Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)

1974-04-19 / nr. 8215

Pagina a 2-a l - Cu un scriitor­­ care abordează mai multe genuri literare, este greu să te o­­preşti asupra unui do­meniu... - Am debutat ca poet, apoi ca autor de parodii şi, în Sfîrşit, debutul care a surprins pe mulţi confraţi şi cri­tici, acela de prozator. TM Să rămînem la proza,­­ teritoriu pe care mă­­ simt destul de ocrotit. - In proza dumnea­­­­voastră se pare că V străbat multe elemen- U te autobiografice. Cre- N deţi că acest mod de­­ a crea conferă litera­li turii mai multă forţă, A veridicitate î - Nu ştiu exact dacă­­ e vorba de elemente autobiografice, aşa cum le numiţi dumneavoas­­­­tră. Cred, însă, că nu se poate scrie proză S fără trăiri autentice. încerc să redescopăr ^ un „timp" și „o lu­­­­me“, încerc să desci- Lv frez tainele și sfensu- Mircea Micu: NU SE PROZĂ FĂRĂ TRĂIRI POATE SCRIE î AUTENTICE rile care, acum, se ri- Dacă ar fi să ne dică la rang de sim- luăm după proverbe, bol. Nu sint decit inter­pretul memoriei mele maturizate artistic.­­ Sint unii scriitori care se manifestă atît in lirică, cit şi-n proză şi... de ce nu, şi-n dra­maturgie. Credeţi că se poate crea cu aceeaşi vigoare in toate genu­rile literare . — Fără îndoială că şi în dramaturgie. Am dorit totdeauna să scriu teatru, am cîteva piese gata, nu grozave, dar, oricum, terminate. Cred că în comedie aş pu­tea să mă desfăşor “M9U la __,_____­ . ... ... fesionale mai comod, e un gen care mă prinde şi care­, prinde şi la pu­blic. M-aţi provocat şi vă răspund. Drama­turgii români vor zimbi sceptic. Ei nu se tem de concurenţă. Sînt, deocamdată, prea puţini şi asta nu-i bine. E greu de suportat amintirea unei distinc­ţii atunci cînd eşti cin­stit cu meseria pe care o faci. Dacă în cazul meu a marcat o etapă încheiată... ? Asta se va vedea din cărţile viitoare. Şi nu uitaţi că am luat pre­miu pentru proză, evident că sunt înainte de toate poet. Criticii m-au decretat proza­tor, încercînd să mă convingă să abando­nez poezia. E bine să ţii cont de­ părerea criticilor. Dar sînt iu­biri care se continuă chiar după divorţul le­gal.­­ Un premiu literar obligă, sau marchează numai o etapă inche­­iată ? n — Un premiu literar XI e un premiu şi nimic­­ mai mult. Poate marca o etapă sau poate o­­bliga la ambiţii pro­ „LAURI 74“ La Braşov se des­făşoară o suită de manifestări dedicate braşovenilor ,care în anul 1973 au obţinut înalte titluri şi dis­­tincţii pentru realizări remarcabile in activi­tatea de producţie, pe tărîmul ştiinţei, tehnicii, artei şi spor­tului. Vernisaje de expo­ziţii, spectacole folclo­rice dedicate laurea­ţilor, simpozioane, di­ferite intilniri au for­mat programul mani­festărilor înscrise sub genericul „Lauri 74" Braşov. Festivitate anuală, intrată de acum în tradiţia manifestărilor braşovene, ea s-a bu­curat de un interes deosebit din partea participanților. O DUPĂ-AMIAZĂ Am petrecut o du­­pă-amiază la Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş, unde am avut prilejul să urmăresc cîteva mani­festări ce aveau loc şi să stau de vorbă cu oamenii. Nişte ciocănituri m-au atras în hol, unde se pregătea o expoziţie de pictură semnată de artistul amator, profesorul Majthenyi Zoltan. Te­matica lucrărilor era inspirată din viaţa oa­­menilor muncii, a ţă­ranilor infăţişîhd mun­ca în colectiv. In sala de specta­col se repeta pentru prima oară pe scenă piesa lui Gh. Vlad, „Comedie cu olteni", sub îndrumarea lui Leonid Rebej.g. Cine sînt actorii ? 11 artiști amatori : Vasile Vin­­tilescu, pensionar, Va­sile Olteanu, laborant, Mircea Uifăleanu, mă­celar, Gh. Cazacu, muncitor, Uliana Soca­­ciu, muncitoare, Ion Moldovan, t­î m p I a r­­sculptor, Mariana Su­ceava, textilistă, Elena Curticăpean, munci­toare, Mie Crefelean, operator chimist, La­­zăr Mariana, elevă, Ion Tătar, operator chimist. Seara era dedicată .Discotecii", unde se putea participa numai pe bază de legitima­ţie. Ciţiva inimoşi, Gh. Hidi, Andrei Izsak, Ti­­tus Daschievici şi E­­mil Sabău se ocupă de activitatea discote­cii. Desigur, că mai multe căutări pentru îmbinarea audiției mu­zicale cu informaţii culturale de strictă necesitate n-ar strica. ­ SERIALE « Obişnuiţi în ultimul timp cu ecranizări du­ TM pă romane celebre, ecran pentru a urmări primul episod dintr-o ecranizare după roma­lucrare din punct de nul lui Gustave Flau­­vedere cinematografic bert „Educaţia senti­cu mare profesiona­lism, deci plecînd cu a­c­e­a­s­t­ă credinţă, ne-am aşezat luni seara in faţa micului mentală". Roman al unor des­tine individuale, pre­zentat ca o frescă a unei societăţi, „Educa­ţia sentimentală" ră­­mîne o lucrare vie, pe care aşa am dori-o transpusă şi pentru T.V. Primul episod a răspuns dorinţei noas­tre, mai mult, am a­­sistat la o ecranizare de aleasă factură ar­tistică. SUCCES! " Secţia română a Teatrului de Nord din Satu Mare a încheiat un cincinal de activi­tate, piatră de teme­lie a unor viitoare iz­­bîndiri. „Traversăm un mo­ment de istorică re­zonanţă în viaţa eco­nomică şi social-poli­­tică a ţării noastre : edificarea societăţii majore ale epocii sale, socialiste multilateral de a se pătrunde de dezvoltare, proces de ecoul stîrnit de mesa-largă reverberaţie In toate domeniile de ac­tivitate, inclusiv cel ar­tistic. Incandescenţa a­­cestor zile, trăite sub continua iluminare a Evenimentului reclamă conştiinţa celor cărora o permanentă scrutare le este destinat, astfel a propriilor idealuri creatoare, în conso­nanţă cu idealurile socialismului. Părtaşi nou, constructor la măreaţa operă de vremii noastre", emulaţie spirituală să încît arta să devină utilă, să contribuie la formarea omului de tip al Aceste cuvinte, tipă­vîrşită sub oblăduirea riie în Caietul omagial Partidului, artistul sim- al teatrului, constituie te nevoia de a se con- un program de acţi­­frunta cu dezideratele mne­­­anii ce vor urma dorindu-i, împreună cu publicul din Satu- Mare, bogaţi în suc­­cese I jul său de creaţie în Rubrică realizată de Anca Barbulescu Sesiunea Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa Incepînd de joi dimineaţa, Bucu­­reştiul este gazda unei importante reuniuni internaţionale — cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa. Pentru prima dată în îndelungata sa acti­vitate, comisia îşi desfăşoară lucră­rile sesiunii sale anuale ia­ afara se­diului de la Geneva. La lucrările actualei sesiuni parti­cipă delegaţii ale ţărilor membre ale comisiei, reprezentanţi ai unor orga­nisme internaţionale Au fost pre­zenţi, la şedinţa de deschidere a se­siunii, Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, numeroşi invitaţi, ziarişti ro­mâni şi străini. 1. In alocuţiunea sa, Miloslav Hruza, preşedintele Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa, a adresat calde mulţumiri guvernului român pentru condiţiile favorabile create in vederea desfăşurării lucrărilor aces­tui organism internaţional în capitala României. Salutind, in numele locuitorilor municipiului, pe participanţii la lu­crări, primarul general al Capitalei, Gheorghe Cioară, a spus : „Desfăşura­rea actualei sesiuni la Bucureşti, prima dată în afara sediului său, semn al aprecierii pe care ţările membre ale comisiei o dau contribuţiei active a României la edificarea securităţii şi dezvoltării cooperării pe continentul european, constituie pentru oraşul nostru o deosebită cinste şi un pri­lej de profundă satisfacţie". S-a dat apoi citire Mesajului se­cretarului general al O.N.U., Kurt Waldheim, transmis prezentei se­siuni, în care, după ce adresează calde mulţumiri guvernului Ro­mâniei pentru invitaţia de a con­voca la Bucureşti această­­ reuniune, dă o înaltă apreciere activităţii des­făşurate pînă în prezent de Comi­sia Economică a O.N.U. pentru Europa. Janez Stanovnik, secretar executiv al C.E.E., în discursul său de deschi­dere, s-a referit pe larg la proble­mele actuale care confruntă viaţa economică internaţională, insistind asupra fenomenelor economice spe­cifice continentului european. După şedinţa de deschidere a se­siunii, s-a trecut la adoptarea agen­dei de lucru a sesiunii pe care figurează pe prim plan examinarea situaţiei economice din Europa şi activităţile comisiei şi punerea în aplicare a priorităţilor ţinînd seama îndeosebi de tema „Rolul tehnologiei în dezvoltarea economică a regiunii C.E.E."