Naţiunea, septembrie 1948 (Anul 3, nr. 730-751)

1948-09-04 / nr. 730

2-a Muncă într'un atelier IN DISTRIBUTIA PIESEI PREGĂTIREA STAGIUNII „o scrisoare pierd­ută“ cu care se va TCATi sijiiii MATIONAL inaugura stagiunea­ Teatrului Național________________ pe scena „Comedia“, au intervenit une-puM rDA privi­te modificări. Astfel în rolul Cetatea­*^*” vRAm­­ A­nulul turmentat, în care fuseseră distr­­buiți mai întâi, d-nîi Timică și Iordă­­nescu-Bruno, va apare Sf. Sandi Giuga­­ru-Huși. In rolul lui Cațavencu Traha­­nache, încredințat la început d-lui Giu­­garu, va trece d. Finteș­teanu, iar in rolul lui Farfuridi este distribuit d. N Brancomir. IN PIESA AZILUL DE NOAPTE rolul lui Luca a fost încedințat d-lui Al. Marius, in celelalte roluri vor apare actorii pe cari i-am anun­țat în unul din numerile noastre trecute: G. Storin (Actorul), N. Băl­tăteanu (Baronul), V. Lăzărescu (Satin), Ionel Țăranu, H. Nicomde și d-nele Marietta Anca, Silvia Fal­­da, Emilia Cozachievici ți Irina Ră­­chițeanu, etc însemnate modificări au intervenit și în distribuția pie­­sei „Cel de pe mare“ cu care se va inaugura Stagiunea Teatrului Ar­­mintei—.Studio. Astfel in locul d-lui V. Maximilian va apare d. Ronea,^" In locul d-lui Mazcu va apare dl Florin Scărlătescu și în lo­cul d-nei G. Coca Enescu va apare d-na Gel­­la Ciobotini. m SALA De loc Teatrul ,Ikul-Studio" din str. Iuliu Barug Nr. 15 va avea Sâmbătă. 4 Septembrie «. c. ora 20, 9 șezătoare culturală in limba idiș, organizată de Asociația pentru răs­pândirea culturii progresiste in limba idiș din R.P.R. „IKVP". E­­minența sa Prim-Rabinul Moses Rosen, șeful cultului mozaic din R. P. R., va conferenția despre „Mo­tive Sociale în Biblie". Se va desfășura și un bogat pro­gram artistic. Intrarea liberă. LA 22 AUGUST Teatrul Național din Craiova și­ a inaugurat filele trecute activitatea pentru pregăirea­ stagiunii anului 1948—1949. Pentru noua stagiune s’au făcut marilea transformări, sa’ instalat utilaj teh­nic de scenă, s’a repara cel vechi și s’a procurat mobilier de scenă. Deasemenea au fost refăcute decoru­rile și s’a îmbogățit garderoba cu costume de epocă și moderne. Pen­tru aceștia lucrări s’a alocat suma de lei 1.572.000, a avut loc în par­cul Central „Gor­ki" din Moscova sărbătorirea „Zilei poeziei sovietice" organizată de că­tre uniunea Scriitorilor Sovietici. In această zi s’pr­­imit un parc numeroase conferințe, de către cei mai cunoscuți poeți sovietici, de a­­semenea s'a organizat vânzarea în massă a volumelor de poezie. La organizarea „Zilei poeziei so­vietice" au luat parte mai mult de 40 de poeți, printre cari cităm pe N. Tihonov, C. Simon­ov, N. Aseev, A. Tvardovski, A. Jarov, I. Smola­­i­kov, E. Dolmatovski ți alțu. TEATRUL POPORULUI al Regionalei București, își va îr­oa­­pe activitatea în Capitală în­ jurul datei de­­ 25 Septembrie a. c. Spectacol­­ul Inaugural al fostei stagiuni îl va constitui puternica­ piesă „ALARMA” datorită conoscutului autor dramas­tic bulgar Orlin Vasiliev, care cu a­­ceastă ocazie, va fi reprezentat pen­­­­tru prima oară pe o scenă românească­. Piesa, a cărei acțiune se petrece în­­­tre anii 1941—1944, în­ perioada în­­­ttm­iecată a Războiului de xbitropire fas­cistă, — aduce îmn spem­ă uni puternic episod din lupta de eliberare de sub jugul Ut­erisb, a bravului popor bul­gar. In direcția de soferi a d-lui Ga­briel Negru, repetă în „ALARMA” d-nele Maria Sar­­du, Elvira