Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)

1974-04-22 / nr. 8217

BASCHET. începând de mîine, lotul republi­can masculin de baschet, condus de maestrul eme­rit Mihai Nedef, parti­cipă la „Marele Premiu al oraşului Sofia", care se desfăşoară între 23—29 aprilie. De asemenea, lo­tul republican feminin va evolua, între 26—30 aprilie, la un turneu in­ternaţional la Budapesta. LUPTE. Un grup de cinci sportivi români se deplasează la Praga, ur­­mînd să participe la un concurs internaţional de lupte greco-romane, pro­gramat în zilele de 26— 28 aprilie. 1. ATLETISM. Stadionul central din Cluj găzdu­ieşte, timp de trei zile (24—26 aprilie), finalele „Cupei tineretului" la pro­bele de atletism rezerva­­­­te celor mai valoroşi stu­denţi din ţară. CICLISM. In Capitală, vineri se va da startul în cursa ciclistă „Cupa O­­limpia", care va reuni la start şi­ pe componenţii lotului olimpic. DE AZI HUĂ LUMI POPICE. Sâmbătă şi duminică, la Berlin, vor avea loc meciurile dintre echipele feminine şi mas­culine de popice ale R.D. Germane şi României. MOTOCICLISM. Spec­tatorii din Cimpina vor asista, duminică, de la ora 10, la întrecerile din etapa Inaugurală a Campionatu­lui republican de moto­­cros, la care participă şi asociaţiile sportiv© sin­dicale Metalul Bucureşti, Flacăra Moreni, Carpaţi Sinaia, Poiana Cimpina, Metalul Plopeni, Torpe­­do Zărneşti etc. HALTERE. Lotul re­publican de haltere se deplasează în localitatea austriacă Braunau, care găzduieşte, intre 26—28 aprilie tradiţionala com­petiţie internaţională „Cupa Dunării". GIMNASTICA. Cadeţii gimnasticii noastre sus­ţin o nouă confruntare internaţională simbătă 27 aprilie, cînd vor întîlni, în deplasare, echipa R.D. Germane (juniori). SCRIMA. La Buda­pesta, se desfăşoară vi­neri 26 aprilie întrece­rile „Cupei Europei" la sabie, cu participarea ce­lor mai bune formaţii de pa continent. România este reprezentată de e­­chipa Steaua, campioană republicană. Lotul naţi­onal masculin de floretă participă în zilele de 27— 28 aprilie, la un concurs internaţional la Munchen. Am fost spectatori la meciuri din divizia „C“••• Cineva ne-a propus ca în „va­canţa" prilejuită de campionatul primei divizii să urmărim etapele din „C“, de unde, în ultima vreme, ne parvin veşti din cele mai contra­dictorii. Unii tovarăşi de la federa­ţie ne-au spus că în această cate­gorie vom vedea fotbal ca la... „Nufărul", adică curat, spectaculos, alţii că mai există unele rivalităţi ce umbresc sportivitatea ş.a.m.d. Arbitrul Gh. Bălaşa din Bucu­­ reşti — om cu stare de servicii in acest eşalon al fotbalului — ne-a asigurat că de pe aceste „scene" vom culege o bogăţie de material publicistic... Ce să mai lungim vorba, n-am stat pe gînduri şi iată-ne, vreo zece, spectatori la aceste partide in diferite colturi din tară. ...Acum cind aşternem pe hirtie impresiile constatăm, intr-adevăr, că avem o mare cantitate de aspecte. Le vom încredinţa tiparu­lui pe acelea care, după părerea noastră, trebuie să facă obiectul unor discuţii, de luare a unor mă­suri pentru o mai bună desfăşurare a meciurilor din acest al treilea eşalon. Nu vom aborda aspectele tehnice, acestea fiind treaba comi­siei federaţiei şi a publicaţiilor de specialitate. Aşadar, am fost spec­tatori şi nimic mai mult. Iată şi ce am văzut. Dacă, să presupunem, te afli într-o duminică la Cluj, Galaţi sau Piteşti şi vrei să asişti la un „mati­neu" fotbalistic oferit de divizionarele „C“, trebuie să fii neapărat suporter al echipei ori să ai relaţii cu organizatorii sau, eventual, să-i întovărăşeşti pe oas­peţi. Altfel cauţi... acul în carul cu fin ! Nimeni nu ştie nimic, nu există nici un afiş care să-ţi indice