Mureşul, 1923 (Anul 2, nr. 1-48)

1923-10-14 / nr. 39

14 Octombrie 1923 Criza Germană. D. Stresemann a fost pare-se sincer când n declarat ci încetarea rezis­tenţei pasive a fost pentru Germania­­ nu o capitulare, ci o necesitate na-­­­ţională In adevăr, din încetarea rezistenţei pasive nu n rezultat încă nici o schim­bare în raporturile franco-germane, de­oarece politica germană în chestia re­­paraţiunilor nu a suferit încă nici o schimbare. Criza are încă un caracter intern. Numai tendinţele imperialisto-şovine ale reacţionarilor de la München şi Berlin pot complica criza internă, dându-i un caracter extern prin pri­mejdia ce ar prezenta nerespectarea tra­tatului de la Versailles, o dictatură mi­­litaristă a oamenilor cari cer denun­ţarea acestui tratat. In acest caz desigur că Franţa şi Belgia nu ar sta cu mâinile încrucişate. Reamintirea pe care o face .Le Temps* atitudinei lui Bismark, care în 1871, după încheerea păcei telegrafia însărcinatului său de afaceri la Paris, că dacă situaţia ar deveni nesigură în Franţa, Germania nu ar aştepta un atac francez, iar împăratului Wilhelm I îi scria în 1872 că ,la fiecare schim­bare de guvern, vom fi obligaţi să examinăm din nou baza garanţiilor noastre şi ale păcei noastre cu Franţa*. Aceeaşi prudenţă se impune azi Franţei faţă de criza din Germania şi guvernul francez dovedeşte că nu e lipsit de această prudenţă — fără a uza de violenţa şi brutalitatea politicei lui Bismarck. Deocamdată, guvernul pe care l-a remaniat d. Stresemann se înarmează cu puteri excepţionale, pe cari par­lamentul nu i le refuză. Pentru­ ce fel de politică va uza de ele este de aşteptat cu rezerva şi cal­mul cel mai tare — atitudine pe care o păstrează Franţa. Serbările unirii Ardealu­lui cu vechiul Regat. Pregătirea „Asociaţiei „Asocieţiunea pentru literatura ro­mână şi cultura poporului român* a încunoştiinţat toate despărţămintele „Asociaţiei*, printr’o circulară, că în ziua de 1 Decembrie, (18 Noembrie stil vechi), se împlinesc cinci ani de la unirea Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului, făcută de adunarea naţională de la Alba-Iulia cu vechiul regat, şi trebue să ia măsuri din vreme pentru sărbătorirea marelui eveniment. Această sărbătorire se va face în înţelegere cu toate forurile bisericeşti, şcolare, administrative şi militare. Se vor oficia servicii divine în toate bi­sericile, vor fi programe artistice des­făşurate de şcoli, vor fi festivaluri pentru marele public, conferinţe, şeză­tori culturale şi literare.­­ Lecţii de limba franceză se dau cu preţ moderat. Adresa: Strada Că­lărașilor 87. ­ Infirmieră cu diplomă, măritată şi cu certificate de la spital, caută post împreună cu bărbatul său la ori­ce spital. Adresa la administraţia gazetei x Degetele, picioarele pişcate de frig se vindecă repede folosind „Per­­m­osan“. Se capătă în farmacia Neagoş, Tg.-Mureş, Str. Călăraşilor 71. „MUREŞUL“3 ÎNTRUNIREA partidului naţional la Bu­cureşti. Partidul naţional a ţinut o nouă în­trunire la Bucureşti, în casele d-lui Nae Ionescu-Clopotaru din splaiul Rosetti No­i Cetăţenii din culoarea de negru au ţinut să participe în nu­măr mare. D- l­ Clinciu profesor deschide se­ria cuvântărilor spunând: Partidul na­ţional român a crezut că a sosit mo­mentul ca lupta contra guvernului să fie începută. In acest sens, partidul naţional a convocat o serie de întru­niri pe cartiere. Arată neîncrederea cetăţenilor în guvernul actual şi reaua politică de care sunt conduşi liberalii. D. D. Başceanu avocat spune: Ne-am adunat aici pentru a ne spune păsurile­ Asistăm azi la vertiginoasa scumpire a vieţei, care ne împinge spre un de­zastru valutar . Francovici expune sistemul co­interesărilor liberale care ne sufocă prin rapacitate. Cuvântarea D-lui Caius Bre­­diceanu, D. Caius Brediceanu, spune că nu e nimic mai ruşinos de­căt că sub masca legilor liberale să fim încătuşaţi de cel mai cras reacţionarism. Noi transilvănenii aducem aportul nostru la noua societate ce trebuie să se creieze în noua Românie. Noi venim cu un program de luptă bine chibzuit. Constituţionalitatea unui stat se înţelege numai atunci când regele consultă pe adevăraţii repre­zentanţi ai poporului. Avem nevoie de organizare în toate domeniile, căci po­liticianismul a ros întreg organismul social. In primul rând, comunicaţia ferată trebuie salvată cât mai grabnic, căci în actuala stare paralizează întreg comerţul. Cuvântarea D lui M. Mora, D. Mihail Mora, începe cuvântarea spunând: Valuta leului o fi proastă, însă valuta morală ei şi mai proastă. Vorbind despre recentul complot, d-sa înfierează cu energie pe acei cari prin nefericitul lor sistem de guvernare a facilitat acest complot. Exclusivismul