­­Va fi dezbătută, de asemenea, con­tribuţia comisiei la programele Na­ţiunilor Unite pentru ajutorarea ţărilor în curs de dezvoltare, precum şi cooperarea cu alte organizaţii in­ternaţionale. In cadrul lucrărilor va fi abordat şi modul în care se a­­plică rezoluţiile şi hotăririle comisi­ei privind dezvoltarea comerţului, cooperarea industrială, problemele e­nergiei în Europa, etc. Alte puncte de pe ordinea de zi se referă la programul de lucru şi priorităţile pentru anul 1974—1975 şi pe termen lung, raportul anual al comisiei că­tre Consiliul economic şi social şi alte probleme curente ale activităţii acestui organism internaţional. In şedinţa plenară de după-amiază, a luat cuvîntul conducătorul delega­ţiei Republicii Socialiste România. Relevînd că Sesiunea actuală îşi des­făşoară lucrările într-un climat po­litic marcat de o intensificare a preo­cupărilor şi acţiunilor pentru aşeza­rea relaţiilor dintre state pe prin­cipii noi, democratice, pentru abor­darea curajoasă şi în substanţă a problemelor majore ce confruntă astăzi omenirea, pentru edificarea, prin efort propriu şi largă cooperare internaţională, a unei lumi mai drepte, conducătorul delegaţiei ro­mâne, Octavian Groza, ministru se­cretar de stat, prim­ vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, a spus . România consideră că Europa trebuie să de­vină tot mai mult o zonă de largă şi fructuoasă colaborare între state suverane şi egale în drepturi, acţio­nează consecvent pentru ca relaţiile dintre ţările europene, dintre toate statele lumii, indiferent de orindui­­­rea lor social-politică sau nivelul lor de dezvoltare, să fie aşezate con­stant, ferm şi ireversibil pe princi­piile deplinei egalităţi în drepturi, respectului, independenţei şi suvera­nităţii naţionale, neamestecului in treburile interne, avantajului reci­proc, renunţării la forţă şi la ame­ninţarea cu forţa, respectării şi ga­rantării, de către toţi şi faţă de toţi, a dreptului sacru şi inalienabil al fiecărui popor de a-şi organiza viaţa conform aspiraţiilor sale proprii şi nevoilor dezvoltării sale economice şi sociale­Pe baza acestor principii, Româ­nia dezvoltă larg relaţiile sale eco­nomice cu ţările membre ale C.A.E.R., cu celelalte ţări socialiste, cu toate ţările lumii, indiferent de sistemul lor politic şi social şi gradul lor de dezvoltare economică. Comisia Economică a O.N.U. pen­tru Europa, precursor în acţiunea de cooperare interguvernamentală, a spus vorbitorul, poate să joace un rol de prim ordin, poate să contri­buie la consolidarea destinderii, prin iniţierea şi concretizarea unor ase­menea acţiuni de conlucrare econo­mică care să dea un solid suport economic securităţii şi păcii pe con­tinent. Concomitent, în şedinţe pe co­mitete, în cursul după-amiezii, au fost discutate aspecte ale activităţii organelor subsidiare ale comisiei con­stituite pe diferite probleme econo­mice. ★ In seara aceleiaşi zile, Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, şi Octavian Groza, şeful delegaţiei române, au oferit un cocteil în cinstea participanţilor la sesiune. (Agerpres) a Sesiunea de primăvară Uniunii Interparlamentare In cursul zilei de joi au continuat, la Palatul Marii Adunări Naţionale, lucrările — pe comisii — ale sesiunii de primăvară a Uniunii Interparla­mentare. In prima parte a zilei, Comisia pentru studiul problemelor economice şi sociale a reluat dezba­terile asupra consecinţelor economice şi sociale ale unor probleme de or­din demografic. Şi-au expus păre­rile parlamentarii Vladimir Kudriav­­ţev (U.R.S.S.), Radoi­ Popivanov (Bulgaria), Juman Alhuraithy (Ku­weit), Sir John Hali (Marea Brita­­nie), Sivavong Changkash­i (Tailan­­da), Grethe Philip (Danemarca), Ma­­rijan Barisic (Iugoslavia), Abdoul N’Diaye (Senegal), Abdul Malek Ukil (Bangladesh), Milan Gregr (Cehoslo­vacia). In Comisia pentru studiul problemelor parlamentare, juridice și ale drepturilor omului, care dezbate diferite aspecte privind forme şi me­tode de participare a corpului elec­toral la procesul legislativ parlamen­tar, au luat cuvîntul Claudius Delor­­me (Franţa), Pramote Nakomb­ab (Tailanda), Ari Ankorion (Israel), Lawrence Mitchell (Liberia), Salman Qudah (Iordania) şi Henrik de Fiu­­mei (Polonia). După amiază, în