Naţiunea, octombrie-decembrie 1931 (Anul 5, nr. 214-273)

1931-12-08 / nr. 260

Anal V Xr. 260­2 lei exemplarul Marți, 8 Decemvrie 1931 à Ba WE<Æ" „ i KKgn! fóglin­g 1111 .jMBSr fP& ^ **HMa si BhBB ||BhH mEMl IMaS» K­HP^nffr­­­ JIKL MEKEL Jppsin IM-­Winkto^w­­ € llk^iill% 4HHBH ^BbShBU ÜHhSKMHÍ SOHIMeSI ^Ww ®*THBi ><jr% ! ABONAMENTE: REDA In .. . „. . . ca«I ADMINISTRAȚIA­­n L. ^ « ■ Pe un an 600 lei, pe o jumătate de an 300 ■ * Cluj, Piața Unirii Nr. •. - Telefon 3-11. 1 lei, pe trei luni 150 lei. Pentru străinătate I Strada Iuliu Maniu Nr. 3. — Telefon 6-30. 1200 lei anual. I Improvizații bugetare Pornind­ de la cerința principală căreia caută să-i răspundă bugetul din fiecare an, miniștrii noștri de finanțe au adop­tat obiceiul de a caracteriza proectele de buget prin această cerință. Paralele cu agravarea crizei, epitetele date bugetelor noastre, în anii din urmă, se găsesc vi­­­tr’o continuă accentuare peiorativă. Am avut astfel rând pe rând un buget de re­semnare, altul de sacrificiu, iar acum dl. Argetoianu a prezentat parlamentului un așa zis buget de adaptare, care cumulea­ză atât resemnarea, cât și sacrificiul. Fără îndoială, epitetul a fost nimerit ales, căci mai mult decât de orice bu­getul actual ar trebui să țină seamă de necesitatea adaptării cheltuelilor și veni­turilor statului la realitățile economice.­­A venit însă dl. Victor Slăvescu, cunos­cutul economist și fruntaș al partidului național liberal, care în lumina cifrelor a învederat că bugetul anului viitor este departe de­ a realiza adaptarea impusă de criză, concluzând că prevederile bugetare­­ sunt niște improvizații de mare primej­die. IM. Victor Slăvescu a ajuns la această concluzie, în urma unei temeinice expu­neri a condițiunilor pe care trebue să le îndeplinească orice buget și care sunt : 1. Asigurarea minimului absolut necesar funcționării normale a statului. 2. Res­pectarea angajamentelor luate de stat. 3. întărirea creditului înlăuntru și în afară. A. Respectarea necondiționată a ordinei monetare, care înseamnă nu numai res­pectarea unor anumite obligații interna­ționale, dar și asigurarea unei temelii so­lide pentru gospodăria internă. 5. Ordi­nea în gospodăria financiară a statului, pentru că orice desechilibru duce la sfă­râmarea stabilizării. Așa­dar, în rezumat, statul trebue prin toate mijloacele și cu toate sforțările să realizeze echilibrul bugetar. Analizând proiectul de buget prin priz­ma postulatelor de mai sus, dl. Victor S Slăvescu a dovedit că el nu răspunde ne­­voei de adaptare, căci o adaptare recla­mă un plan de ansamblu, care necesită o epocă mai lungă de aplicare. In primul rând, prin împărțirea buge­­tului, în buget ordinar și buget extraor­dinar se lasă în aer creanțe în valoare de 8 miliarde, pentru cari nu se ridică solu­­­țiuni de viitor și cari pot naște suspici­uni și neîncrederi cari au directe legă­turi cu moneta și Banca de emisiune. La rândul său, bugetul ordinar are și el multe și serioase vicii organice: 1. Nu ține seamă de puterea de plată a contri­buabilului. 2. Nu aduce nici­ o degrevare agricultorilor. 3. Sporește taxele de con­sumație, mărind scumperea traiului. 4. O politică de risipă de cheltueli inutile în buget. 5. Finanțele locale nu sunt orga­nizate și nici percepția fiscală. 6. Evalu­ări exagerate, inadmisibile. Toate acestea îndreptățesc cel mai pro­nunțat scepticism față de posibilitățile de echilibrare a bugetului ordinar, care pe de o parte supraevaluiază veniturile, iar pe de altă parte subestimează nevoile de stat. In asemenea condițiuni, când însuși bugetul ordinar se prezintă astfel, este limpede că bugetul extraordinar, care nu se sprijină pe nimic, va amenința cre­ditul țării, prin sarcinile de 10 miliarde și mai mult, cari vor apăsa foarte greu asupra acestui credit. In lumina documentatei expuneri a dnui Victor Slăvescu, noul buget apare, cu drept cuvânt, ca unul de improvizații primejdioase, care mai mult decât ori­când ar trebui evitate astăzi. Activitatea Cercului de Studii P. K­. din Cluj Politica culturii Conferința dlui prof. FI. Ștefănescu-Goangă In cadrele Cercului de Studii al partidului national liberal din Cluj, d. prof. FI. Stefănescu Goangă, pre­ședintele secției culturale a acestui cerc, și-a desvoltat ori, Duminecă, la orele 10 jumătate, în fața unei numeroase asistențe, conferința d-sale despre „Politica culturii.