Pe­­trearu, Emilia Parttazopol și d-nii Neamțu Ottonel, Geo Maicaci și Ion Aurel Manolescu. Concomitent cu acest spectacol ea se va reprenta și în fabricile și întreprinderile din Capitală, Teatrul Poporului mai repetă,­­ în vederea aplicăr­ii întocmai a programului de lucru stabilit și două piese sovietice pentru copii: „Căsuța din­ Pădure” de S. Maxsak ,și „Ariciul și epurașul” de Stephanschi, a căror in­terpr­etare va fi susținută de în­treg colectivul artistic al teatrului în­frunite cu d-nii Ion Gheorghiu,­­Theodor Păun­așcu, Ti­­tu Vedea, I>uinitr_Dona, Vorer Zaha­­rian și d-ra Virginia Vlădoianu, în di­recția de scenă a d-lui Qabr­iel Ne­­gru și decorurile d-lui Jjokas. ..NAȚIUNEA^Sâmbătă 4 Sen­tetidarie f?48 Al țârții, ca temă la scriitorii sovietici de astăzi de ION MAXi­N SADOVEANU încă din timpul primei revoluții ruse problema literaturii l-a preocupat pe Lenin care a spus că literatura viitoarei societăți socialiste „va duce ultimului cuvânt al gândirii revoluționare a ome­nirii, fecunda experiență și activitate vie a proletariatului socialist“. Aceiași per­manentă și atentă preocupare pentru literatură a avut-o și partidul bolșevic care prin rezoluția din 1946, nu numai că a înfierat activitatea revistelor „Zvezda“ și „Leningrad“ dar a arătat și­ drumul ce trebuie urmat, amintind că literatura nu poate să aibă alte inte­rese de clt pe ale poporului și ale Sta­tului, preluându-și rolul de educatoare a oamenilor sovietici. Cu ocazia acestei rezoluții a C. C. al P. C. (b) al URSS in referatul său, Jdanov a scris : „Po­porul, Statul, partidul nu vor ca litera­tura să se mențină departe de proble­mele actualității, dm­potrivă­­,ea trebuie să intervină în modul cel mai activ in legătură cu toate laturile existenței so­vietice“. Aceste indicații au fost pe de­plin înțelese de scriitorii sovietici cari. In ultimii doi ani, după încheierea răz­­boiului victorios, au luat ca temă pen­tru lucrările lor, refacerea și desvolta­­rea economiei și vieții culturale a țării lor. Mai ales romancierii au pășit hotă­­riți pe drumul acesta și unii dintre ei au și fost răsplătiți cu premiul „Stalin“. Dintre aceste lucrări, remarcabil este romanul „Fericirea“ al lui P. Pavlenco. Personajul principal este colonelul Vo­­ropaiev eșit din război bolnav și cu un picior tăiat. Colonelul se duce in Cri­­meea unde intenționează să dobândea­scă o căsuță pentru liniștea sa și a unui fiu al său, bolnav și el și pe care vrea să-l aducă de la Moscova. Când ajunge insă în Crimeea și vede întreaga ța­ră răvășită de urgia războiului care a fost, Voropaiev întrege — cu întreaga lui organizare sufletească de vechiu bun comunist — că nu liniștea și huzu­și­rul săfir la care totuși ar avea dreptul stau pe primul plan, ci Interesele gene­rale de refacerea țării. De acea cu ho­­tărîre, cu inteligență și inventivitate, colonelul invalid Voropaiev începe să cutreere întreaga țară, ceea ce ii îngă­­due scriitorului Pavlenco s ă aducă fru­moase descrieri ale naturii — să cunoa­scă oamenii, să-i anime, într'un cuvânt încearcă și isbutește pe deplin să stea în fruntea‘reconstrucției întregii regiu­ni, făcând să răsară ca din pământ tot ceea ce e de folos și progres obștesc, de la Kolhozuri până la Sanatorii și insta­lații maritime prin porturi. Romanul se realizează din daruri literare și bună li­bertate scriitoricească venite să dea via­ță și adâncime și mai d­es acea