te­renul pe care are loc par­tida. Aşa s-a intîmplat co­respondenţilor noştri D. BURCEA, M. OPREA şi M. CIŞMAN în cele trei oraşe amintite mai înainte, „în sfirşit, după ce am des­coperit stadioanele — spun ei — ne-am numărat şi noi printre cei 150 de spectatori la meciul : Textilistul Piteşti — ARO C. Lung şi cei 100 spectatori la jocurile : Teh­­nometal Galaţi—Cimentul Medgidia şi Tehnofrig Cluj— C.I.L. Gherla. Ne-ar fi părut rău să absentăm căci jocurile au fost fru­moase, arbitrii n-au avut mult de „lucru" şi, aşa cum se spune, au învins cei mai buni. La Cluj, însă, reporterul nostru a asistat la o scenă puţin obişnuită. „La sfîrşi­­tul meciului din biletele vîndute la intrare nu s-a putut acoperi baremul arbi­trilor, responsabilul echipei clujene trebuind să dea o fugă pină acasă să mai aducă ceva bani ! Cum şi-o fi recuperat omul banii nu ştiu, am aflat doar că nu-i prima oară cînd se află în­tr-o asemenea situaţie pe­nibilă..." O concluzie din situaţia de aici şi sigur şi din mul­te alte locuri s-ar putea desprinde : 1) CHELTUIE­LILE DE ARBITRAJ SÎNT EXAGERAT DE MARI. ÎN CAZUL DE LA CLUJ, PENTRU ARBITRUL MA­RIN NICULESCU DIN CARANSEBEŞ ŞI PENTRU CEI DOI TUŞIERI VE­NIŢI DE LA BOCŞA, GAZ­DELE AU AVUT DE SU­PORTAT UN BAREM DE PESTE 1500 LEI ! CAM MULT PENTRU BUGETUL UNEI ASOCIAŢII ! 2) SLA­BA POPULARIZARE A MECIURILOR ATRAGE PUŢINI SPECTATORI ÎN TRIBUNE ŞI, DUPĂ CUM SE VEDE, SE SOLDEAZĂ CU SERIOASE DEFICIEN­ŢE FINANCIARE... Dar nu toate meciurile se dispută în anonimat. „La Ploieşti — spune LUCIAN BĂRBIERI — abia am gă­sit un loc, cu o bună vizi­bilitate la meciul Prahova— Unirea Focşani. Oaspeţii au venit întovărăşiţi de o „ga­lerie" de 2000 de persoane. In asemenea împrejurări a ieşit la iveală, din păcate, slaba capacitate a organiza­torilor. Şi nu numai a lor ci şi a arbitrilor care au permis desfăşurarea meciu­lui cu zeci şi zeci de per­soane în imediata apropiere a spaţiului de joc. Această „apropiere" dintre public şi actori nu-i chiar binevenită când este vorba de fotbal. Au loc schimburi de cu­vinte, deloc amicale, care influenţează direct specta­colul, enervează pe jucă­tori, derutează arbitrajul. Din acest punct de vedere meciul dintre ploieşteni şi l­ocşăneni n-a fost lipsit de o sumedenie de aspecte ne­plăcute. La sfirşitul parti­dei, la retragerea forma­ţiilor de pe teren, suporte­rii locali intraseră să-şi fe­licite „personal" favoriţii, în acelaşi timp, antrenorul Da­vid Zoltan (Unirea­ Foc­­şani) ii lovea cu pumnii pe fundaşul (tricoul nr. 2) din a cărui vină se înscrisese unicul gol al partidei. Un suporter din Focşani mi-a spus că administrarea pum­nilor face parte din „meto­dele" tehnice şi de educaţie ale antrenorului amintit". Redacţia ar dori să cu­noască şi părerea colegiului de antrenori ! Despre rolul publicului la reuşita spectacolelor fotba­listice s-au consumat tone de cerneală. Din păcate, ecourile n-au ajuns chiar in toate localităţile cu echipe de fotbal în divizia „C“, în raidul nostru, trimisul ziarului IACOB LUPU a întîlnit la Buhuşi un pu­blic obiectiv şi bun cuno­scător al fotbalului, cu ocazia partidei dintre Tex­tila şi Cimentul Bicaz. Cei din tribune s-au manifestat în egală măsură, aplaudînd fazele de calitate ale ambe­lor formaţii. în plus, spec­tatorii din Buhuşi au sus­ţinut deciziile arbitrului Ştefan Georgescu din Ga­laţi, care a dat avertismente pentru jocul dur practicat de fotbaliştii textilişti VA­­SILE DILICĂ, IORDACHE PURICA şi MIRCEA OVEZEA. Să nu idealizăm „mo­mentul" de la Buhuşi. Din cite suntem informaţi, din rapoartele arbitrilor, din măsurile pe care comisia de disciplină a acestei di­vizii le aplică unor jucă­tori şi