“ Politica culturii — a spus dl. pro­fesor univ. Ștefănescu-Goangă — depinde în prima linie de felul cum concepem cultura. In general sunt două feluri de a concepe cultura. 1) . O concepție­­ aristocratică și statică a culturii. 2) . O concepție democratică și dinamică a culturii. In prima concepție cultura în­seamnă cunoștințele generale din toate domeniile creațiunilor umane astfel cum sunt: religia, arta, lite­ratura, știința, filosofia, etc. A avea cultură înseamnă prin urmare a cunoaște ceea ce omenirea a produs mai de seamă, mai distins în toate domeniile de activitate spi­rituală A da și a răspândi cultura înseamnă ,așa­dar a transmite tine­relor generații și masselor largi ale populației cunoștințele generale de­spre literatură, artă, știință, filoso­­fie, despre întregul patrimoniu de creațiune în toate domeniile de ac­tivitate umană. In acest sens, foarte răspândit dealtfel, cultura este o podoabă a spiritului uman, este un bun spiri­tual — rezervat — unui număr re­strâns de oameni. Cultura e apana­­giul unei clase, de oameni. In a doua concepție, cultura în­seamnă însă ceva mai mult, decât cunoștințe generale din toate do­meniile de activitate umană. Din punct de vedere individual și inte­rior, cultura înseamnă formarea in­terioară, desvoltarea, reliefarea, în­nobilarea și organizarea forțelor sufletești ale unei persoane într-un sistem de simțire și gândire pro­prie, grație căreia acea persoană să fie capabilă să facă față cu succes cerințelor vieții. Cultură înseamnă activarea, mo­bilarea și organizarea forțelor vi­tale, înseamnă ridicarea capacității de înțelegere a vieții, de potențare și organizare­­ a vieții, de ridicare a posibilităților de creațiune umană. Din punct de vedere social — și tot interior — cultura înseamnă acel mănunchiu unitar de simțimin­­te, credințe și idei, care activează un popor într-o largă măsură, îi di­rijează și controlează acțiunile și-l împinge spre creațiuni și fapte co­mune. Cultura în acest din urmă sens, consacrat de știința modernă, nu este o podoabă, nici un lux, de care ne putem lipsi, ci dimpotrivă, in­strumentul cel mai prețios pe care l-a născocit omul, mijlocul indis­pensabil prin ajutorul căruia omul, își poate spori și m­obila puterile și poate aspira să domine natura, a­­daptându-o, transformându-o și utilizându-o, conform cu trebuințe­le și aspirațiunile sale. Cultura are așa­dar o valoare neprețuită, poate cea mai mare valoare la care poate aspira omul, pentru că: 1) . Ea sporește puterile omului; ea mobilează și umanizează pe om. Ea face din om un creator. 2) . Ea sporește forțele unei nați­uni, prin organizarea puterilor in­dividuale într’un sistem unitar de forțe, capabil de acțiune comună, și creațiuni comune. Prin cultură, un neam devine po­por, și un popor, națiune. Iar nați­unea este cea mai superioară for­mă de organizație socială, prin ca­re fiecare membru ce o compune, poate ajunge la desfășurarea liniș­tită și armonică a puterilor și as­­pirațiunilor sale sufletești. Politica — urmărind organizarea forțelor vii ale unui popor — po­trivit cu realitățile și cerințele timpului, nu poate nesocoti această latură a activității umane, care sti­mulează și bine condusă poate asi­gura într’o măsură considerabilă prosperitatea și progresul național. De aceia fiecare partid politic, care aspiră să guverneze, trebuie să-și ai­bă politica sa culturală bine studiată, și bine definită. Nici unul din partidele noastre politice nu a fost preocupat de latura culturală a politicei, în măsura în care a fost preocupat partidul național liberal, și nici unul din partidele noastre politice n’a avut o doctrină de poli­tică culturală cum a avut și are partidul nostru. Iată ce spunea Ion I. C. Brătianu în memorabila sa cuvântare rostită în Martie 1927, la congresul cultu­ral al partidului nostru: „Nu de azi, ci de întotdeauna, desvol­tarea culturală