara aceleiaşi zile, Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, şi Octavian Groza, şeful delegaţiei române, au oferit un cocteil în cinstea participanţilor la sesiune. (Agerpres) a Sesiunea de primăvară Uniunii Interparlamentare In cursul zilei de joi au continuat, la Palatul Marii Adunări Naţionale, lucrările — pe comisii — ale sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. In prima parte a zilei, Comisia pentru studiul problemelor economice şi sociale a reluat dezbaterile asupra consecinţelor economice şi sociale ale unor probleme de ordin demografic. Şi-au expus părerile parlamentarii Vladimir Kudriavţev (U.R.S.S.), Radoi Popivanov (Bulgaria), Juman Alhuraithy (Kuweit), Sir John Hali (Marea Britanie), Sivavong Changkashi (Tailanda), Grethe Philip (Danemarca), Marijan Barisic (Iugoslavia), Abdoul N’Diaye (Senegal), Abdul Malek Ukil (Bangladesh), Milan Gregr (Cehoslovacia). In Comisia pentru studiul problemelor parlamentare, juridice și ale drepturilor omului, care dezbate diferite aspecte privind forme şi metode de participare a corpului electoral la procesul legislativ parlamentar, au luat cuvîntul Claudius Delorme (Franţa), Pramote Nakombab (Tailanda), Ari Ankorion (Israel), Lawrence Mitchell (Liberia), Salman Qudah (Iordania) şi Henrik de Fiumei (Polonia). După amiază, în Comisia pentru educaţie, ştiinţă şi cultură au continuat dezbaterile pe tema „Educarea tineretului în spiritul înţelegerii, cooperării şi păcii internaţionale". Au luat cuvîntul deputaţii Johannes Gilleberg (Norvegia) şi N. Smit-Kroes (Olanda) In Comisia pentru teritoriile neautonome şi studiul problemelor etnice au fost discutate principii şi măsuri menite să prevină şi să elimine orice formă de discriminare rasială, îndeosebi a apartheidului. Au vorbit Renaude Lapointe (Canada), Uwe Holtz (R. F. Germania), Oulate Maurice (Coasta de Fildeş), J. Herbert Burke (S.U.A.), M. Tayara (R. A. Siria), Yohanah Bader (Israel), Van der Mei (Olanda), Milko Tarabanov (Bulgaria). Vineri urmează a se adopta rapoartele comisiilor şi proiectele de rezoluţie ce vor fi supuse aprobării sesiunii de toamnă a Uniunii Interparlamentare. Joi seara, preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, Miron Constantinescu, a oferit,in Sala de marmură a Casei Scînteii, o recepţie în onoarea delegaţiilor participante la sesiunea de primăvară a Uniunii Interparlamentare. ★ niunea politico-educativă (Urmare din pag. 1) ştesc: extinderea acordului global, răspunderea cadrelor tehnice pentru protecţia muncii, urmărirea modului de îndeplinire a angajamentelor, dezvoltarea mişcării de invenţii, inovaţii raţionalizări sunt abordate sporadic ori numai enunţate în cadrul proiectelor şi planurilor de muncă, fără să fi condus la acţiuni cu o eficienţă bine marcată in planul producţiei Activitatea artistică de amatori se află in pragul unor mutaţii cerute de scopurile sale fundamentale şi de evenimentele pe care le vom sărbători în acest an. Numărul încă mic de brigăzi artistice, coruri, formaţii de recitatori şi de teatru, atrăgind după sine penuria spectacolelor cu caracter educativ-patriotic, revoluţionar , absenţa colaborărilor cu şcolile populare de artă, filialele uniunilor de creaţie, activitatea artistică din şcoli şi licee, instituţiile de artă şi cultură , deficienţele generale manifestate în repertoriul şi frecvenţa spectacolelor ansamblurilor folclorice profesioniste de pe lingă sindicate — reprezintă tot atîtea situaţii care arată că în comparaţie cu condiţiile materiale şi cu sarcinile exprese din acest domeniu se face prea puţin pentru a conferi activităţii artistice un caracter de masă. Nu sînt lucruri (chiar) necunoscute şi nimeni nu aşteaptă acţiuni spectaculoase, numai de dragul epatării şi al îmbogăţirii artificiale a registrelor şi rapoartelor de activitate Perfecţionarea pe care unii activişti o întrezăresc sub forma noutăţilor îin sine, ori o aşteaptă întotdeauna din altă parte, decit ca izvorînd şi manifestîndu-se în propria lor muncă, trebuie înţeleasă şi tradusă prin iniţiative care să oglindească reconsiderarea şi sporirea eficienţei mijloacelor şi formelor aşa-zis tradiţionale ale activităţii politico-educative şi culural-artistice de masă. Prin cunoaşterea acelora, cărora ne adresăm, lărgirea sferei de cuprindere, pe calea diferenţierii acţiunilor, Împletirea obiectivelor