formaţii în acest campionat, lucrurile nu sînt chiar trandafirii. In sprijinul acestor afirmaţii, FAMFIL BILT, corespon­dentul nostru, atrage atenţia că nici chiar spectator nu-i bine să fii cînd este vorba de un meci pe stadionul din Ferneziu — Baia Mare. De ce ? Veţi vedea din cele transmise : „La începerea meciului dintre Gloria Baia Mare şi Minerul Şuncuiuş, arbitrii au fost primiţi de public cu ameninţări. La adresa echipei oaspete, a jucătorilor acesteia, au fost proferate felurite epitete şi caracterizări dintr-un voca­bular pe care hîrtia nu-l suportă. Dar nu numai la adresa oaspeţilor. Jucătorii gazdă au fost şi ei supuşi unor apostrofări violente în cazul ratărilor sau al unor faze nereuşite. Nu mai amintesc pretenţiile acelor spectatori certaţi cu etica cetăţenească care cereau conducătorului de joc să acorde penalizări imagi­nare. O asemenea atmosferă s-a repercutat şi asupra fobaliştilor care s-au dedat la un joc brutal, arbitrul C. Cimpeanu din Tg. Mureş dînd ultime avertismente (cartonaşe galbene) jucăto­rilor Francisk, Blidar, Iancu şi Mureşan. Finalul parti­dei nu poate fi descris. La cabine am consemnat cu stupefacţie declaraţia lui Ion Pop, secretarul secţiei de fotbal a Asociaţiei spor­tive Gloria : „A fost un meci disputat în limitele normalului, atît în ce pri­veşte evoluţia jucătorilor, cit şi pe linia comportării spectatorilor, aceasta com­parativ cu unele partide anterioare..." Deci, ceea ce am văzut a fost floare la ureche pe lingă ce s-a pe­trecut... anterior !“ Dacă ar fi să-l luăm în serios pe acest tovarăş, atunci n-ar trebui să ne mai mirăm de ce se joacă un fotbal atît de rudimen­tar prin aceste locuri, n-ar trebui să ne mirăm nici de atitudinea nesportivă a fot­baliştilor de la Gloria şi nici de aceea a unor specta­tori, deoarece, se vede, sînt direct încurajaţi chiar de către unii din conducătorii secţiei de fotbal spre ase­menea acte care n-au ni­mic comun cu sportivitatea. Supără faptul că şi aici, ca şi in multe alte locuri, co­mitetele sindicatelor nu intervin pentru curmarea acestor stări de lucruri, că organizatorii nu cer spriji­nul organelor locale de or­dine pentru asigurarea bu­nei desfăşurări a spectaco­lelor fotbalistice, pentru că suporteri recalcitranţi sînt admişi, in continuare, pe stadioane şi încă multe altele. Ar , trebui, în încheiere, să amintim ţinuta vestimen­tară a unor echipe care lasă mult de dorit (tri­couri decolorate şi fără nu­mere), fotbalişti care joacă cu jambierele în glezne (gen Dobrin), etc. Toate acestea nu sînt de natură să satisfacă pe adevăraţii iubitori ai fotbalului, ca să nu mai punem la socoteală şi o seamă de greşeli teh­nice şi tactice străine în jo­cul multor fotbalişti şi for­maţii din divizia C. Tre­cem însă peste aspectele de ordin tehnic, deoarece nici confraţii lor din eşaloanele superioare (diviziile A sau B) nu prea strălucesc la aceste capitole. Aşa că... nu ne mai rămîne decît să amintim că vom continua să urmărim (ca spectatori) meciurile din divizia „C“. Cristian Mantu (cu sprijinul coresponden­ţilor judeţeni) Desene de : GH. D. CON­­STANTINESCU - ‰‹1. CUVINTUL SPECIALISTULUI Vizavi de tabela de marcaj Rezultatul obţinut la Sao Paulo de prima noastră reprezentativă ar putea fi interpretat în mai multe feluri : „onorabil", „normal" sau „nu prea bun". Totul depinde­­ din ce unghi priveşti raportul valoric dintre cele două formaţii­ Să ne ex­plicăm : echipa lui Zagalo, în trei meciuri anterioare a obţinut un „egal" in faţa formaţiei Mexicului şi două victorii la li­mită (cu 1—0) asupra reprezenta­tivei Cehoslovaciei şi a echipei secunde a Bulgariei. Aşadar, cel mai „mare" scor (2—0) al