Mureşul, 1923 (Anul 2, nr. 1-48)
1923-10-14 / nr. 39
rar s’a mai văzut în oraşul nostru, l-a petrecut la groapă Luni în 8 Oct. a. c. înmormântarea. S’a făcut din sala festivă a liceului şi cimiterul bisericei gr. cat. Prohodul a fost oficiat de protopopul Câmpeanu asistat de alţi 4 preoţi. Au luat parte delegaţii tuturor autorităţilor civile şi militare, medicii, advocaţii, magistraţii români şi unguri în număr foarte mare. Elevii liceelor: Papiu Marian, reformat, rom. catolic şi elevele liceului de fete l-au însoţit spre drumul veşniciei. Cortegiu lung şi impozant, având şi muzica militară. După coşciug rudeniile şi convoiul mare al damelor. Au depus multe cununi, jerbe şi flori, prietenii şi cunoscuţii defunctului. Cuvântări au rostit: protopopul Câmpeanu, în sala festivă a liceului, iar elevul Popovici, şi profesorii Bozdog, Antalffy şi Csergő la marginea sicriului. Cuvinte duioase la despărţirea de bunul lor profesor şi coleg, în cari s’a remarcat personalitatea şi golul ce-i lasă defunctul în acest oraş. Fie-i partea cu drepţii! complotat“ FASCIST. Ziarele de Capitală se ocupă pe larg cu descoperirea unui complot fascist. Cu tot comunicatul Ministerului de Interne publicat în „Lupta“ din 12 octomvrie a. c, proporţiile atribuite mişcărei fasciste ni se par exagerate. Comunicatul este următorul: „Un complot cu scop de a asasina mai mulţi miniştri a fost descoperit în seara zilei de 8 octomvrie. „Vinovaţii, printre cari se găsesc Zelea-Codreanu - fiul şi Moţa, au fost arestaţi şi au făcut mărturisiri complecte. Instrucţia continuă. “ Nu este exclus ca un complot să fi fost constituit, însă este de necrezut că tinerii complotişti să fi urmărit astfel de scopuri. După toate cele apărute în presă în timpul din urmă, verosimil ar fi numai proectul unei acţiunei antisemite mai îndrăsneţe. In orice caz, credem că în câteva zile vom avea lămuriri precise. „ Dr. Adrian Popescu advocat şi-a mutat biroul în casa din Piaţa Unirii No. 8. (vis-a-vis de Palatul Oraşului). „MUREŞUL“ „Despre ce fac". Natural, oamenilor de bun simţ, le era greu să răscolească vraful de murdării sub cari s’a îngropat pentru români desmerdatul guvernelor ungureşti şi omul distins a lui Mangra. Şi ar fi tăcut mulc om, deşi nu trebuia să tolereze printre ei pe acela care a fost scos cu unanimitatea hotărârii sfatului naţional din Braşov din Noemvrie 1918 din viaţa noastră publică, dacă nu ar fi aflat momentul oportun suratele maghiare din loc să ne insulte şi să-şi iea aerul de protectori ai acelora prin cari ne-au umilit şi în trecut. Fiindcă prin anumite apucături de samsar intelectual — asupra cărora vom reproduce în curând un interesant articol dintr’o gazeta românească — s’a introdus şi in cercul câtorva oameni de absolută bună credinţă, dar încolo buni români, cari ar putea să ne privească de calomniatori, facem loc unor fragmente din voluminosul dosar al »martirului*. Ca ziarist n’a fost numai colaboratorul gazetei .Deșteptarea", cum se pare că vrea să prezinte lucrul »Hétfői Hirek*, delaBudapsta a cărui redactor era fratele său Dr. C. Sulica, ci a fost colaboratorul asiduu, iar mai târziu redectorul »Gazetei* din Braşov, colaborator la „Ziua* din Bucureşti, care apărea sub conducerea lui I. Slavici. Acest lucru se vede din srisoarea episcopului V. Mangra din 9 Ianuar 1917, adresată lui Lázár Drasche cons, ministerial din Budapesta, în care între altele se spune (natural ungureşte). »Iau la cunoştinţă preţioasele informaţiuni ale Măriei Tale comunicate prin d-l profesor Nie. Sulica, referitoare la planul de aranjare a părţii materiale ale celor două ziare. După cum am accentuat in memoriul înaintat în acesta chestiune d-lui ministru preşedinte, asigurarea succesului acestei activităţi de presă o vâd în acea încredere deplină a mea, pe care o nutresc faţă de capabilitatea, ţinuta şi cinstea politică a acelora, cari au redactat şi până acum cu succes corespunzător .Deşteptarea“ ce stă sub directa mea conducere. Aceşti doi redactori ai „Deşteptării“ sunt: Nie. Sulică, profesor din Braşov, prim-redactor şi Dr. C. Sulică ... Tot pe ei i-am designat şi-l aflu mai potriviţi şi pentru cele două gazete luate în proiect, şi încă un aşa fel, ca ... cu redactarea şi conducerea .Gazeta Tr.