generale ale educaţiei cu cerinţele specifice locului de muncă şi beneficiarilor respectivi, creşterea sentimentului de răspundere şi receptivitate faţă de preocupările actuale ale celorlalţi factori educaţionali, pregătirea „educatorilor" pentru dialogul deschis, competent, sincer şi convingător, pe teme ce privesc viaţa societăţii noastre, a întreprinderii, a colectivelor de salariaţi. Toate aceste direcţii şi modalităţi de a concepe munca politică impun însă un plus de rigoare exigentă şi combativitate în viaţa organelor teritoriale ale sindicatelor, in instruirile periodice şi sprijinul concret, permanent pe care ele trebuie să-l acorde activului salariat şi obştesc, tuturor manifestărilor educative din întreprinderi şi instituţiile culturale ale sindicatelor. MUNKA Conferinţa a creatorilor din In Capitală au început joi dimineaţă lucrările celei de-a doua conferinţe naţionale a creatorilor din cinematografie, eveniment important al vieţii noastre culturale. După cum se arată şi vitezele elaborate de Biroul asociaţiei, care au servit drept punct de pornire pentru o serie de dezbateri apărute in presă, conferinţa este chemată să analizeze in spiritul unei înalte exigenţe partinice, activitatea desfăşurată de asociaţa cineaştilor, participarea cinematografiei naţionale la dezvoltarea culturii româneşti, rolul ce îi revine filmului în amplul proces de educaţie socialistă a maselor, direcţiile esenţiale ale evoluţiei acestei arte. La conferinţă este prezent tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Iau parte, ca invitaţi, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, conducătoriai uniunilor de creaţie, ai unor organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii culturale, precum şi peste 200 de delegaţi ai cineaştilor. La primul punct al ordinei de zi, regizorul Francisc Munteanu a prezentat darea de seamă asupra activităţii asociaţiei cineaştilor. ★ Darea de seamă a relatat pe larg principalele etape ale evoluţiei filmului românesc în cei aproape zece ani care au trecut de la ultima adunare generală a Asociaţiei cineaştilor. In urma analizei complexe pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut-o în martie 1971 situaţiei cinematografiei naţionale, dînd preţioase indicaţii privind orientarea tematică a filmelor, apropierea creaţiei de filme de realităţile epocii socialiste, de preocupările şi aspiraţiile poporului, precum şi în legătură cu creşterea numărului de creaţii cinematografice, filmul românesc a urcat hotărît treptele spre maturizarea sa ideologică şi spre dobîndirea unei calităţi artistice superioare. In ultimii ani, in cinematografia naţională cinematografie noastră au avut loc intr-adevăr modificări structurale ilustrate în primul rînd prin creşterea constantă a producţiei, de la 11 filme de lung metraj în 1970, la 24 in 1973. Studioul „Alexandru Sahla" a realizat 160 de filme, iar „Animafilm" 30 de filme. A fost reliefat în mod deosebit faptul că primul element distinctiv al acestei perioade este începutul de afirmare a filmului politic de tip evoluat, ilustrat prin producţii ca „Puterea şi Adevărul", „Viforniţa", „Despre o anume fericire", „Trecătoarele iubiri", „Proprietarii" şi „Trei scrisori secrete", care au demonstrat participarea directă a cineaştilor, cu mijloace specifice şi eficiente, la lupta revoluţionară pentru o lume mai dreaptă, mai bună. Tematica filmelor noastre s-a diversificat, răspunzind în mai mare măsură cerinţelor publicului. Darea de seamă a arătat şi deficienţele ce s-au manifestat în ce priveşte diversificarea genurilor abordate, amintind puţinele încercări, uneori neconcludente, din domeniul comediei satirice, al filmelor pentru copii şi tineret sau al ecranizării unor opere reprezentative ale literaturii noastre. Un loc important în darea de seamă a fost acordat analizei felului în care Asociaţia cineaştilor s-a manifestat ca organizaţie menită să stimuleze activitatea de creaţie in domeniul cinematografiei, să impulsioneze evoluţia calitativă a filmului românesc şi să asigure un climat propice unor dezbateri creatoare. în această privinţă majoritatea participanţilor la discuţii au adus numeroase completări dării de seamă, reliefînd deficienţele manifestate în activitatea Asociaţiei, făcînd importante propuneri privind creşterea aportului acesteia în permanenta dezvoltare