Braziliei­­. este cel din, compania selecţiona­­tei noastre, scor­ discutabil dacă ţi­­­­nem seama de arbitraj. In afară­­ de acest ‘­iect trebuie să adăugăm în aceste rînduri si alte cîteva re­zultate înregistrate în ultimul timp , de fotbaliştii români, pe plan internaţional : comportarea relativ , bună a jucătorilor întrasolul cu si­­­­milarii din R.F.G. (calificarea pen­tru turneul final U.E.F.A.), urmată,­ însă, de o foarte slabă poziţie a a­­celoraşi juniori la festivalul inter­naţional de la Cannes (locul VII) şi victoria eşalonului „sub 21“ în faţa Virgil Economu Ungariei. Iată un carusel care, din păcate, nu ne permite să tragem astăzi o concluzie netă, definitorie pentru fotbalul nostru. La același eșalon de juniori înregistrăm re­zultate nu numai fluctuante, dar total contradictorii. La tineretul „under 23“ aşijderea, în timp ce la seniori ele sînt ceva mai constante in a ne arăta „vreme nefavora­bilă" în privinţa rezultatelor. La Cannes elevii lui­ C. Ardeleanu si Ion Voinescu au­­descoperit, în sfirşit, „lecţia, angajamentului fi­zic" si a „jocului fără minge"... S-ar părea că numai tineretul „sub 21", al lui Cornel Drăguşin, a pi­păit mai­ bine realităţile jocului modern, ceea ce ar constitui un fenomen generator de mari speran­ţei cu Condiţia ca şi celălalt eşa­lon, ce vine imediat după primar ,reprezentativă, cel „sub 23“, să se situeze la acelaşi nivel. Pentru a asigura parametri mai stabili în fotbalul nostru este ne­voie, în primul rînd, de seriozita­te şi de competenţă în pregătire, de însuşirea permanentă a „nou­lui", de crearea unui climat cu totul altul decît acela al improvi­zaţiei şi provizoratului. Şi acest climat nu poate fi creat decît cu înlăturarea şedinţelor şablonarde (aşa cum s-a făcut un­­prim pas la 15 aprilie a.c. cu adunarea an­trenorilor divizionari A), cu a­­doptarea unui nou stil de muncă şi de către federaţie şi de către antrenori, dar şi cu instaurarea unei noi mentalităţi în rîndul­­ ju­cătorilor, care trebuie să fie cres­cuţii într-o riguroasă­ disciplină, atît în­­ce priveşte­­ concepţia de joc şi sistemul românesc pe cale de-a fi elaborate de Angelo Nicu­­lescu, cit şi pe latura educaţiei nu numai, sportive, ci şi a celei cetă­ţeneşti. Abia atunci vom putea înlocui pendulaţia ameţitoare de acum cu zbor lin, mereu tinzînd spre înăl­ţimile albastre ale adevăratului fot­bal modern. Deocamdată, să aştep­tăm şi rezultatul meciului de astăzi cu subtilii argentinieni... Divizia B SERIA I C.S.M. Suceava — Viitorul Vaslui 1—0, S. C. Tulcea — Progre­sul Brăila 0—1, Metalul Plopeni — Gloria Buzău 0—0, Celuloza Călăraşi —­ Caraimanul Buşteni 2—0, Ceahlăul P. Neamţ — Constructorul Galaţi 6—2, F. C. Galaţi — Petrolul Moineşti 3—0, Ştiinţa Bacău — C.S.U. Galaţi 1—0, Victoria Roman — Metalul Mija 3—0, SERIA A II-A Şoimii Sibiu — Gaz Metan Mediaş 1—0, Tractorul Braşov — Nitramonia Făgăraş 1—1, Autobu­zul Buc. — Flacăra Moreni 1—0, Di­­­namo Slatina — Metalul Buc. 2—1, C.S. Tîrgovişte — Electroputere Cra­­iova 1—2, Carpaţi Braşov — Progre­sul Buc 0—0, S. N. Olteniţa — Mi­nerul Motru 1—0, SERIA A III-A Gloria Bistriţa — Unirea Arad 0—0, C.F.R. Timişoara — Minerul Anina 2—1, Minerul Baia Mare — Olimpia S. Mare 0—0, Olim­pia Oradea — Arieşul Turda 1—0, Mureşul Deva — Victoria Cărei 1—0, Textila Odorhei — U.M. Timişoara 1—2, Metalurgistul Cugir — Ind. Sir­­mei C. Turzii 2—1, Minerul Cavnic Corvinul Hunedoara 2—0. HANDBAL PROGRAMUL campionilor mondiali Selecţionata masculină de handbal a ţării noastre, de patru ori cam­pioană a lumii, va participa în a doua jumătate a lunii iunie la tra­diţionala competiţie „Trofeul Iugo­slaviei", care va avea loc la Belgrad. In