a apărut partidului națio­­nal-liberal ca făcând parte din nevoile vitale ale întemeierei și desvoltării statu­lui. De la început el a știut că fără cul­tură, o democrație puternică și durabilă nu se poate închega. Conștiința națională însăși nu se cla­rifică și nu se rodește în plin, dacă min­tea nu se luminează și sufletul nu se în­­nalță. Am simțit întotdeauna că fără cul­tură, munca unui popor nu poate fi în­deajuns de sporuncă, și facultățile sale și ale țărei nu-și primesc reala lor va­loare, dar mai ales am fost convinși că această cultură este reclamată de nevoia superioară a educațiunei, care, prin ridi­carea morală să formeze sufletul poporu­lui și să-l adapteze la o viață de civiliza­­țiune, desvoltând astfel solidaritatea în­­lăuntrul și raporturile internaționale, de ordin moral și intelectual superior, în afară. Astăzi, când în locul Regatului de ost, trebue să purtăm grija României Mari, datoria noastră sporește față de noua în­semnătate dobândită în lume de neamul și Statul nostru și, încă mai mult crește în raport cu ceiace Țara noastră poate și trebue să înfățișeze în viitor.“ Politica culturii urmărește trei direc­tive bine definite: 1. Politica de pregătire și transmisiune a culturii. 2. Politica de producere și intensificare a culturii. 3. Politica de răspândire, unificare și organizare socială și națională a culturii. (Continuare în pagina 2-a) Pagini din istoria aviației După cum ați văzut până acum din paginile din istoria aviației ro­mâne, Vlaicu a fost cel dintâi la noi în țară, care a arătat cu ocazia unei manevre regale, importața a­­topopescu consfinția, tot cu oca­­topopescu a consfinția, tot cu oca­zia unor manevre regale, ceiace Vlaicu cu mult înainte stăruia să se înțeleagă. Anul de plină activitate război­nică, 1915, a impus și aviației noa­stre desvoltarea necesară. In Dec. 1916 sosește la noi în țară misiunea franceză de sub conducerea lt.-co­­lonelului de Vergnette. Ea era com­pusă din 35 ofițeri, 11 adjutanți, 65 grade inferioare, 165 soldați (meca­nici, fotografi, etc.). De Vergnette a trecut în aviație în 1911. In război, a comandat M. S. 23 de avioane de vânătoare și bombardament. La 3 Oct. 1914 do­boară cu carabina, în lupta aeriană al doilea avion german. In 1918 co­manda în Franța un regiment de a­­viație. Venind la noi în țară, De Verg­nette, își dă imediat seama de ce buni piloți avem și mai ales de ce curaj sunt capabili și mulțumit or­ganizează aviația noastră repede, luând în Mai 1917 direcțiunea, iar, comanda aviației o dă unuia dintre cei mai pricepuți aviatori, maioru­lui Fotescu C. Aviația cuprindea trei grupe: Grupa 1 era sub comanda maioru­lui aviator Sturza, gr. II sub co­manda maiorului Popovici Andrei, iar cea de-a treia sub comanda ma­iorului Capșa I. Grupurile erau înzestrate cu ma­terial nou. O mulțime de însărci­nări au fost duse la bun sfârșit. A­­viația noastră în lupta aeriană au doborât peste 25 de avioane inami­ce. De ex. echipagiul Loanin-Dari­­an a dororât primul avion german. La 13. IX. 1917 sub st. Drăgușanu a doborât un avion inamic la Sud de Satul Nou (Milcov). La 25 Oct. 1917 piloții plot. Mun­­tenescu și Magulea doboară două avioane inamice, iar Muntenescu și subit. Vasilescu unul și așa mai de­parte. Din descrierea amănunțită ce o face cl. lt. col. Radu în rev. „­Aero­nautica“ se poate vedea zi la zi, ac­tivitatea aviației noastre în războ­iul cel mare despre care scrie fru­mos însuși generalul von Morgen în darea de seamă a armatei a IX-a germană. VIII Paginile din istoria aviației nu ar fi complectate dacă am pierde din vedere să vă spunem că, aviatorii după ce au cucerit ambii poli ai pământului, aț­ auzit de sborurile lui Bird și Wilkins, după ce au o­­colit pământul în lung și în lat, du­pă ce au străbătut atmosfera, ne­astâmpărați, nervoși, ambițioși, mereu doritori de a cuceri, se avân­tă dincolo de atmosferă și iată-i ga­ta de a se avânta cu avionul stra­­tosferei, înainte de a vă vorbi ceva de­spre cea mai nouă cucerire a tehni­­cei aviației, fin să știți că nu vârsta determină curajul, avântul de a zbura. Cel mai tânăr aviator pilot e un

Next