Naţiunea, octombrie-decembrie 1927 (Anul 1, nr. 210-275)

1927-10-14 / nr. 219

Pag. 2 „ N­A­Ț­I­U­N­E­A “ Nr. 219 irai le ill il Umiles i Meal Cu începere de la 15 Octomvrie, se pune în aplicare itinerariul de iarnă pentru mersul trenurilor cfr. Itinerariul este conform planu­rilor de mers, valabile de la 15 Mai 1927, cu toate adăugirile, transformările, prelungirile, supri­mările și modificările de trenuri ce au intervenit la 14 iulie 1927, și cari au fost aduse la cunoștința organelor c. f. r. și aplicate de către Inspecțiunile de mișcare. Trenuri fnoui în nord-vestul Ardealului Cu ocazia aplicării itinerariului de iarnă 1927—1928, se înfiin­țează următoarele trenuri noui, cu începere dela 15 Octomvrie. Trenul mixt No. 3123 Șimlăul Silvaniei—Sărmășag cu plecarea la 3.45 și sosirea la 4.25. Legături în Sărmășag spre Ca­­reii Mari, Oradea Mare și Satu Mare. Trenul mixt No. 3126 Sărmă­șag—Șimlăul Silvaniei cu pleca­rea la orele 14.45 și sosirea la orele 15.30. Legături la Sărmășag cu trenul riplo 7p1pI1 Trenul mixt No. 3127, Șimlăul Silvaniei-Sărmășag cu plecarea la orele 13.35 și sosirea la 14.15. Legături la Sărmășag spre Ca­­reii Mari, Oradea Mare și Satu Mare. Trenul mixt No. 312 Sărmășag- Șimlăul Silvaniei cu plecarea la orele 18,25 și sosirea la orele 19.10. Legături la Sărmășag de la Ca­­reii Mari, Oradea Mare și Satu Mare. 1­ Trenuri modificate și pre­lungite Pe aceiași dată au fost trans­formate trenurile 325, 532, 545, 554 în trenuri mixte. Cu începere de la 1 Noembrie 1927 se modifică și se prelungesc următoarele trenuri : Trenul mixt de la Holod până la Oradea Mare. Trenul mixt O­­radea Mare până la Holod. Trenul mixt No. 2122/2125 de la Holod — Oradea Mare, va pleca din Holod la 3.05, din Bator la 4.34, din Salonta Mare la 5.50, din loșia la 7.21 și va sosi în Oradea Mare la 7.35. Trenul mixt No. 2128/2123, de la Oradea Mare — Holod, va pleca din Oradea Mare la 15.50, din Ioșia la 16.04, din Salonta Mare la 17.30, din Bator la 18.42 și va sosi în Holod la 20.08. Trenuri modificate . Trenul de persoane No. 203, va­­ pleca din Bratca la 20.33 și din­­ Șuncuiuș haltă la 20.46, din Va­dul Crișului la 21.15, din Butan la 21.23, din Aleșd haltă la 21.30 și din Aleșd la 21.37. Trenul de persoane No. 302, va pleca din Aleșd la 21.38, din Vadul Crișului la 21.16, din Bratca la 21.54 la 12.35. Trenul de persoane No. 368, 363, 368, va pleca din Dej la 17.17, din Cășeiu la 17.29 și din Cățcău la 17.40. Trenul de persoane No. 371 de la Săcueni-Sărmășag va pleca din Săcueni la 18.10, din Cristur la 18.58, din Marghita la 19.38, din Săplac pe Bereteu la 20.31, din Jurtelec la 22.38, și va sosi în Sărmășag la 22.53. Trenul de persoane No. 372, va pleca din Sărmășag la 9.50, din Șimleul Silvaniei la 2.00, din Săplac pe Bereteu la 3.15, din Marghita la 4.22, din Cristur la 5.05 și va sosi în Săcueni la 5.41. Trenul de persoane No. 378, va pleca din Borgo Suseni la 1.21 și din Iad la 1.55. Trenul de persoane No. 379, va pleca din Iad la 20.49 și din Borgo Suseni la 21.45. Trenuri suprimate Vor fi suprimate: Personalul de la Sibiu la Băile Ocnele Sibiului; Personalul Ora­­dea­ Mare—Băile Felix : Mixtul Satu Mare—Bicsad. Aceste trenuri se suprimă cu începere dela 15 Oct. din cauza încetării sezonului de băi. Vor fi suprimate până la 1 Februarie 1928, din cauza lipsei de călători, trenurile mixte Tg.