lărgime epică de complexa țesătură, semnul cel mi bun al unei înfăptuiri literare isbutitd Mișună personajiile­­ secundare, fiecare cu viața lui, după cum tema central- ideologică crește până ce culminează in scena întâlnirii lui Voropaiev, erou al războiului ca și al refacerii cu Stal­n însuși care a ținut să-l cunoască pe „col­­lonelul infirm care duce la atac Kohei’ zurile ca pe batalioane". (Împrumutăm citatele ți analizeze din articolele lui C. Sta­monov și V. Smirnova din „La Littéra­­ture Sovietique" No. ( 1948) „Ideea cărții e limpede, scrie V. Smirnova, sen­timentul de a-ți folosi bine viața, de a te deda muncii creatoare, de a te de­vota societății, nu sunt oare de ajuns pentru a-ți da fericirea?“ Un alt roman, construit pe aceiași temă a refacerii este acela al scriitoru­­lui S. Babaevski, „Cavaler al stelei de aur“. Și aci ca și la Pavlenco, eroul principal este un om­ dinamic, un bolșer­­vic, un om de partid verificat, care după ce a fost decorat cu „Steaua de aur“ pe front — ceea ce ii dă titlul de Erou al Uniunii Sovietice — vine să reconstruiască, în Kuban, cu entuzias­mul și priceperea lui un sat sovietic. Acest erou este Serghie Tutarin­ov în același măsură visător de înalte idealu­­ri ale comunității și realizator. El vi­­­sează înființarea unei centrale electrice in satul său. Și autorul descrie minu­nat viziunea acestui om de acțiune: „Electricitatea are o mie de brațe și toate sunt­ de aur. Ele mulg vacile și tund oase, ele mișcă batozele, ele ma­cină grăunțele și le schimbă în făină“... Babaevski însă, in lupta aceasta a refacerii, dusă de Tutarinov, nu se sfiește de a nota și opoziția elemente­lor vechi ce încearcă să frâneze noid și­ generosul elan. Și autorul insărcinea­za cu exprimarea unui asemenea ve­chiu punct de vedere pe însuși tatăl eroului, care ii spune fiului său că nu-i înțelege sbuciumul după toate pe câte le-a dobândit, ca respect și recunoaște­re. Dar Serghei este un om nou. El nu se mulțumește să doarmă inactiv pe lau nu­ câștigați. „După dumneata, tată, spune el, dacă sunt erou al Uniunii So­vietice și dacă toată lumea mă aplaudă, apoi ar însemna că aș fi ca și așezat pe pe un pat moale. Lasă-te și bucură-te de viață. Dar eu nu vrea să mă las. O viață de-asta nu face de mine"". Și Serghei Tutarinov muncește, crează și ajunge președintele Sovietului local. Dar și poemele însăși, poemul liric, de pildă: „Fâlfâe steagul sovietului să­tesc" al lui Nedogonov, se inspiră din tema refacerii țării. Aci eroul este Egor Șirocov, fost și el luptător pe fomt și întors in satul său unde, ca agronom, vechia lui ocupație, luptă pentru binele tuturor la ridicarea producției. Și aci, ca și in romanul lui Babaevski elementele vechi îngreunează calea, dar sunt înlă­turate prin credință și stăruință. De da­ta aceasta e un vechiu luptător Dubak, ce intră în conflict cu Egor, acesta din urmă isbutind să-l îndrepte pe leneș și desorganizat, și să-l aducă pe calea cea bună. Uzina, ca și satul, pune și ea proble­mele refacerii. Și un asemenea roman construit pe tema refacerii industriale se datorește Verei Panova. Cartea se numește „Krujiliha“. Directorul uzinei Listopad, face parte din aceiași familie de entuziaști reconstructori ai vieții so­vietice de după războiu, stăruind să transforme într'o industrie de pace pro­ducția fabricii sale. Toate aceste lucrări sunt întri adevăr realizate literar, adică, dintr'o reală