Comisia pentru educaţie, ştiinţă şi cultură au con­tinuat dezbaterile pe tema „Educa­rea tineretului în spiritul înţelegerii, cooperării şi păcii internaţionale". Au luat cuvîntul deputaţii Johannes Gilleberg (Norvegia) şi N. Smit-Kroes (Olanda)­ In Comisia pentru teri­toriile neautonome şi studiul pro­blemelor etnice au fost discutate principii şi măsuri menite să pre­vină şi să elimine orice formă de discriminare rasială, îndeosebi a apartheidului. Au vorbit Renaude Lapointe (Canada), Uwe Holtz (R. F. Germania), Oulate Maurice (Coasta de Fildeş), J. Herbert Burke (S.U.A.), M. Tayara (R. A. Siria), Yohanah Bader (Israel), Van der Mei (Olanda), Milko Tarabanov (Bul­garia). Vineri urmează a se adopta ra­poartele comisiilor şi proiectele de rezoluţie ce vor fi supuse aprobării sesiunii de toamnă a Uniunii Inter­parlamentare. Joi seara, preşedintele Marii Adu­nări Naţionale a Republicii Socialiste România, Miron Constantinescu, a oferit,­in Sala de marmură a Casei Scînteii, o recepţie în onoarea dele­gaţiilor participante la sesiunea de primăvară a Uniunii Interparlamen­tare. ★ niunea politico-educativă (Urmare din pag. 1) ştesc: extinderea acordului global, răspunderea cadrelor tehnice pentru protecţia muncii, urmărirea modului de îndeplinire a angajamentelor, dezvoltarea mişcării de invenţii, ino­vaţii raţionalizări sunt abordate sporadic ori numai enunţate în ca­drul proiectelor şi planurilor de muncă, fără să fi condus la acţiuni cu o eficienţă bine marcată in pla­nul producţiei Activitatea artistică de amatori se află in pragul unor mutaţii cerute de scopurile sale fundamentale şi de evenimentele pe care le vom sărbă­tori în acest an. Numărul încă mic de brigăzi artistice, coruri, formaţii de recitatori şi de teatru, atrăgind după sine penuria spectacolelor cu caracter educativ-patriotic, revolu­ţionar , absenţa colaborărilor cu şcolile populare de artă, filialele uniunilor de creaţie, activitatea ar­tistică din şcoli şi licee, instituţiile de artă şi cultură , deficienţele ge­nerale manifestate în repertoriul şi frecvenţa spectacolelor ansambluri­lor folclorice profesioniste de pe lingă sindicate — reprezintă tot a­­tîtea situaţii care arată că în com­paraţie cu condiţiile materiale şi cu sarcinile exprese din acest domeniu se face prea puţin pentru a conferi activităţii artistice un caracter de masă. Nu sînt lucruri (chiar) necunoscu­te şi nimeni nu aşteaptă acţiuni spectaculoase, numai de dragul epa­tării şi al îmbogăţirii artificiale a re­gistrelor şi rapoartelor de activitate Perfecţionarea pe care unii activişti o întrezăresc sub forma noutăţilor îin sine, ori o aşteaptă întotdeauna din altă parte, decit ca izvorînd şi ma­­nifestîndu-se în propria lor muncă, trebuie înţeleasă şi tradusă prin ini­ţiative care să oglindească reconsi­derarea şi sporirea eficienţei mijloa­celor şi formelor aşa-zis tradiţionale ale activităţii politico-educative şi culural-artistice de masă. Prin cu­noaşterea acelora, cărora ne adre­săm, lărgirea sferei de cuprindere, pe calea diferenţierii acţiunilor, Îm­pletirea obiectivelor generale ale e­­ducaţiei cu cerinţele specifice locu­lui de muncă şi beneficiarilor res­pectivi, creşterea sentimentului de răspundere şi receptivitate faţă de preocupările actuale ale celorlalţi factori educaţionali, pregătirea „edu­catorilor" pentru dialogul deschis, competent, sincer şi convingător, pe teme ce privesc viaţa societăţii noas­tre, a întreprinderii, a colectivelor de salariaţi. Toate aceste direcţii şi modalităţi de a concepe munca po­litică impun însă un plus de rigoa­re­ exigentă şi combativitate în viaţa organelor teritoriale ale sindicatelor, in instruirile periodice şi sprijinul concret, permanent pe care ele tre­buie să-l acorde activului salariat şi obştesc, tuturor manifestărilor edu­cative din întreprinderi şi instituţiile culturale ale sindicatelor. MUNKA Conferinţa­­ a creatorilor din In Capitală au început joi dimi­neaţă lucrările celei de-a doua con­ferinţe naţionale a creatorilor din cinematografie, eveniment important al vieţii noastre culturale. După cum se arată şi vi­tezele elaborate de Biroul asociaţiei, care au servit drept punct de pornire