­­Mureș—Praid și Tg.­Mureș—Iuda. Noul președinte al Irlandei Londra, 13. (Rador)— Dl Cos­­grave a fost ales ori președinte al consiliului executiv al statului liber al Irlandei. * Acum se vor face demersuri pentru formarea imediată a cabi­netului ministerial. NUMAI LA FIRMA I. MÜLLER CLUB, Str. lor­ga IA. M. Convocare Industria Textilă Societate A­­nonimă din Cluj în ziua de 31 (treizeci șiunu) Octombrie 1927 orele 5 d. m. va ține în localul Societății (Str. Cerna Vodă) adunare generală extra­ordinară cu următorul program : 1. Hotărîre asupra rezultatului emisiunei pentru sporirea capita­lului societar. 2. Modificarea art. 6 din sta­tutele societății. 3. Eventuale propuneri. Acționarii numai atunci sunt îndreptățiți a asista și vota la a­­ceastă adunare, dacă cel mai târziu până în ziua de 27 Oc­tombrie 1927 orele 12 a. m. vor depune acțiunile și cupoanele la cassa societății. Consiliul de Administrație No. 177­1—1 Pentru tinerii cu ter­men redus Ministerul de război, aduce la cunoștință generală, că termenul pentru depunerea cererilor de a­­mânarea de studii pe anul 1927 —1928, s’a prelungit astfel : 1. Până la 30 Octombrie a. c. cererile tinerilor recrutați sau în­sumați în condițiunile art. 52 și 53 S. R., iar complectarea acte­lor tot până la 31 Decembrie a. c. 2. Până la 1 Februarie 1928, cererile și actele sprijinitoare ale tinerilor aflați în penultimul și ultimul an la școalele superioare cari dau dreptul la art. 52 L. R. ț și ale tinerilor aflați în ultimul an la școlile inferioare, cari dau dreptul la art. 53. L. R. Repertoriu săptămânal La Teatrul Național și Opera Română Joi, 13 Oct. „Ciufulici“. Sâmbătă, 15 Oct. „Glauco“. Tragedie în 3 acte de Ercolle Luiggi Morselli. Tălmăcită în ro­mânește de dl prof. Al. Marcu. In rolurile principale: Dna Gina Sandry, dna Beatrice Crivețeanu, dna Lelica Poruțiu, Viorica Vasilescu, Dnii Petre Bulandra, Florea Simionescu, Mișiu Ștefănescu, Nae Dumitriu, Direcția de scenă: Victor Bumuești, de la Teatrul Național­ București. Duminecă 16 Oct. Matineu la ora 3 p. m. „Ciufulici“. Marți, 18 Oct. „Glauco“. I Colțul artei Expoziția retrospectivă a artei plastice naționale — In atenția familiilor artiștilor dispăruți — Comitetul Atheneului român, în interesul intensificării culturii na­ționale, pe lângă o impunătoare bibliotecă publică și două săli de cinematograf, menite a da o nouă viață acestei instituțiuni, a con­struit și săli speciale de expozi­­țiuni artistice, după cerințele cele mai moderne, în subsolul clădirei. Pentru inaugurarea acestora, s’a decis între altele, și organizarea unei expozițiuni retrospective a artei plastice naționale,, din de­cursul ultimelor 5 decenii. Expozițiunea va avea loc între 1 Noemvrie și 20 Decemvrie a. c. In acest scop, familiile artiștilor dispăruți, cât și amatorii posesori de operă de artă, sunt cu insis­tență rugați să binevoiască a par­ticipa la această măreață mani­­festațiune culturală, prin încre­dințarea delegațiunii speciale a Atheneului, una sau două bucăți dintre cele mai remarcabile opere din colecțiune. Astfel, criticii de artă, istoria, amatorii și publicul le vor rămâne recunoscători pentru prețioasa con­­tribuțiune adusă acestei manifes­­tațiuni, în măsură de a oglindi evoluția artei plastice în țara noa­stră în ultimele 5 decenii. Odată cu organizarea acestei expozițiuni se tipărește și un al­bum artistic în