cunoaștere a vieții, pe largi dimensiuni, în cari sunt cuprinse fră­mântările și izbânzile unei intense,­ vie­ți de muncă. Un nou umanism socialist se desprinde din ele, pornind din credin­țele de neînfrânt ale eroilor centrali, animatori, cari întregesc personalitățile lor, bine educate și din punct de vedere uman și social, din idealuri pentru co­munitate și muncă. Trebuiesc adaose acestor lucrări de proporții mai mari și schițele lui B. Galin și ale M­arietei Șaghinian, cari în aceiași orientare, au găsit o trecere deosebită pe lângă ma­rele public cititor sovietic. Schițele lui Galin, „In Donbas“ de pildă, sunt­ mai puțin construite în ficțiune poetică — după cum scrie A. Volojenin în artico­lul său despre tema refacerii în litera­tura sovietică — și ț­inte mai mult înn­tr'un cadru strict documentar, prezintat însă cu o deosebită măestrie. Găsind o hotărîtă orientare și îndato­­rire socială în rezoluția partidului, scrii­torii sovietici au relizat adevărate lu­crări lterare, vii, adânci pe tema preocu­­parilor de prim plan ®­e întregii comu­nității ,întegrându-se în acest fel, cu arta lor, în reconstrucția țării lor. SE COSTUL STUPENDIDA APROPIE EXAMENELE Ș­­t­I­r­i­I'INTERNE La Iaș­ s'a înființat un cerc de stu­­dii marxist-leninist,'jearp va contribui la ridicarea niveluluil'i ideologic al stu­denților ieșeni. ^ Pentru docum­entarea participanților la acest cerc studii a fost pusă la dispoziție biblioteca UNSR. La Căminul „Iustin Georgescu" din Iași a fost inau­gurat un club sportiv cu secții de volley, ping-pong și șah asemănătoare se vor des-Cluburi chide în curând­ și la Bande“ și „Ion Niculi“. Căminele. „Olga “ Studenții mediciniști din Oradia parti­cipă la campania sanitară din județul Bihor. S'au făcut până acum de către studenți 520 anilize Wasserman, 50 reacții de tuberculoză și s'au complec­tat 170 chestionare sanitare de gospo­dărie. Așa­dar, la 15 Septembrie contrar tuturor svonurile începi sesiu­nea de examene din toamnă. In Universitățile noastre. Este ultima sesiune care se mai dă sub imperiul vechei legi a învă­țământului superior. Pentru că, după ce se vor termina examenele, la 16 Octombrie, când se deschide anul academic, Universitatea va fi așezată pe baze noi, apropiate nevoilor poporului. Acest lucru a făcut pe unii dintre studenții n­oștri să privească prin­­tr-o optică greșită examentele din toamna aceasta. Mulți cred că nu mai este necesar să înviați, dacă materia învățată nu va fi fi necesară anului următor de studiu sau nu va mai figura un programa analitică, după ce Facultatea respectivă va fi așezată pe elte baze. Este foarte greșit acest fel de a privi lucrurile, pentru că reforma este de așa natură Încât oricare student care dorește să învețe într’un domeniu sau altul o poate face cu toată siguranța; materiile de studii o­­dată însușite nu pot decât să folosească în studiile viitore. A trece cu succes examen­ele din sesiunea aceasta trebue să fie sarcina de bază a fiecărui student, pentru că numai astfel, promovând e­­xamenele, studenții pot fi de un real ajutor punerii în aplicare a infor­mei învățământului. Examenele din toamna aceasta sunt bazele învățăturii din noul an școlar. Felul In care se vor pres­enta la examene studenții poate fi un in­diciu pentru legiuitor atunci când va redacta regulam­entele de funcțio­nare și programele analitice minimale ale Facultățiloir și Institutelor. Dar pe lângă