Mureşul, 1936 (Anul 8, nr. 1-9)

1937-01-15 / nr. 1

2 Lei Exemplarul CENZURAT Anul Vicî. No. 1. Tg.-Mureş, 15 ian. 1937 . Orcîaa al Partidului National-Tărănesc din județul Mureș. ABONAMENTUL: este hotărîtă şi anunţată şi de către şeful guvernului şi prin cuvântarea de anul nou a M. Sale Regelui. O pieatră grea se va ridica de pe inimele tuturora cari s’au văzut înşelaţi în aşteptările lor de pe urma acestei guvernări liberale. Trebuie să recunoască astăzi orice om de bună credinţă că nicicând o schimbare de guvern n’a fost aşteptată cu mai mare nerăbdare ca astăzi, nu numai de către ţara oropsită şi jăcmănită dar chiar de către acei liberali cari au crezut într’o oarecare măsură în meşteşugul de guvernare al acestui partid. Oricât ar încerca să-şi facă reclamă şi curaj cei ce beneficiază gras de pe urma guvernării simte şi cel din urmă om descurajarea din chiar rândurile oamenilor cu răspunderi. Şi acum la sfârşitul guvernării îşi fac aceleaşi planuri de înfăptuiri cu cari au îmbătat lumea inainte cu trei ani: refacerea creditului prin o bancă de credit ţărănesc, credit ieftin pentru meseriaşi şi industriaşi şi alte Înlesniri, pe cari recunosc singuri că nu le-au făcut şi simt nevoia să vorbească despre ele în pragul plecării. Pregătesc bugetul al patrulea în care inscriu toate sarcinile pe cari n’au putut să le plătească şi ie aştern pe hârtie cu gândul viclean să încurce pe cei ce vor lua trista lor moştenire. Plecarea liberalilor de astădată este cel mai ruşinos examen al totalei nepriceperi în conducerea ţării. Au avut tot răgazul mai bine de 3 ani de zile să indrepte unele stări impotriva cărora au tunat şi fulgerat şi n’au făcut nimic. Au promis solemn că vor inlesni creditul şi circulaţie banului şi n’au făcut-o. Au promis scăderea impozitelor şi în loc de aceasta leau inmulţit şi le-au incasat cu cele mai sălbatice metode. Au promis ridicarea preţurilor la produsele ţărăneşti — vite şi cereale — şi în loc de ridicare, ele au mai scăzut în valoare. Au promis ieftinirea vieţii, care după trei ani de guvernare a crescut înspăimântător. Preţul fierului, bumbacului, stofelor, pielei şi încălţămintei au ajuns la preţuri întreite. Au promis rândueală şi linişte în ţară şi spre acest scop au adus censura şi stiopii de asediu şi cu aceste cătuşi pe mâinile şi gura noastră, au prefăcut ţara intr’un furnicar de agitatori, cari împrăştie veşti şi păreri contrare intereselor şi binelui ţării. Au desfiinţat grupări politice despre cari spuneau că sunt primejdioase şi care fapt l-au plătit cu capul bărbatului lor luminat I. G. Duca, iar astăzi se folosesc de aceiaşi oameni ca de bâte în roatele partidului care vrea îndreptarea relelor. Au stricat prieteniile vechi şi tari ale ţării cu popoarele prietene până ieri. Iată cum se încheie guvernarea liberală care s’a răzimat numai pe vârful baionetelor şi pe minciună. Intre astfel de împrejurări grele, noul guvern, care nu poate fi decât cel aşteptat de ţară — adică al partidului naţional ţărănesc — va avea o grea moştenire, dar el va scoate din nou ţara la lumină şi vieaţă sănătoasă.81 mu raâfcțfi I» ihiii V^ain ■antanta mm I Q ii' O ' Iuliu Maniu: „Simbolul unităţii noastre naţionale“. Fragment din discursul d-lui Alexandru Vaida-Voevod, rostit la manifestaţia de solidaritate de la 1 Decembrie 1932. In ziua de 1 Decemvrie 1932 în cadrele unei impunătoare