a cinematografiei naţionale, ca mijloc eficient de formare a conştiinţei socialiste a maselor. Lucrările conferinţei continuă. Lucia Bogdan Adunare festivă cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări a mişcării naţionale şi mondiale pentru pace Cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări a mişcării naţionale şi mondiale pentru pace, joi după-amiază, a avut loc, în Capitală, o adunare festivă la care au luat parte membri ai conducerii unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene, reprezentanţi ai cultelor. Despre semnificaţia evenimentului a vorbit prof. univ. dr. Tudor D. Ionescu, preşedintele Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii. Constituită în ambianţa procesului de transformări revoluţionare, care au deschis o eră nouă in istoria poporului nostru — a arătat vorbitorul — mişcarea pentru pace din România s-a străduit să reflecte în cei 25 de ani de activitate, aspiraţiile profunde ale poporului nostru, care, angajat într-o vastă operă de construcţie paşnică, este ferm ataşat idealurilor păcii, prieteniei şi colaborării internaţionale. La temelia întregii activităţi a mişcării pentru pace din România stă politica externă a partidului şi statului nostru. Ea dă glas aspiraţiilor profunde ale poporului român care, consacrîndu-şi forţa şi energia uriaşei opere creatoare, de edificare a noii orinduiri, manifestă in acelaşi timp un înalt spirit de responsabilitate pentru cauza păcii şi înţelegerii, a socialismului şi progresului social în lume. Vorbitorul s-a referit apoi pe larg la activitatea ţării noastre pe plan extern, la acţiunile întreprinse in viaţa internaţională, subliniind rolul decisiv pe care il are tovarăşul Nicolae Ceauşescu in elaborarea şi înfăptuirea politicii externe a României şi a principiilor care stau la baza ei. Preocupat neobosit de înflorirea patriei, preşedintele Nicolae Ceauşescu poartă, totodată cu strălucire mesajul de pace, prietenie şi colaborare al României socialiste pe toate meridianele, contribuind in mod esenţial la creşterea continuă a prestigiului internaţional al ţării noastre. Personalitate proeminentă a vieţii contemporane, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se bucură de o înaltă consideraţie în întreaga lume, ca luptător activ pentru afirmarea principiilor noi, democratice, în relaţiile dintre state, pentru întronarea unui climat de pace şi securitate internaţională. Mişcarea pentru pace din ţara noastră — a relevat in continuare vorbitorul — este puternic însufleţită în activitatea ei de ideile mobilizatoare cuprinse în documentele de partid,in lucrările şi cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind rolul opiniei publice, al maselor populare în determinarea unui curs pozitiv al evenimentelor internaţionale, în dezvoltarea înţelegerii şi colaborării între naţiuni. Accentuarea şi consolidarea politicii noi, a cursului destinderii nu se pot realiza fără intensificarea luptei maselor populare, întărirea unităţii şi coeziunii lor, fără participarea activă a popoarelor, care reprezintă forţa hotârîtoare a progresului social, a păcii în lume. Din această idee fundamentală decurge concepţia mişcării pentru pace din România asupra locului şi rolului ce revine mişcării contemporane pentru pace pe plan mondial, încrederea în forţa şi capacitatea acesteia de a-şi aduce o contribuţie tot mai eficientă la promovarea ţelurilor păcii. Cu prilejul jubileului mişcării noastre pentru pace — a spus în încheiere preşedintele Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii — încredinţăm partidul, pe preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că, împreună cu întregul popor, vom milita pentru îndeplinirea nobilei noastre misiuni de militanţi ai păcii şi ai construcţiei paşnice, vom munci fără preget pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, pentru înflorirea multilaterală a României socialiste pentru triumful cauzei păcii, prieteniei şi colaborării fructuoase între toate popoarele lumii. (Agerpres) Excelenţei Sale Domnului SIAKA STEVENS preşedintele Republicii Sierra Leone Folosindu-mă de prilejul celei de-a XIII-a aniversări a proclamării independenţei de stat a Republicii Sierra Leone, îmi este deosebit de plăcut ca, in numele poporului român, al Guvernului Republicii Socialiste România, ca şi al meu personal, să