aceste con­­erente pur profesionale — ca să le spu­nem așa — examenele d­e acum mai au o importanță socială. Se știe că în trecut, sub vechile regimuri, de realitățile sociale, iar studenților li se infiltra învățământul era rupt propaganda diversio­nistă reacționară care nu avea nimic comun cu știința. Se căuta ca prin diversimi in­dividualiste, studentul să fie rupt de masivele muncitoare, ca astfel să fie ,,o marfă” mai docilă în mâinile cla­sei exploatatoare. Astăzi, in noul regim de demo­crație popolară studenții și-au dat seama cine le sunt dușmani și cine le sunt prietenL Ei au simțit puternicul sprijin al clasei muncitoare în anii grei de după război In care situația lor economică era din cele mai dezastruoase. Legătura lor cu clasa munci­toare­ s’a strâns tot mai mult, încât astăzi idealurile studenților se con­fundă cu cele ale proletariatului. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, mobilizați de Uniunea Națională a Studenților din România, stu­denții din țara noastră luptă alături de clasa muncitoare pentru combate­rea dușmanului de clasă și pentru construirea socialismului. Datoria studenților este acela de a corespunde încr­ederii ce li se a­­cordă făcându-și pe deplin datoria lor. Pregătirea examenuli și promova­rea lor în condiții optime, va face ca încrederea clasei muncioare să ceas­­că și mai mult, iar poporul Republicei Populare Române să fie mândru de studenții lui. O. Velescu Student la Facultatea de Drept EXTERNE Ut­a­dini sarcinile Consiliului U­niu­­­rii Ini­cerna^nale a Studenților, care 86 va­ i«ut­i săptămâna viitoare la Pa­­ris, eglio aceia doi a dectrinta pe acei care vorbesc de democrație, susțin­ând Spanjia franchista și patronând mișcări anitipopulare în­ țării« colonialil. Ordirea de zi a consiliului U. I. S. cste următoarea: 1. Situația mișcărilor studențești în America N­atică­­ 2. Conferința studen­­­ților din­ Asia de sud-est. 3. Progra­mul viitoarei la in­ternaționale a stu­­den­ților. 4. Conferințele in­ternaționa­le pe facultății. 6. Nevoile econ­omice ale studentului:. Uniunea Națională a Studenților Fran­cezi face toate pregătirile pentru Dom­iciliu. Ședințele s­e vor ține in­ Cei­­tatea Un­iversitara. Deleagții vor fi cazați la „Cité”. Studen­ții francezi prepară și o expoziție care va ilustra viața universitară cu toate aspectele ei. Delegații vor asista la câteva re­­prezerttații ale artișicilor amatori stu­­den­ți. Cum activează un cerc județean Cercurile județene duc o rodnică ac­tivitate în provincie. Munca se desfă­șoară pe toate țărmurile cu multă conștiinciozitate, studenții dovedind că au multe calități de organizare și spi­­rit de inițiativă. Să luăm de exemplu activitatea cer­­cului județean Dolj și se vedem ce au realizat acețti studenți în ultimele săp­tămâni ale lunei August. Pentru ridicarea nivelului profesio­­nal s'au organizat 45 grupe de învă­țătură din care 18 în Craiova, iar res­­tul în județ, pentru candidații la ■medicină ș i po­litehnică funcționează 19 cercuri de meditații cu un progra­m zilnic de 0 ore. Nivelul ideologic al studențior este ridicat în cercul de studii marxiste unde se prelucrează săptămânal refe­rate privind probleme de actualitate și teme din clasicii marxism-leninism­u­­lui. Săptămânal au loc festivități artis­tice compuse din coruri și recitări și studenții colaborează cu ARLUS la pregătirea diferitelor manifestări a a­­cestei asociații A