manifestaţii antirevizioniste, a fost desvelit, la Clubul partidului naţional-ţărănesc din Cluj, bustul dlui Alexandru Vaida Voevod. Din acest prilej, sărbătoritul a rostit un discurs impresionant, din care extragem fragmentul de mai jos, un admirabil portret, al dlui Iuliu Maniu. IUBIŢI FRAJI! S’a discutat mult, dacă între şeful nostru, d. Iuliu Maniu (aplauze) şi între mine există vreo neînţelegere. Soarta noastră însă a fost soarta lui Castor şi Solux. Noi am copilărit împreună, am avut aceleaşi bucurii, aceleaşi necazuri, am suferit aceleaşi înfrângeri, am avut aceleaşi triumfuri. Suntem două firi fundamental deosebite. Eu — mai impulsiv, mai agresiv. El —■ mai calm, mai înţelept. Poate că soarta însăşi a vrut să ne apropie unul de altul, spre a ne întregi în muncă armonioasă. Anul trecut, dv. ştiţi, că răspunzând unui discurs a lui Iuliu Maniu, am arătat că precum am fost alături, o viaţă întreagă, menirea noastră este ca împreună să mergem, până la sfârşitul vieţii. (Aplauze prelungite). In colectivitatea organizaţiei omeneşti, individualităţile sunt determinate. Dela 1848, dela Simeon Bârnuţiu încoace, neamul nostru n’a avut o exteriorizare a spiritului său, de talia lui Iuliu Maniu. El este şeful nostru şi sufletul întregului partid naţional-ţărănesc. (Aplauze). Să ne unim cu toţii, în jurul iubitului nostru şef Iuliu Maniu, care nu este mimat simbolul unităţii partidului naţional-ţărănesc, ci şi simbolul unităţii naţionale. (Aplauze furtunoase. —Strigăte: TRĂIASCĂ IULIU MANIU)! Ţăranismul liberal» Este bine ştiut, că un partid politic are în primul rând obligaţiunea de a lucra în interesul celor mulţi, de la sate pentru a i se recunoaşte ceva din cele făcute. Aceasta din cauză că ţărănimea formează majoritatea sdrobitoare din populaţia ţării şi aceasta şi din considerentul că ţărănimea e legată de agricultură. Agricultura nu e o meserie; ea e un fel special de a trăi, e un imbold de viaţă. Pe când industria produce lucruri utile, agricultura produce lucruri absolut necesare pentru hrana şi necesităţile poporului întreg, îngrijind de ţărănime vom îngriji şi de agricultură şi îngrijită fiind agricultura, viitorul ţării va fi asigurat. Cu o ţărănime uitată în mocirla intunerecului intelectual, material şi sanitar, vom răzbi cu greu prin frământările zilelor grele ce ameninţă. Deci grija faţă de cei mulţi de la sate, trebue să fie înscrisă în fruntea oricărui program politic. Aceasta au văzut-o partidele politice de la noi şi pentru a respecta cumva această poruncă, au căutat a da în primul rând programului lor un caracter naţional. Toate partidele noastre de astăzi sunt naţionale; avem:part. naţ.-ţărănesc, part. naţionalliberal, part. naţional-creştin, etc. Fiecare partid insă dă elementului naţional o formă ce prieşte mai bine învăţămintelor şi intereselor lui. Avem atâtea elemente naţionale la noi, câte partide politice avem. Aşa de ex. partidul naţional liberal, vede în elem. naţional, cu totul altceva decât ceea ce bine vede partidul naţ. ţărănesc. După principiile liberale Statul este naţional pe hârtie, dar în practică işi schimbă cu totul faţa; în practică trebue acomodat intereselor partidului şi de aceea elementul naţional dis- Pentru ţărani ... 30 Lei Redactat de un Comitet n . . . . . tnn 0 j . u-i r» r/kXT noTnAP Pentru intelectuali . 100 „ Redactor responsabil: Dr. ION BOZDOG.