cursul lunii iulie handbaliştii ro­mâni vor întreprinde un turneu in ţările Africii. La 14 iulie, la Bucu­reşti, va avea loc întilnirea dintre echipele României şi Elveţiei. Tot la Bucureşti în luna decembrie, se­lecţionata României va întîlni for­maţia R.F- Germania- Cititorii ne întreabă: Este, sau nu, Ilie Năstase, campion ? Ca iubitor al sportului, urmă­resc cu deosebit interes şi sa­tisfacţie victoriile repurtate in tenisul internaţional de către viorele nostru Ilie Năstase. Este firesc deci să-i caut — aproape zilnic — numele in cadrul ru­bricilor sportive din presă sau, pe pagina a IV-a a „Sportului în legătură cu aceasta, mă ne­dumerește insă, un lucru : de mai multă vreme, cronicarii sportivi, inclusiv dumneavoastră, adaugă, nelipsit, in orice articol sau știre, lingă numele lui Ilie si calificativele de „campionul romăr." sau „campionul nostru“. . Urmărind campionatele naţio­nale de tenis ale României, ştiu, insă, că in prezent, deţinătorul titlului la această disciplină se numeşte, de fapt... Toma Ovici. Fireşte, nu pentru că Năstase nu ar fi putut ciştiga această com­petiţie ci pentru că — plecat in lungi turnee — pur şi simplu, nu a participat la „naţionalele“ noastre de tenis. Aşa ftind lu­crurile, sunt convins că Năstase se bucură de o deosebită şi bi­nemeritată reputaţie sportivă din partea iubitorilor de tenis de pretutindeni, pentru a mai fi gratulat cu un titlu in plus, care, de fapt, aparţine altuia. Aceasta fiind opinia mea, daţi-mi voie să vă întreb, pentru propria-mi lămurire, este, sau nu, Ilie Năs­tase, „campionul român“ sau „campionul nostru“ ?! MUGUR GEORGESCU Bucureşti, str. gen. Florescu 21. N.R. Stimate tovarăşe Geor­gescu, trebuie să recunoaştem că rîndurile dv. ne-au pus în­tr-o oarecare încurcătură. Logic, aveţi dreptate. Dar nu credem că această chestiune să fi supă­rat pe cineva şi după cum se vede nici pe dv. în ce ne pri­veşte, noi ne însuşim observaţia. Un lucru, însă, trebuie să fie clar : Năstase este un mare campion român. Vă amintim, printre altele, că el a ciştigat de două ori Turneul campioni­lor devenind, cum se spune, campionul campionilor, un ţel şi pentru actualul nostru campion naţional, Toma Ovici, căruia ii dorim o carieră la fel de stră­lucită ca a lui Năstase... • Campionatul mondial de ho­chei pe gheaţă (grupa A), desfă­şurat la Helsinki, a fost ciştigat la actuala ediţie de reprezentati­va U.R.S.S., care în ultimul meci susţinut a învins cu scorul de 3—1 selecţionata Suediei. • Disputat la Varşovia, meciul internaţional de baschet dintre selecţionatele masculine de tine­ret ale Poloniei şi Bulgariei s-a încheiat cu scorul de 66—65 in fa­voarea jucătorilor bulgari. • La Plovdiv s-a disputat întîl­­nirea internaţională amicală de fotbal dintre selecţionatele de ju­niori ale Bulgariei şi Turciei. Oaspeţii au obţinut victoria cu scorul de 2—1. • A luat sfirşit turul ciclist al Belgiei. Victoria finală a revenit belgianului Eddy Maertens, ur­mat la 100” de compatriotul său Swerts şi la 1’36” de un alt coechi­pier — Bruyere. HANDBAL. Ieri s-a desfăşurat cea de-a 4-a etapă a diviziei A de handbal, ediţia 1974, în campionatul feminin s-au înregistrat următoare­le rezultate : Confecţia Bucureşti — Voinţa Odorhei 10—8, Universitatea Bucureşti — Mureşul Tg. Mureş 17—9, C.S.M. Sibiu — Rapid 8—10, iar în campionatul masculin : Mi­­naur Baia Mare — Dinamo Braşov 15—13, A.S.A. Tg. Mureş — „U“ Cluj 22—16 şi Dinamo Bucureşti — Independenţa Sibiu 16—5. CINĂ, în Capitală s-au disputat, jocurile decisive din etapa munici­pală a „Cupei României" la oină: C.P.B. — Gloria 12—12, C.P.B. — Universitatea 17—8, Gloria — Dina­mo 12—6, Universitatea — Dinamo 