pentru o serie de dezbateri apărute in presă, confe­rinţa este chemată să analizeze in spiritul unei înalte exigenţe parti­nice, activitatea desfăşurată de aso­­ciaţa cineaştilor, participarea cine­matografiei naţionale la dezvoltarea culturii româneşti, rolul ce îi revine filmului în amplul proces de educa­ţie socialistă a maselor, direcţiile esenţiale ale evoluţiei acestei arte. La conferinţă este prezent tovară­şul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Iau parte, ca invitaţi, reprezentanţi ai unor instituţii­ centrale, conducători­­ai uniunilor de creaţie, ai unor or­ganizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii culturale, precum şi peste 200 de delegaţi ai cineaştilor. La primul punct al ordinei de zi, regizorul Francisc Munteanu a pre­zentat darea de seamă asupra acti­vităţii asociaţiei cineaştilor. ★ Darea de seamă a relatat pe larg principalele etape ale evoluţiei fil­mului românesc în cei aproape zece ani care au trecut de la ultima a­­dunare generală a Asociaţiei cineaş­tilor. In urma analizei complexe pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut-o în martie 1971 situaţiei ci­nematografiei naţionale, dînd pre­ţioase indicaţii privind orientarea te­matică a filmelor, apropierea crea­ţiei de filme de realităţile epocii so­cialiste, de preocupările şi aspira­ţiile poporului, precum şi în legătu­ră cu creşterea numărului de crea­ţii cinematografice, filmul românesc a urcat hotărît treptele spre matu­rizarea sa ideologică şi spre dobîn­­direa unei calităţi artistice supe­rioare. In ultimii ani, in cinematografia naţională cinematografie noastră au avut loc intr-adevăr mo­dificări structurale ilustrate în pri­mul rînd prin creşterea constantă a producţiei, de la 11 filme de lung metraj în 1970, la 24 in 1973. Stu­dioul „Alexandru Sahla" a realizat 160 de filme, iar „Animafilm" 30 de filme. A fost reliefat în mod deosebit faptul că primul element distinctiv al acestei perioade este începutul de afirmare a filmului politic de tip e­­voluat, ilustrat prin producţii ca „Puterea şi Adevărul", „Viforniţa", „Despre o anume fericire", „Trecă­toarele iubiri", „Proprietarii" şi „Trei scrisori secrete", care au de­monstrat participarea directă a ci­neaştilor, cu mijloace specifice şi eficiente, la lupta revoluţionară pen­tru o lume mai dreaptă, mai bună. Tematica filmelor noastre s-a diver­sificat, răspunzind în mai mare mă­sură cerinţelor publicului. Darea de seamă a arătat şi defi­cienţele ce s-au manifestat în ce pri­veşte diversificarea genurilor abor­date, amintind puţinele încercări, une­ori neconcludente, din domeniul co­mediei satirice, al filmelor pentru copii şi tineret sau al ecranizării unor opere reprezentative ale litera­turii noastre. Un loc important în darea de sea­mă a fost acordat analizei felului în care Asociaţia cineaştilor s-a mani­festat ca organizaţie menită să sti­muleze activitatea de creaţie in do­meniul cinematografiei, să impulsio­neze evoluţia calitativă a filmului românesc şi să asigure un climat propice unor dezbateri creatoare. în această privinţă majoritatea partici­panţilor la discuţii au adus nume­roase completări dării de seamă, re­­liefînd deficienţele manifestate în activitatea Asociaţiei, făcînd impor­tante propuneri privind creşterea a­­portului acesteia în permanenta dez­voltare a cinematografiei naţionale, ca mijloc eficient de formare a con­ştiinţei socialiste a maselor. Lucrările conferinţei continuă. Lucia Bogdan Adunare festivă cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări a mişcării naţionale şi mondiale pentru pace Cu prilejul celei de-a XXV-a ani­versări a mişcării naţionale şi mon­diale pentru pace, joi după-amiază, a avut loc, în Capitală, o adunare festivă la care au luat parte mem­bri ai conducerii unor instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, persona­lităţi ale vieţii ştiinţifice şi cultu­rale, oameni ai muncii din întreprin­derile şi instituţiile bucureştene, re­prezentanţi ai cultelor. Despre semnificaţia evenimentului a vorbit prof. univ. dr. Tudor D. Io­­nescu, preşedintele Comitetului Na­ţional pentru Apărarea Păcii. Con­stituită în ambianţa procesului de