* să fie încredinţat Nie. Şuncă. Accentuez încă odată, că mă leg între orice împrejurări de aceşti doi oameni de încredere ai mei, 1. pentru că aceştia au lucrat şi până acum cu deplin succes ca redactori ai Deşteptării şi ca colaboratori ai ziarului „Ziua", care apărea înainte de invaziunea română în Bucureşti sub conducerea lui I. Slavici şi apărând acolo interesele noastre; 2. dintre oamenii ce-mi stau la dispoziţie singur aceştia doi prezintă cea mai deplină garanţa din toate punctele de vedere*. Rezultatul acestui raport favorabil, are răspunsul din 18 ian. 1917 dela Preşedinţia Ministeriul-Secţia presidială către fişpanul din Braşov, cum şi aranjarea subvenţiei materiale din care o parte se şi ordonanţează. Spiritul patriotic al acestui organ se şi vede, căci iată cum scrie la 6/19 Mai 1917 un Nr. 50 din Gazeta un anumit Făgărăşanu (?!). »Când am luat asupra-mi, fără orice hesitare, redactarea Gazetei Transilvaniei tunurile bubuiau pe dealurile din preajma Braşovului, cete năvalnice străbăteau oraşul înaintând spre Timiş şi isgonind pe inimic, care n’a lăsat după sine decât urmele murdare ale unei stăpâniri de teroare de 6 săptămâni şi ale unei lupte pierdute* »Toţi membrii Gazetei Transilvaniei din acest timp de ocupaţie duşmană se dovediseră de neşte trădători păcătoşi de patrie : şi-au pus coloanele la dispoziţia duşmanului, care năvălise hoţeşte timp de cinci săptămâni şi au infidat cetitorii cu minciuni şi acum mânaţi de conştiinţa cea rea au trecut pe pământul duşmanului“. Dar nu mai reproducem căci ni se încleaştă pumnii să reproducem infamiile acestea, — cari pe dreptul le pot apăra, aceia, cari şi acum ne văd prin aceeaş prizmă. Situata guvernului Tzancoff. Ca urmare la informaţiile d-lui Nedelcoff, fostul secretar al legaţiei bulgare din Bucureşti, sosit acum două zile din Bulgaria, d-sa dă şi următoarele detalii asupra situaţiei de peste Dunăre. Pot afirma că actualul guvern este astăzi stăpân pe situaţie. Nu numai recenta lui victorie asupra comuniştilor îi dă dreptul la încrederea naţiunii bulgare, dar prin însăşi formaţiunea lui politică, putem considera guvernul Tzancoff ca pe cel mai tare cabinet din câte s’au succedat în Bulgaria dela război încoace; mai tare chiar decât guvernul Stambolisky, care n’a putut rezista unei viguroase suflări de vânt revoluţionar. „Partidul politic pe care se sprijină guvernul Tzancoff e marele partid al „Unităţii naţionale“ (Democraficisky Zgozor) creat din fuziunea următoarelor partide: partidul naţional democrat, social-democrat, partidul radical, partidul progresist şi partidul liberal. Are deci baze extrem de solide pentru realizarea programului de ordine şi de restabilire economică, cu care a venit la putere. 14 Octombrie 1923 întrunirile partidului naţional român din Dolj. Partidul naţional român a ţinut zilele trecute o mare întrunire publică la Calafat, la care au participat numeroşi delegaţi din comunele învecinate. Sosirea dlui Grigore Filipescu, ca şi a fruntaşilor partidului a fost salutată la gară de un numeros public, care în frunte cu d. Gh. Constantinescu, şeful partidului din Calafat, venise în întâmpinarea oaspeţilor. De la gară fruntaşiipartidului au fost purtaţi în care ornate cu flori până în oraş. După amiază a avut loc o mare întrunire publică, la care au luat parte câteva mii de cetăţeni. Au luat cuvântul d-nii Murgăşanu, Corianopol, Guran, Economu, V. Rucăreanu, Gheţeanu Mureşescu şi Gr. Filipescu, care a anunţat înscrierea în partidul local a mai multor preoţi şi învăţători. # După amiază la orele 4 membrii partidului naţional din Craiova au fost convocaţi la club pentru alegerea comitetului. A răspuns o mare număr de membrii. Cu această ocazie d. Filipescu a făcut următoarea declaraţie, în numele partidului naţional: „Libertata absolută a comerţului în ceia ce priveşte grâul şi făina, cu acordarea exportului. Se va face un tip unic de făină, reîntorcându-se cartelele, iar restul de pâine şi grâu vor fi libere în ţară şi la export. In ce priveşte situaţia politică, d-sa a declarat că programul de guvernare al partidului naţional va fi cetit de d. Maniu la întrunirea de la Iaşi. După aceia d. Filipescu a trecut la chestiunea organizării partidului naţional în localitate. S-a procedat apoi la alegegerea comitetului executiv al partidului, Formulare de procură pentru advocaţi, contracte de vindere şi cumpărare, contracte de închiriere, obligaţie pt. împrumut etc. se află de vânzare la Librăria Ardealul Târgu- Mureș. Cea mai bună cremă pentru faţă şi mâini este unde găseşti casete pt. piepteni modelul cel mai nou, garnituri de manicur, — — crema Gold. Se găseşte în depozitul-------parfumuri, apă de Cologne, săpunuri, pudre, necesare de călătorie, maşini de mmHPDlRl F Trir fotografiat, etc, cari se vând pe prețuri egale cu marfa veche din depozit, ly l\OOrtL t\ltL1S 1 L 1» L 1 L() Pentru funcționari TO°/o reducere! 37—100 ____Telefon nr. 380.