13—2. Pe primul loc s-a clasat for­maţia Combinatului Poligrafic Bucureşti. DIN TOATE SPORTURILE ADUNĂRI ŞI CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ ŞI ALEGERI ÎN ASOCIAŢIILE SPORTIVE în prim plan — DEZVOLTAREA SPORTULUI DE MASA Aici, în orăşelul de la poalele Mateiaşului, Maria Diţi, urmată apoi cu succes de Olimpia Cataramă, Valentina Cioltan şi mulţi alţii au fost promotorii unor frumoase succese ale sportului de performanţă. Continuînd aceste frumoase tradiţii, asociaţia sportivă „Muscelul" a mun­citorilor de la întreprinderea mecanică din Cimpulung se situează în momentul de faţă printre asociaţiile spor­tive cu activitate bogată din judeţul Argeş. Activitatea sportivă de performanţă, cuprinsă in secţiile de box, moto, radioamatorism, turism-alpinism, sau fotbal, antre­nează la practicarea acestor discipline sute de muncitori, multe formaţii ocupînd locuri fruntaşe la confruntările pe plan judeţean, naţional şi chiar în cele din afara ţării. Dar, aşa cum se sublinia în lucrările recentei conferin­ţe pentru dare de seamă şi alegere a consiliului asocia­ţiei sportive, odată cu apariţia hotărîrii Plenarei C.C. al P.CR., din 28 februarie—2 martie 1973 cu privire la dez­voltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului, fără a se neglija activitatea sportivă de performanţă, o atenţie deo­sebită a fost acordată organizării şi desfăşurării activită­ţii sportive de masă. Astfel, în cadrul concursurilor spor­tive muncitoreşti, numai la etapa de întreprindere au fost antrenate un număr de 14 echipe de fotbal, volei şi handbal, competiţie cîştigată de secţia 1224, linia fontă. De o deosebită popularitate s-au bucurat, de asemenea, drumeţiile şi excursiile organizate de secţia de turism­­alpinism în jurul oraşului, cit şi pe vîrful Ciocan, mun­tele Mateiaş, cabana Voina sau pe dealul Măgura. Cu sprijinul comitetului sindicatului şi al organizaţiei de ti­neret, consiliul asociaţiei sportive a antrenat un mare nu­măr de oameni la duminicile cultural-sportive organizate în parcul „Olga Bancic", la crosurile de masă, la practica­rea schiului şi celorlalte sporturi. Fără a minimaliza contribuţia consiliului asociaţiei la rezultatele bune obţinute în asigurarea unor forme va­riate şi atractive de recreere a maselor, care au contr­­­buit mai activ la formarea tinerei generaţii, la creşterea capacităţii ei de muncă, participanţii la conferinţă au subliniat că nu au fost epuizate toate posibilităţile pen­tru ca întreaga masă să fie atrasă la practicarea educa­ţiei fizice şi sportului. Mulţi vorbitori, printre care mecanicul Gheorghe Ho­­reaba, maistrul Nicolae Aldea, tehnicianul Marius Toa­­der, inginerul Ion Ologu, au relevat necesitatea desfăşu­ram unei mai intense munci de propagandă pentru "for­­ma^?.a .*n ,r*nt*ul maselor de oameni ai muncii a unei con­cepţii înaintate despre sport şi binefacerile lui asupra în­­tariii capacităţii de muncă. „Este de neconceput — sub­linia în acest sens tehnicianul Constantin Tănase — est­e condiţiile noastre, cînd beneficiem de prezenţa mun­telui situat la numai cîţiva metri de poarta întreprinderii, sa nu antrenăm, la fiecare sfirşit de săptămînă, sute de oameni la practicarea drumeţiilor, a mişcării in aer li­ber. Pentru acest lucru nu este nevoie nici de cheltuieli şi nici de echipament special". Propunerile, sugestiile făcute în cadrul conferinţei s-au­ referit şi la alte aspecte legate de îmbunătăţirea activită­ţii sportive de masă cit şi a celei de performanţă. Pla­nul de măsuri, aprobat cu acest prilej, prevede printre altele, ca„ activitatea sportivă de masă să fie orientată şi organizată cu prioritate în aer liber prin organizarea