transformări revoluţionare, care au deschis o eră nouă in istoria po­porului nostru — a arătat vorbitorul — mişcarea pentru pace din Româ­nia s-a străduit să reflecte în cei 25 de ani de activitate, aspiraţiile pro­funde ale poporului nostru, care, an­gajat într-o vastă operă de con­strucţie paşnică, este ferm ataşat idealurilor păcii, prieteniei şi cola­borării internaţionale. La temelia în­tregii activităţi a mişcării pentru pace din România stă politica ex­ternă a partidului şi statului nostru. Ea dă glas aspiraţiilor profunde ale poporului român care, consacrîndu-şi forţa şi energia uriaşei opere crea­toare, de edificare a noii orinduiri, manifestă in acelaşi timp un înalt spirit de responsabilitate pentru cau­za păcii şi înţelegerii, a socialismu­lui şi progresului social în lume. Vorbitorul s-a referit apoi pe larg la activitatea ţării noastre pe plan extern, la acţiunile întreprinse in viaţa internaţională, subliniind rolul decisiv pe care il are tovarăşul Nicolae Ceauşescu in elaborarea şi înfăptuirea politicii externe a Româ­niei şi a principiilor care stau la baza ei. Preocupat neobosit de înflo­rirea patriei, preşedintele Nicolae Ceauşescu poartă, totodată cu stră­lucire mesajul de pace, prietenie şi colaborare al României socialiste pe toate meridianele, contribuind in mod esenţial la creşterea continuă a prestigiului internaţional al ţării noastre. Personalitate proeminentă a vieţii contemporane, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se bucură de o înaltă consideraţie în întreaga lume, ca luptător activ pentru afirmarea principiilor noi, democratice, în rela­ţiile dintre state, pentru întronarea unui climat de pace şi securitate in­ternaţională. Mişcarea pentru pace din ţara noastră — a relevat in continuare vorbitorul — este puternic însufleţită în activitatea ei de ideile mobiliza­toare cuprinse în documentele de partid,­in lucrările şi cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu pri­vind rolul opiniei publice, al maselor populare în determinarea unui curs pozitiv al evenimentelor internaţio­nale, în dezvoltarea înţelegerii şi co­laborării între naţiuni. Accentuarea şi consolidarea politicii noi, a cursu­lui destinderii nu se pot realiza fără intensificarea luptei maselor popu­lare, întărirea unităţii şi coeziunii lor, fără participarea activă a po­poarelor, care reprezintă forţa hotâ­­rîtoare a progresului social, a păcii în lume. Din această idee fundamen­tală decurge concepţia mişcării pen­tru pace din România asupra locului şi rolului ce revine mişcării contem­porane pentru pace pe plan mondial, încrederea în forţa şi capacitatea a­­cesteia de a-şi aduce o contribuţie tot mai eficientă la promovarea ţelu­rilor păcii. Cu prilejul jubileului mişcării noastre pentru pace — a spus în în­cheiere preşedintele Comitetului Na­ţional pentru Apărarea Păcii — în­credinţăm partidul, pe preşedintele Republicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, că, îm­preună cu întregul popor, vom milita pentru îndeplinirea nobilei noastre misiuni de militanţi ai păcii şi ai construcţiei paşnice, vom munci fără preget pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, pentru înflorirea multilaterală a României socialiste pentru triumful cauzei păcii, priete­niei şi colaborării fructuoase între toate popoarele lumii. (Agerpres) Excelenţei Sale Domnului SIAKA STEVENS preşedintele Republicii Sierra Leone Folosindu-mă de prilejul celei de-a XIII-a aniversări a proclamării inde­pendenţei de stat a Republicii Sierra Leone, îmi este deosebit de plăcut ca, in numele poporului român, al Guvernului Republicii Socialiste România, ca şi al meu personal, să transmit Excelenţei Voastre calde felicitări şi cordiale urări de sănătate şi fericire personală, iar poporului prieten din Sierra Leone cele mai bune urări­ de noi şi importante succese, prosperitate şi progres. Sînt încredinţat că relaţiile de prietenie şi cooperare existente intre Re­publica Socialistă România şi Republica Sierra Leone, intre guvernele şi po­poarele noastre, vor înregistra o continuă dezvoltare, pe multiple planuri, in interesul popoarelor noastre, al păcii, cooperării şi Înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Vineri 19 aprilie 1974 Consfătuirea pe ţară cu privire la activitatea tinerilor tipografi Din Iniţiativa Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist şi a Comitetului Uniunii sindicatelor din poligrafie, presă, radio-televiziune şi edituri, ieri, 18 aprilie a.c. vn sala Clubului întreprinderii poligrafice „13 Decembrie 1918“ din Capitală, au inceput lucrările Consfătuirii pe ţa­ră cu secretarii U­T­C. şi cu respon­sabilii cu munca de tineret in comi­tetele sindicatelor din Întreprinderile poligrafice. Discuţiile, axate pe cîteva dintre problemele mai importante ale vieţii şi activităţii tinerilor tipografi, sînt prefaţate de referate din a căror tematică amintim : „Tineretul — fac­tor activ la realizarea cincinalului inainte de termen" ; „Integrarea, pregătirea şi perfecţionarea tinerilor în profesia de tipograf" ; „Activita­tea politică şi cultural-educativă în rîndul tineretului" ; „Preocupările organizaţiilor sindicale şi U.T.C. pen­tru rezolvarea problemelor sociala ale tineretului". Conferirea „Ordinului Muncii11 clasa I Direcţiei Generale a Rezervelor de Stat Prin decret prezidenţial, pentru contribuţia adusă la înfăptuirea poli­ticii partidului­ şi statului de dezvol­tare a economiei naţionale, cu prile­jul împlinirii a 25 de ani de la în­fiinţare, s-a conferit „Ordiiul Mun­cii" clasa I Direcţiei Generale a Re­zervelor de Stat. înalta distincţie a fost iumînată de tovarăşul Ştefan Voitec, vicepreşedin­te al Consiliului de Stat, în cadrul unei solemnităţi care a avut loc, joi la amiază, la Partul Republicii So­cialiste România. Au fost de faţă tovarăşul Emil Drăgănescu, viceprim­­ministru, precum şi membri ai con­ducerii Direcţiei Generale a Rezer­velor de Stat-In numele C.C­ al P.C.R., al Consi­liului de Stat şi al guvernului, per­sonal al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al parti­dului şi preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Ştefan Voitec a adresat calde felicitări tutu­ror lucrătorilor Direcţiei Generale a Rezervelor de Stat pentru conferirea­­Ordinului Muncii v­ol. I, le-a urat noi succese in activitatea lor consa­crată înfăptuirii programului de În­florire continuă a patriei noastre so­cialiste. Mulţumind pentru înalta distincţie acordată, tovarăşul Gheorghe Apos­tol, director general al Direcţiei Ge­nerale a Rezervelor de Stat, a ex­primat, în numele Consiliului de Conducere, al comuniştilor, al tutu­ror salariaţilor, profunda satisfacţie pentru această nouă şi înaltă apre­ciere pe care conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, întîiul pre­şedinte al Republicii Socialiste România, o acordă Direcţiei Gene­rale a Rezervelor de Stat. In aceste momente solemne ne angajăm să nu precupeţim nici un efort pentru re­alizarea în mod exemplar a politicii partidului şi statului, contribuind ast­fel la înfăptuirea înainte de termen a planului cincinal, la dezvoltarea economică şi socială a ţării, la edi­ficarea societăţii socialiste multila­teral dezvoltate in Republica Socia­listă România. (Agerpres) îndrăzneala (Urmare din pag. 1) — Prin lucrările de autoutilare — ne-a făcut o sinteză inginerul Traian Ispas, şeful biroului de inves­tiţii — ne-am propus să realizăm, in acest an, instalaţii şi­­ maşini în va­loare de 15 milioane de lei. Prea multe cifre ? Nu. Pentru că, de fapt, nu este vorba despre ele, ci despre oameni. Despre cei care au înţeles întrecerea socialistă ca o competiţie cu ei înşişi. Cu zeci de laturi, cuprinzind întregul. Cu iniţia­tive ce înlătură orice urmă de como­ditate. Şi iarăşi, pentru a ne susţine afirmaţia, trebuie să dăm un exem­plu. Participarea la iniţiativa ..Fie­care inginer, tehnician sau maistru — un cadru de concepţie", a desco­perit, numai intr-o lună şi jumătate, o „rezervă internă" de nou tehnolo­gic în valoare de 1 800 000 de lei. Aşadar, „de unde Începe între­cerea ?