condițiunile teh­nice și de lux neatinse încă până în prezent, cuprinzând reproduc­­țiuni după operele remarcabile ale artiștilor ce vor figura în expozi­­țiune, și cu mențiunea numelui posesorilor operelor respective. La închiderea expozițiunii, co­mitetul se obligă a transporta la domiciliul depunătorilor, operele împrumutate, în condițiunile în care au fost primite conform in­­ventariului respectiv. Aplicarea legii timbrului Noul hotărâri ale comisiei centrale Comisiunea centrală a timbru­lui a luat în ultima sa ședință ur­mătoarele hotărâri : 1. Taxa timbrului de 2 lei și 5 lei la cari sunt supuse prin art. 4 § 42 biletele pentru vânzări de vite urmează a se aplica pe cap de vită. Se vor percepe dar de atâtea ori taxele câte vite sunt trecute în bilete. 2. Certificatele de proveniență și sănătatea animalelor domestice se vor timbra cu 10 lei ca orice certificat conform art. 4 § 10. 3. Intabularea făcând parte din actele juridice necesare perfectării unei convențiuni de gaj, cererea de înscriere sau intabularea ga­jurilor făcute autorităților comu­nale și judiciare de casele jude­țene de împrumut pe gaj urmează a fi timbrată cu timbrul prevăzut de art. 4 § 2 litera A. 4. In acțiunile penale în care părțile se pot împăca, declarațiu­­nea pacientului că s’a împăcat cu inculpatul, că îl iartă și că nu mai are pretenție contra lui nu trebue timbrată întrucât nu cons­titue nici o transacție, ci un act de eroare din partea părții civile. 5. Convențiunile de deschidere de credit simplu sau de credit în cont curent sunt supuse la impo­zitul de 0.2000, chiar când sunt consimțite de industriași și fabri­canți și au la baza lor o vânzare de mărfuri, producte etc._______ radio la „Edison Părți constitu­­­­tive de Radio la „EtUlSon ff ff FOIȚA „NAȚIUNII“ N. Ralea: Interpretări Dl M. Ralea reunește în „In­terpretări“ (editura Casei Școale­­lor) câteva schițe despre Proust, R. M. Rilke, Anatole France, A­­miel, Gide, Valery, la care a­­daugă câteva pagini despre Do­minique a lui Fromantain, despre „Cousine Bette“ a lui Balzac, a­­poi Ionel Teodoreanu, Matei Can­­tacuzino, Topârceanu, Ibrăileanu Zamfiropol. De cei din urmă îl leagă dragos­tea exclusivă a fiecărui moldo­vean, pentru ce este moldovenesc, in plus relații de prietenie. De­­ cei dintâi, formația sa intelectuală­­ (franceză în fond) și ea în tradi­­­­ția intelectualilor moldoveni (vezi Teodoreanu:­­La Medeleni). Materialul ar părea prea bogat pentru cele 200 pagini Interpre­tările Dlui R. nu sunt atât studii, cât „causerii“ — impresii de dis­cutat între prieteni, seara, după masă. Stilul Dlui Ralea ușor, curgă­tor; comparațiile care nu încearcă să fie științifice, complectează a­­ceastă impresie, care nu este des­­agreabilă. Critica cea mai plăcută, cea mai onestă tot odată, este o cri­tică de simpatie (ea merge de...). Și întâi Marcel Proust. Proust nu a plăcut lui Ralea deja prima lectură. A fost descu­rajat de lungimea perioadei, de digresiunile continue (de altfel întotdeauna noi) de fraza „nem­țească“. Este o experiență pe care au făcut-o toți cetitorii lui Proust. Proust pasionează după 50 de pagini de atenție susținută volun­tar : un indiciu prețios pentru noutatea felului său de gândire, căruia trebue să i se învețe mai întâi alfabetul: „ Votre voix blanche aussi trace [une phrase si longue qu’on dirait qu’elle plie alors que comme un malade