transmit Excelenţei Voastre calde felicitări şi cordiale urări de sănătate şi fericire personală, iar poporului prieten din Sierra Leone cele mai bune urări de noi şi importante succese, prosperitate şi progres. Sînt încredinţat că relaţiile de prietenie şi cooperare existente intre Republica Socialistă România şi Republica Sierra Leone, intre guvernele şi popoarele noastre, vor înregistra o continuă dezvoltare, pe multiple planuri, in interesul popoarelor noastre, al păcii, cooperării şi Înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Vineri 19 aprilie 1974 Consfătuirea pe ţară cu privire la activitatea tinerilor tipografi Din Iniţiativa Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist şi a Comitetului Uniunii sindicatelor din poligrafie, presă, radio-televiziune şi edituri, ieri, 18 aprilie a.c. vn sala Clubului întreprinderii poligrafice „13 Decembrie 1918“ din Capitală, au inceput lucrările Consfătuirii pe ţară cu secretarii UTC. şi cu responsabilii cu munca de tineret in comitetele sindicatelor din Întreprinderile poligrafice. Discuţiile, axate pe cîteva dintre problemele mai importante ale vieţii şi activităţii tinerilor tipografi, sînt prefaţate de referate din a căror tematică amintim : „Tineretul — factor activ la realizarea cincinalului inainte de termen" ; „Integrarea, pregătirea şi perfecţionarea tinerilor în profesia de tipograf" ; „Activitatea politică şi cultural-educativă în rîndul tineretului" ; „Preocupările organizaţiilor sindicale şi U.T.C. pentru rezolvarea problemelor sociala ale tineretului". Conferirea „Ordinului Muncii11 clasa I Direcţiei Generale a Rezervelor de Stat Prin decret prezidenţial, pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare a economiei naţionale, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înfiinţare, s-a conferit „Ordiiul Muncii" clasa I Direcţiei Generale a Rezervelor de Stat. înalta distincţie a fost iumînată de tovarăşul Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, în cadrul unei solemnităţi care a avut loc, joi la amiază, la Partul Republicii Socialiste România. Au fost de faţă tovarăşul Emil Drăgănescu, viceprimministru, precum şi membri ai conducerii Direcţiei Generale a Rezervelor de Stat-In numele C.C al P.C.R., al Consiliului de Stat şi al guvernului, personal al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului şi preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Ştefan Voitec a adresat calde felicitări tuturor lucrătorilor Direcţiei Generale a Rezervelor de Stat pentru conferireaOrdinului Muncii vol. I, le-a urat noi succese in activitatea lor consacrată înfăptuirii programului de Înflorire continuă a patriei noastre socialiste. Mulţumind pentru înalta distincţie acordată, tovarăşul Gheorghe Apostol, director general al Direcţiei Generale a Rezervelor de Stat, a exprimat, în numele Consiliului de Conducere, al comuniştilor, al tuturor salariaţilor, profunda satisfacţie pentru această nouă şi înaltă apreciere pe care conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, întîiul preşedinte al Republicii Socialiste România, o acordă Direcţiei Generale a Rezervelor de Stat. In aceste momente solemne ne angajăm să nu precupeţim nici un efort pentru realizarea în mod exemplar a politicii partidului şi statului, contribuind astfel la înfăptuirea înainte de termen a planului cincinal, la dezvoltarea economică şi socială a ţării, la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate in Republica Socialistă România. (Agerpres) îndrăzneala (Urmare din pag. 1) — Prin lucrările de autoutilare — ne-a făcut o sinteză inginerul Traian Ispas, şeful biroului de investiţii — ne-am propus să realizăm, in acest an, instalaţii şi maşini în valoare de 15 milioane de lei. Prea multe cifre ? Nu. Pentru că, de fapt, nu este vorba despre ele, ci despre oameni. Despre cei care au înţeles întrecerea socialistă ca o competiţie cu ei înşişi. Cu zeci de laturi, cuprinzind întregul. Cu iniţiative ce înlătură orice urmă de comoditate. Şi iarăşi, pentru a ne susţine afirmaţia, trebuie să dăm un exemplu. Participarea la iniţiativa ..Fiecare inginer, tehnician sau maistru — un cadru de concepţie", a descoperit, numai intr-o lună şi jumătate, o „rezervă internă" de nou tehnologic în valoare de 1 800 000 de lei. Aşadar, „de unde Începe întrecerea ?