avut loc deasemenea o ședință Ia care au luat parte toți studenții craio­­veni și unde s'a discutat reforma în­vățământului. Echipele de football și wollon ale cercului susțin matchuri cu echipele din Craiova și județ. Pentru a con­­tribui la strângerea legăturilor cu cele Wte categorii de tineret, o brigadă studențească a lucrat alături de VAER și UTM la amenajarea Casei Tinere­tului din Craiova. In cadrul campaniei sanitare studen­ții au ținut conferințe în fabrici și sate despre bolile sociale. In cadrul a­­celeiași campanii studenții medicinati au vaccinat în plasa Calafat 8.000 ce­tățeni cu T.A.B. vaccin tific antitific. Aceasta este pe scurt activitatea cer­­cului județean Dolj, celelalte cercuri județene duc o ac­tivitate asemănătoare contribuind prin munca lor la reușita tuturor acțiunilor ce se duc la județul respectiv. REVISTE „Veac Nou** Ho. 16 (serie noua), Septembrie 1948 l­. N­umărul 16 al revistei lunare „Veac Nou” util ghid per­tru cunoașterea rea­lizărilor și problemelor din­ Uniunea So­vietică cititorul găsește Pe largă obiș­nuitele rubrici: Actualitatea sovietică. Re­vista presei sovietice, Cartea, Calen­dar, Prietenii U. R. S. S., Cultura sovietică în lume, șah, sport, humor politic, o serie de reportaje, in­ care o înfățișează îr­ amănunt­e pe sectoare, viața școlilor di­i U. R. S. S. Un articol scris de 'Andrei'Tudor, prezin­tă în­ gauore „In­vă­­țămâr­tul sonetic”. Gh. Dăianu scrie un reportaj documen­tar despre „Academia de Știin­țe a U. R. S. S.”. In­ „Arta și ar­tiștii poporului”, Euger­­ B. Marian) vor­­bește despre Institutul de Artă drama­tică Dospin „Activitatea extrașcolară a elevilor Și studenților în U. R. S. S.” Iene V. Ca^barr. Piezon­tarea învăță­mântului­ e întregită de alte câteva re­­portagii despre pregătirea mur­itorilor calificați, școala secun­dară, școlile de e­­ducație fizică, itBatutele pedagogice, etc. Mai găsim în­­ acest număr al „Veacului Nou”, un editorial despre „23 August” o „Crorocă” a evenimentelor politice ex­­terne și intern,©. Un reportaj despre a­­viația sovietică scris de George Dan), o schiță de Valentin­ Kataev (Somnul), și două pagi­n­i în­ care e înfățișată ac­tivitatea AELUS-ului. Intreg n­um­ărul (24 paginil) e bine ilus­trat, iar calitatea­ reproducerilor, asigu­­rată­ de im­pr­i­mare a revistei la heliogra­­vură, e Supenoaiăi. GRADINA VOX: (Birlic) Supen­fata, MIC: Micul infern. Grădina COLOS: Una la sută fata: VOLTA BUZEȘTI: Uite Stroe, nu i Stroe. Sala SAVOY: Fata cu biciușca, BOEMA: Doi băeți și doua fete. RADIO VINERI 3 SEPTEMBRIE igsg 6 Radio Jurnal: 6,15 Din cântecele muncitorilor (discuri): 6,30 Muzică variată (discuri). 7 Rezumatul Radio Jurnalului; 7,05 Cântecele muncitorilor de la orașe și sate (discuri); 7,15 Buletinul de știri in limba rusă; 7,20 Cântecele munci­torilor din fabrici și de pe ogoare (discuri); 7,33 Concert de muzică va­riată (dincuri); 13,03 Un cântec mun­­citoresc (disc): 13.05 Maeștri violonce­lului (disc­). 13,25 Revista Presei; 13,80 Cântă Maria lătărețu. RADIO BUCUREȘTI IL Mu-13.00 Menuetul (discuri); 18,30 iună ușoară (discuri). RADIO ROMÂNIA, RADIO BUCU­R­REȘTI­I ȘI RADIO BUCUREȘTI 14.00 Radio jurnal; 14,15 Un 14,35 Orchestra Valeria Vărzari; disc. RADIO BUCUREȘTI 11. 