sommillant qui se plaint vous dites qu’on vous a fait un énorme chagrin“. „L’engoument pour Proust“, moda Proust aduce aici, prin imbold, prin snobism, un serviciu real și dl R. are dreptate să o justifice. Liniile mari ale biografiei, ale personalității lui Proust, sunt bine redate. De ce nu aduce aminte dl Ralea de oda lui Paul Morand (din Lampes à Arc), în câteva versuri ea este cea mai frumoasă înțelegere a lui Proust. Tradus în românește: Ce frici interzise nouă ați cu­noscut Pentru a reveni atât de indul­gent și de bun Și știind lucrările sufletelor. Și ce se petrece in case Și că iubirea doare atât de mult. Metoda critică a dl R. cel pu­țin în ceea ce privește literatura ‘ străină — în interpretări — pare­­ a avea două momente: a) Citirea cu multă simpatie pentru trebuințe sufletești perso­nale. Aceasta ne explică alegerea autorilor. b) Găsirea unei formule scurte de caracterizare — de tendință explicativă mai mult decât critică — căci nu trebue să uităm că dl R. se ocupă de psihologie. Și eu cred, că sugestiile psihologice sunt în critica literară dintre cele mai prețioase. Dl Ralea explică opera lui Proust I. prin bergsonism filoso­­fia „timpului“, a duratei interi­oare, a nuanțelor fine sufletești; 2. printr-un caracter de rasă — mama lui Proust era Evreică — de aicea, snobismul lui Proust care-l făcea să frecventeze saloa­nele cele mai aristrocrate — tot de aici subtilitatea analizei inte­rioare. Este și părerea lui Thi­­baudet (N. R. F., numărul oma­gial lui Proust). Este sigur că Bergson a avut o influență remarcabilă asupra lui Proust. Proust avea o cultură filosofică de primul ordin. Pe lângă Bergson, moda bergsoni­­ană a definit fenomenul în influ­ență. Este însă numai o influență. Filosofia „timpului“ la Proust este numai un comentar al sen­sibilității sale excesive. Formulele rapide au uneori inconvenientul de a neglija gândirea cea mai intimă a unui autor. Cele la care dl R. rezumă confesiunea admi­rabilă din „A la Recherch du Temps Perdu“ nu sunt pentru cei ce nu cunosc pe Proust de­cât o invitare spre a-1 ceti, iar pentru cei cari au sucombat mo­dei lui Proust un prilej frumos de aduceri aminte. Dl Ralea justifică stilul lui Proust cu un motiv psihologic:’ materialul sufletesc nu se putea traduce altfel. Este, cred și eu, cea mai adâncă legitimare. Stilul lui Proust greu la înce­put, devine ușor, subtil, nuanțat la infinit, indată ce alura a fost prinsă, este singurul adecvat. S’ar putea spune că diferența dintre studiul romanului francez obișnuit și acela al lui Proust este de acelaș fel ca diferența psihologică dintre un proces de judecată (morală, etc.) și un pro­­­ces de asociație de idei (Reverie pure) natura lor este diferită. Admirația dl Ralea pentru Ana­tole France este fără umbre, și, în aceasta, el nu urmează decât trebuințe sufletești personale. Stilul este de apologie: „Ma­rele maestru suise o treaptă mai mult peste aceea pe care o atin­sese speța noastră comună“. Și mai departe : „Cazul Ana­tole France rupe rândul unui fe­nomen de istorie literară filoso­fică, ca să se înscrie dea dreptul în biologie (Cf. de Vries, Teoria BLE£ieftiniizvor pentru procurare de articli de împletit, ciorapi și mânuși : HEUS fi iii VIPiața Unirii 7, CLUJ. Costume pt. doamne delà 1800 L. j Vestoane pt. doamne delà 480 „ Ciorapi de ață . . delà 83 „ Mânuși de piele . . delà 280 „ M.

Next