“ întrecerea a început în oameni. In conştiinţa lor, incertitudinea că pot realiza mereu şi mereu mai mult, mai cu seamă în acest an aureolat istoric de cea de a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă, anul celui de al XI-lea Congres al partidului. O Întrecere ce a început de mult şi se continuă, departe, în viitor. Brazilia - România: 2 - 0 SAO PAULO (Agerpres) — Peste 70 000 de spectatori au urmărit pe stadionul „Morumbi" din Sao Paulo al patrulea joc de verificare al selecţionatei de fotbal a Braziliei, care se pregăteşte pentru turneul final al campionatului mondial din R.F. Germania. Fotbaliştii brazilieni au intilnit echipa României, obţinînd victoria cu scorul de 2—0 (2—0) După cum transmit agenţiile internaţionale de presă, reprezentativa braziliană a jucat mai bine ca în partidele de verificare susţinute anterior în compania formaţiilor Mexicului (1—1), Cehoslovaciei (1—0) şi selecţionatei secunde a Bulgariei (1-0). Primul gol a fost înscris în minutul 10 de Leivinha. Gazdele au beneficiat de o lovitură liberă executată de Rivelino. Balonul a ricoşat din „zidul" apărării echipei române şi a fost preluat de Leivinha care, de la 10 m, a Înscris imparabil- Al doilea gol a fost marcat în condiţii asemănătoare. Acelaşi Rivelino a executat, în minutul 25, o lovitură liberă, balonul respins ajungind la Jairzinho care i l-a pasat lui Edu. Aripa stingă braziliană a şutat puternic în colţul drept al porţii lui Iorgulescu, majorînd scorul la 2—0. Echipa României a reuşit, in minutul 38, să înscrie un punct prin Marcu care a reluat din „voie" o pasă primită de la Lucescu, trimiţind balonul in plasă. Arbitrul jocului, francezul M- Wurtz, la semnalizarea tuşierului englez Patridge, a anulat insă golul pe motiv că jucătorul Kun se afla în poziţie de ofsaid. Au jucat următoarele formaţii : BRAZILIA : Leao, — Ze Maria, Luis Pereira, Piazza, Marinho, Clodoaldo, (Carbone), Rivelino, Paulo Cesar, Jairzinho (Valdomiro), Leivinha, Edu . ROMÂNIA : Iorgulescu,, — Anghelini, Antonescu, Sameș, Cristache, Dudu Georgescu, Dinu, Iordănescu, (din min. 72 Bălăci), Lucescu, Kun, Marcu. DIN TOATE • Peste 55 000 de spectatori au urmărit la Dortmund intîlnirea internaţională amicală de fotbal dintre echipele R.F. Germania şi Ungariei. Fotbaliştii vest-germani, care se pregătesc pentru turneul final al campionatului mondial, au obţinut victoria cu scorul de 5-0. • Continuîndu-şi pregătirile In vederea participării la turneul final al campionatului mondial din RF. Germania, selecţionata de fotbal a Poloniei a susţinut un joc de verificare la Liege, In compania reprezentativei Belgiei. Partida s-a încheiat la egalitate: 1—1. • Comisia de disciplină a U.E F.A., întrunită la Berna, a decis suspendarea a şase jucători din echipa Atletico Madrid, care s-au făcut vinovaţi de incidentele petrecute în primul meci dintre formaţiile Celtic Glasgow şi Atletico Madrid (0—0), disputat la Glasgow în cadrul semifinalelor „Cupei campionilor europeni" la fotbal. Jucătorii suspendaţi : Ayala, Diaz, Quique (eliminaţi de pe teren la Glasgow), Overjero, Alberto şi Melo nu vor avea drept de joc în partida retur, programată la 24 aprilie, la Madrid. • Selecţionata de fotbal a Uruguayului, care se pregăteşte pentru participarea la turneul final al campio- SPORTURILE natului mondial, a susţinut uri nou joc de verificare in Hong Kong. De data aceasta fotbaliştii uruguayeni au întîlnit o selecţionată a cluburilor locale, pe care au învins-o cu scorul de 4—1. • Cu o rundă înainte de terminarea turneului internaţional de şah de la Los Angeles, in fruntea clasamentului se află marii maeştri Florin Gheorghiu (România) şi Zvetozar Gligorici (Iugoslavia) cu cîte 6.3 puncte fiecare. In ultima rundă, Gheorghiu îl va întilni pe Soltis, în timp ce Gligorici va juca împotriva lui Mednis. • In campionatul mondial de hochei pe gheaţă (grupa A), care se desfăşoară la Helsinki, echipa Finlandei a învins cu scorul de 6—2 selecţionata PolonieiDupă desfăşurarea jocurilor de miercuri seara, in fruntea clasamentului continuă să se afle echipa Cehoslovaciei — 14 puncte (golaveraj 52—12) urmată de U.R.S.S. — 14 puncte (58—16)• După o zi de repaos, Turul ciclist al Marocului a continuat cu etapa a 8-a, desfășurată pe traseul Rabat—Casablanca. Victoria i-a revenit rutierului sovietic Iakobson, cronometrat pe distanța de 160 km cu timpul de 3h58’58”.