“ întrecerea a început în oameni. In conştiinţa lor, in­certitu­dinea că pot realiza mereu şi mereu mai mult, mai cu seamă în acest an aureolat istoric de cea de a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub dominaţia fascistă, anul celui de al XI-lea Congres al partidului. O În­trecere ce a început de mult şi se continuă, departe, în viitor. Brazilia - România: 2 - 0 SAO PAULO (Agerpres)­ — Peste 70 000 de spectatori au urmărit pe stadionul „Morumbi" din Sao Paulo al patrulea joc de verificare al se­lecţionatei de fotbal a Braziliei, care se pregăteşte pentru turneul final al campionatului mondial din R.F. Ger­mania. Fotbaliştii brazilieni au intil­­nit echipa României, obţinînd victo­ria cu scorul de 2—0 (2—0) După cum transmit agenţiile inter­naţionale de presă, reprezentativa braziliană a jucat mai bine ca în partidele de verificare susţinute an­terior în compania formaţiilor Mexi­cului (1—1), Cehoslovaciei (1—0) şi selecţionatei secunde a Bulgariei (1-0). Primul gol a fost înscris în minu­tul 10 de Leivinha. Gazdele au be­neficiat de o lovitură liberă execu­tată de Rivelino. Balonul a ricoşat din „zidul" apărării echipei române şi a fost preluat de Leivinha care, de la 10 m, a Înscris imparabil- Al doilea gol a fost marcat în condiţii asemănătoare. Acelaşi Rivelino a e­­xecutat, în minutul 25, o lovitură li­beră, balonul respins ajungind la Jairzinho care i l-a pasat lui Edu. Aripa stingă braziliană a şutat pu­ternic în colţul drept al porţii lui Iorgulescu, majorînd scorul la 2—0. Echipa României a reuşit, in minutul 38, să înscrie un punct prin Marcu care a reluat din „voie" o pasă pri­mită de la Lucescu, trimiţind balonul in plasă. Arbitrul jocului, francezul M- Wurtz, la semnalizarea tuşierului englez Patridge, a anulat insă golul pe motiv că jucătorul Kun se afla în poziţie de ofsaid. Au jucat următoarele formaţii : BRAZILIA : Leao, — Ze Maria, Luis Pereira, Piazza, Marinho, Clodoaldo, (Carbone), Rivelino, Paulo Cesar, Jairzinho (Valdomiro), Leivinha, Edu . ROMÂNIA : Iorgulescu,, — An­­ghelini, Antonescu, Sameș, Crista­­che, Dudu Georgescu, Dinu, Iordă­­nescu, (din min. 72 Bălăci), Lucescu, Kun, Marcu. DIN TOATE • Peste 55 000 de spectatori au ur­mărit la Dortmund intîlnirea inter­naţională amicală de fotbal dintre e­­chipele R.F. Germania şi Ungariei. Fotbaliştii vest-germani, care se pre­gătesc pentru turneul final al cam­pionatului mondial, au obţinut victo­ria cu scorul de 5-0. • Continuîndu-şi pregătirile In vederea participării la turneul final al campionatului mondial din R­F. Germania, selecţionata de fotbal a Poloniei a susţinut un joc de verifi­care la Liege, In compania reprezen­tativei Belgiei. Partida s-a încheiat la egalitate: 1—1. • Comisia de disciplină a U.E­ F.A., întrunită la Berna, a decis suspenda­rea a şase jucători din echipa Atleti­­co Madrid, care s-au făcut vinovaţi de incidentele petrecute în primul meci dintre formaţiile Celtic Glas­­gow şi Atletico Madrid (0—0), dispu­tat la Glasgow în cadrul semifinale­lor „Cupei campionilor europeni" la fotbal. Jucătorii suspendaţi : Ayala, Diaz, Quique (eliminaţi de pe teren la Glasgow), Overjero, Alberto şi Melo nu vor avea drept de joc în partida retur, programată la 24 apri­lie, la Madrid. • Selecţionata de fotbal a Urugua­­yului, care se pregăteşte pentru par­ticiparea la turneul final al campio- SPORTURILE natului mondial, a susţinut uri nou joc de verificare in Hong Kong. De data aceasta fotbaliştii uruguayeni au întîlnit o selecţionată a cluburilor locale, pe care au învins-o cu scorul de 4—1. • Cu o rundă înainte de termina­rea turneului internaţional de şah de la Los Angeles, in fruntea clasamen­tului se află marii maeştri Florin Gheorghiu (România) şi Zvetozar Gligorici (Iugoslavia) cu cîte 6.3 puncte fiecare. In ultima rundă, Gheorghiu îl va întilni pe Soltis, în timp ce Gligorici va juca împotriva lui Mednis. • In campionatul mondial de ho­chei pe gheaţă (grupa A), care se desfăşoară la Helsinki, echipa Fin­landei a învins cu scorul de 6—2 selecţionata Poloniei­­După desfăşu­rarea jocurilor de miercuri seara, in fruntea clasamentului continuă să se afle echipa Cehoslovaciei — 14 punc­te (golaveraj 52—12) urmată de U.R.S.S. — 14 puncte (58—16)­• După o zi de repaos, Turul ci­clist al Marocului a continuat cu e­­tapa a 8-a, desfășurată pe traseul Rabat—Casablanca. Victoria i-a reve­nit rutierului sovietic Iakobson, cro­nometrat pe distanța de 160 km cu timpul de 3h58’58”.

Next