de crosuri, excursii pe jos şi drumeţii montane, concursuri de ciclocros, organizarea la complexul sportiv al între­prinderii a unor întreceri necompetiţionale de volei, hand­bal, tenis de cîmp, baschet, fotbal, alergări pe distanţe scurte, sărituri, aruncări etc. Dumitru Burcea coresp. „MUNCA" în cadrul întreprinderii de utilaj petrolier Tîrgovişte activitatea sportivă se desfăşoară cu deosebit entuziasm. Iată o imagine din cadrul „Crosu­lui tineretului" în care s-au întrecut sportivi din secţiile sculerie, me­canic şef, montaj şi secţia IV-a, piese schimb. (Foto : GH. TACHE) ÎN DERBIUL RUGBISTIC DE IERI GRIVIŢA ROŞIE-STEAUA 21-9 La sfirşitul meciului de rugbi Griviţa Roşie — Steaua, antrenorul Petre Cosmănescu, a felicitat pe antrenorii griviţeni, Viorel Mora­­ru şi Radu Demian. Un gest simplu, fru­mos, pe care-l dorim repetat. Antrenorul Petre Cosmănescu prin gestul său aprecia strădania adversarilor şi performanţa lor : victoria cu 21—9 împo­triva echipei pe care el o pregăteşte. E drept, insă, că a­­cest derbi, foarte im­portant pentru şefia clasamentului a deza­măgit din punct de vedere tehnic şi spec­tacular. Cele două e­chipe au comis greşeli, în special Steaua. Nu mai vorbim că ambele formaţii au ratat circa 12 lovituri de pedeapsă din poziţii excelente. înainte de începerea partidei antrenorul Moraru­ ne-a declarat : „Doresc să se ţină seama că în această importantă partidă a­­vem 6 tineri care n-au mai participat încă la o partidă cu o miză atît de mare..." Dar spre satisfacţia lui ti­nerii au făcut faţă cu succes acestui debut intr-un „meci cheie", ştiind să speculeze mai bine greşelile adversa­rilor (in trei minute 65—68 au majorat sco­rul de la 9—3 la 15—3, spulberînd speranţele steliştilor). Şi ceea ce părea greu de realizat, s-a înfăptuit. Griviţa Roşie a învins Steaua, şi credem că incepe să simtă că poate ataca cu mai mult curaj, chiar locul inuii, să ne­­convingă că victoria de ieri n-a fost o simplă întimplare. ★ într-o altă partidă s-au întîlnit echipele Vulcan şi C.S.M. Si­biu. Au învins bucu­­reştenii cu 9—3, cuce­rind trei puncte foarte preţioase. Ion Dumbravă HIPISM în sfirşit, cei doi antrenori — dri­­veri — V. Gheorghe, şi I. Oană s-au revanşat, în reuniunea de ieri, cu cite două victorii fiecare, anticipate de altfel de amatorii alergărilor de trap. Reuniunea, în ansamblu, a plă­cut, excepţie „Premiul Bicaz", unde regulamentul de trap a fost probabil pus in „raftul uitării" de către arbi­trii, pentru că numai astfel se expli­că de ce a fost declarată cîștigătoare Cascada, care a trecut linia sosirii in buestru si complet dezechilibrată. Rezultatele tehnice (Cîștigătorii): 1. Rigo (I. Oană — 1’35,1) ; 2. Jet (Tr. Marinescu — 1’32,8) ; 3. Fundata (R. Arsene — 1’32,6) ; 4. Hilton (I. Georgescu — 1’29,2) ; 5. Jeleu (V. Gheorghe — 1’28,4 ; 6. Cascada (D. Toduță — 1’38) ; 7. Robson (V. Gheor­ghe — 1’37,3). Doru Ionescu • în gala internaţională de box desfăşurată la Saragossa campionul european la cate­goria „pană", spaniolul Ginato Jimenez, şi-a păstrat titlul, în­­vingînd prin k.o. în repriza a 15-a ce italianul Elio Cotena. • Campionul european de box la categoria uşoară, italianul Antonio Paddu, îşi va apăra centura în faţa salangerului său oficial, scoţianul Ken Buchana. Meciul se va desfăşura la 1 mai la Cagliari. Buchanan a fost campion al lumii şi întilnirea sa cu Puddu este aşteptată cu le­gitim interes. • Campionul mondial de box la categoria semimijlocie, me­xicanul Jose Napoles, îşi va pune titlul în joc la 8 iunie în faţa americanului Hedgemon Lewis. întilnirea va avea loc la Acapulco. • în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la