liberărilor ne va duce la ruină. D. Miniu venind la putere nu va veni să înlocuiască pe d. Brătianu, ci va veni să şteargă urâta pagină în­scrisă în istoria ţărei de nefasta gu­vernare a hoţilor de urne (apl. furtu­noase). I D. R. Georoceanu face un scurt istoric a guvernărilor precedente celui liberal. Partidul liberal a început guvernarea prin faimoasele furturi de urne, con­tinuând prin toate fără de­legile că­rora le suntem martori. Faţă de a­­ceastă stare de lucruri mă întreb: până când vom mai asculta noi pe aceşti hoţi de urne. Vorbeşte apoi de nenorocita politică financiară a liberărilor şi nicheei Speranţa noastră azi se îndreaptă spre fraţii ardeleni cari prin partidul naţional ne vor scoate din acest greu făgaş, în care ne-au nămolit liberalii, (apl.) D. Const. Algiu advocat analizează trista stare de lucruri ce a creiat-o actuala guvernare. A sosit ceasul —­ spune d sa — să sunăm mobilizarea contra oligarhii bancare. (apl.) Cuvântarea D-lui Grigore Filipescu. G. Gr. Filipescu (primit cu aplauze) expune lupta dusă de partidul naţio­nal in Parlament şi întruniri publice contra constituţiei hoţilor de urne. In urma acestei măreţe lupte parti­dul naţional e câştigat încrederea masselor populare. Vorbind despre politica externă a liberalilor face o comparaţie între politica dusă de d. Brătianu la Paris şi între politica dusă vara aceasta la Sinaia cu oca­zia conferenţei Micei Antante. Vorbeşte apoi despre impozitele odioase votate de liberali Pentru a prăbuşi această guvernare a hoţilor de urne — Iichee d-sa — trebue să facem să se simtă sus de tot că e o reacţiune puternică ce se opune acestei stări de lucruri. (apl.) D. Laurenţiu Oanea face o aspră critică actualei guvernări, care con­fundă visteria statului cu buzunarele partizanilor. D. I. Cu­rciu încheie seria cuvântă­rilor Şi mulţumeşte făcând apel la cetâţeni să vină în număr mare Du­minică la Dacia. N. C. —.....—.................................. Cel mai eftin, bine asortat şi solid magazin de mode pen­tru domni şi dame este MAGAZINUL BOCSÁNCZY vis-a-vis cu Palatul Cultural TG-MURES FONDAT 1897. 36­52 AVÎZ : Dşoara Sabina Otilia Dandea ab­solventă a cursului de ţesătorie de la şcoala de arte frumoase din Bucureşti, va deschide in 15 octombrie a. c. un curs de ţesătorie în localitate. Cur­surile se vor ţinea numai după amiaz şi vor fi gratuite. La acest curs se vor instrua cele mai rafinate ţesături per­siană, de Smirna şi româneşti, în ve­derea acesteia Dş. Dandea a şi instalat 6 răsboaie sistem persian şi 3 sistem român înscrierile se fac zilnic în Pa­latul Cultural etaj II. Este lăudabilă intenţiunea Dşoarei Dandea de a face cunoscute în cerc cât mai larg, modul de pregătire a celor mai vestite ţesături din lume şi nu putem decât să îndemnăm călduros toate româncele din oraş, de a se înscrie în număr cât mai mare la acest curs, acordând prin aceasta ajutorul moral necesar pentru ducerea la îndeplinire a intenţiunei dşoarei Dandea. . ştiri. — Aflăm că Dşoara Lucia Idieru, fiica Dlui prof. N. E. Idieru — foastă profesoară de gimnastică la liceul de fete .Unirea*, a cărei muncă in­tensă şi producţiuni au fost atât de mult şi de bine apreciate de societatea locală — a obţinut după cerere tran­sferarea sa la Iaşi, unde şi-a luat locul de titulară la şc. profes. de fete ,Sf. Sava*, fiind imediat solicitată, în aceiaşi calitate, şi la „Institutul or­todox de onoare a societăţii femeilor române.“ — Aflăm că Dl Dorift Şuteu, cati­het la Liceul­­Al Papiu Ilarian* din loc, din prilejul serbării punerei piet­rei fundamentale a catedralei din Cluj, a fost distins cu brâu roșu din partea P. S. S. Episcopul Nicolae. — Teremenul de preschimbare­ a mărcilor de fabrică, care espiră la 1 Octombrie 1923, s a prelungit prin Asciziunea Ministerială No. 57822— 1923 încă cu trei luni până la 1 Ianuarie 1924. — Comisia de delimitare a frontierei cu Ungaria a decis ca satul Kotegyan și Împreju­rimile să fie alipite Ungariei. De aci înainte punctul vamal de frontieră va fi Salonta Mare. România a cerut un termen de două luni pentru evacuarea teritorului cedat Ungariei. — Săteni din Bucovina o­­presc automobilul regal și se plâng Suveranului. După ce regele Ferdinand a vizitat castelul de vânătoare de la Poiana Ițcanilor (Bucovina), la întoarcere spre gară, automo­bilul regal a fost oprit de un grup de săteni în frunte cu primarul Predelea din Vama, cerând suveranului o audienţă. Surprins regele a chemat de­legaţia in vagonul regal, între­­ţinându se cu ea 28 minute. Sătenii au cerut desfiinţarea contractului Anhauch, care ex­ploatează pădurile fondului re­­ligionar din Bucovina. Suveranul a promis imediata cercetare a cazului.

Next