Bur­­bank (California) campionul mondial de box la categoria grea, George Foreman, a anun­ţat oficial ca a semnat contrac­ • Duminică, peste 100 de ti­neri ucenici şi salariaţi din în­treprinderile judeţului Brăila, cîştigători ai etapelor orăşeneşti şi municipale, s-au prezentat în frumoasa staţiune balneo-clima­­terică Lacul Sărat, unde au luat startul la faza judeţeană a Cro­sului tineretului. Acţiunea a fost urmată de o reuşită duminică cultural-sportivă. Alţi 800 de tineri muncitori de la „Progre­sul" Brăila, Combinatul de ce­luloză şi hârtie, Combinatul pen­tru fibre artificiale, Fabrica de Confecţii şi Şantierul naval au fost ieri, oaspeţii Bucureştiului. Cu acest prilej ei au vizitat Muzeul de istorie al Partidului şi Teatrul Naţional (MIRCEA CIŞMAN). • Harnici şi destul de solici­taţi, mai ales în sezonul estival, lucrătorii din turism aflaţi in staţiunile litoralului îşi folosesc timpul liber şi pentru activităţi sportive. La Mangalia, de exem­plu, dintre lucrătorii ospătari, bucătari, şi barmani s-a con­stituit o secţie de box, în staţi­unea Neptun s-a înfiinţat de curînd o echipă de fotbal. Tot aici, din rîndurile lucrătorilor din turism este formată o echi­pă de botuling, care activează în prima divizie a ţării. (GHEORGHE DIMA). • în parcul „Olga Banele" pe stadionul ..23 August" din Cîm­­pulung^ Muscel au continuat simbătă şi duminică concursuri­le sportive muncitoreşti dotate cu „Cupa 1 Mai", la fotbal, hand­bal, volei, tenis de masă, şah, cros şi atletism De subliniat că, alături de sportivii de la asocia­ţiile ,,Aro“, „Minerul" ,,Cimpn­­tul", „Vulturii Muscelului", „Vii­torul", „Unirea", „Sănătatea", au participat ca invitaţi sportivi de la asociaţiile ..Forestierul" SISi­­peni şi „Textilistul" de la Fila­tura de lină „Musceleanca" din comuna Cetăţeni (DUMITRU BURCEA). • Sub egida comitetului sin­dicatului de la Complexul C.F.R. Oradea pe terenul de sport Ra­pid și la Clubul C.F.R. au avut loc simbătă și duminică între­ceri sportive la fotbal­ui şah, dotate cu „Cupa 1 Mai". La şah, întrecerea s-a disputat simbătă, pe primul loc clasindu-se lăcă­tuşul Petru Păştean, de la ate­lierul de zonă C.F.R. Oradea. (CONSTANTIN SERAC). • Pe cele 6 piste ale popică­­riei Asociaţiei sportive ,,Corvi­nul" din Hunedoara au fost pro­gramate­ întreceri ale popicari­lor amatori din Combinatul si­derurgic Hunedoara. Concursul organizat între cele 20 de secţii, a fost dominat de echipele re­prezentative ale otelarilor, 1»­­minoriştilor de la linia fină, aglomeratoriştilor şi centrului de proiectare. (ALEXANDRU NAGY). tele meciului pe care-l va sus­ţine, la 30 septembrie, la Kin­­shasa (Republica Zair), cu fostul deţinător al centurii, Cassius Clay. întrebat de ziarişti despre şansele sale în acest meci, Foreman a spus : „Eu urc în ring pentru a ciştiga". • Consiliul sportiv naţional al Republicii Zair s-a reunit pentru a examina problemele puse de pregătirile meciului de box pentru titlul mondial la categoria grea între George Foreman şi Cassius Clay. Se aşteaptă sosirea la Kinshasa a peste 10 000 de turişti, la acest nou „meci al secolului" de la 30 septembrie. REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA» Bucureşti. Plata Scinteii, telefoane 17 60 10 . Secţia Scrisori» 17 74 25. Administraţia» 17 38 52 Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii" Abonamentele se fac prin oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din Întreprinderi şi Instituţii. Cititorii din străinătate care doresc să se aboneze la ziarul „MUNCA* se pot adresa întreprinderii „ROMPRESFILATELIA" — Serviciul Import Export Bucureşti , Calea Griviţei nr. 64—66 P.O.R. 2001. 40240

Next