14,15 Muzică imitativă (discuri). RADIO RADIO ROMANIA — GUREȘTI II cu­ ușoare (tristuri): 23,01­­­,....... dis­tractivă (discuri); 23,30 Radio jurnal; 33,35 Continuarea muzicii distractiva (discuri) 23,50 Muzică populară româ­nească (discuri); 24,00 închiderea emi­sinDii SAMBATA 4 SEFTEMBRII RADIO ROMANIA — RADIO 1948 BUCUREȘTI ; 6.00 Radio jurnal; 6,15 Cântece mun­­citorești (discuri); 6,30 Muzică variată (discuri); 7,05 Cântecele muncitorilor de la orașe și sate (discuri); 7,33 Muzică variată (discuri). 13,03 Un cântec mun­citoresc (disc); 13,05 Dansuri simfonica de compozitori români (discuri și magnetofon); 13,35 Revista presei; 13,30 orchestra IHulu Rudăreanu RADIO BUCUREȘTI II. 13,00 Orchestre de muzică populară (discuri); 18,30 Scene de masse in ope­re (discur); RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREȘTI I. 14,15 Un disc; 14,35 Ora Armatei; RADIO BUCUREȘTI II. 14,15 Piese instrumentale (discuri): 14,40 Lucia Duca voce și veanu pian; 18,00 Serenade Aurel Giro­­(discuri); 18,45 Carnet Cultural — Cronica lite­­rară de Paul Georgescu și Cronica limbii de Prof. Alexandru Graur­­ig,30 Geografia muzicală a României de prof. Alexandru Brauner. BU­RADIG ROMANIA — RADIO BUCUREȘTI I. 18,00 Ora pentru cei mici; 18,30 Mu­­zică pentru copii (disc.); 18,45 Carnet Cultural — Cronica de Eugen Schileri, RADIO BUCUREȘTI UNA LIBERA. 19,80 Muzică de Haydn (discuri); 19,30 Emisiune pentru disc: cameră; Ciclul Un disc; 19,35 Studenți; 19,55 Un 20,00 Radio jurnal; 20,15 Concertul Orchestrei simfonice Radio dirijată de­­ onematografică naestrul Allfred Alexandrescu — solis­tă: Emilia Guțianu — canto; 21,00 Co­­m­entarul evenimentelor Interne; 21,40 continuarea concertului Orchestrei simfonice Radio, dirijată de maestrul Alfred Alexandrescu — solistă Emilia Gnțianu; 21,30 Buletin Sportiv; 21,40 Theodor îaipu — violoncel. II — ROMA-RADIO ROMANIA — RADIO BU­CUREȘTI ; 20,00 Radio Jurnal; Seară de o­­pera — elff, uri din opera .Paiațe“ de I.Coricavad­o (discuri). In pauză: Scriitorii noștri. Versuri de Sașa Pană; 31,30 Buletin Sportiv; 3LS5 Jocuri po­pulare (discuri). 20,00 Muzică variată și de dans (discuri); 21,00 Sextetur­­i la major de Mozart; 21,20 Valsuri celebre (discuri); 22,00 Radio jurnal. RADIO ROMANIA ȘI RADIO BUCUREȘTI I RADIO BUCUREȘTI II 22,10 Un disc; 22,25 Buletinul de RADIO BUCUREști 11. Melodii de 20,00 Concert Chopin (discuri) pre- gușa Cosma, cântate de Liana Mihăi­­centare de Virgi­ Gheorghiu; 31.00 Lă­utarii noștri (discuri); 21,30 Muzică va­riată ușoară (disc­); 32.00 Radio jurnal. (eseu și Beno Verea (magnetofon). RADIO BUCUREȘTI II. RADIO bu­rodio ROMANIA CUREȘTI l 33,15 Un disc; 22,35 Buletinul de știri 22,15 Ciclul — voci frumoase — so­­­prane) și coloratură (discuri); 83,80 Ciută Fănică Luca (discuri); 33,00 in limba rusă; 82,30 Ludmila Crițacneo Muzică variată ușoară (disc.); 33,30 Ra­­c- canto; ^,50 Valsuri de Dunaevski âio jurnal; 23,35 Continuarea progama­­(disc.). jyj jg muzică variată ușoară (discuri). RADIO BUCUREȘTI .I 23,50 Muzică populară românească 33,15 Mari artiști, interpret al muzic (discuri). RADIO BUCUREȘTI II. Rezultate interesante in concursul hipic national de la Constanta Lupștt, leunde, Speter și alțî atleți vor face de anosi strațîi in Capitala. * Angelica Rozeanu reîncepe antrenamentele In zilele de 28 și 29 August a avut loc la Constanța un mare concurs hipic național de propagandă, la care au participat cei mai buni concurenți din toată țara. S-au desfășurat probe de dresaj, vânătoare, forță, ștafetă, militare, pen­tru sindicaliști, începători, etc., înregi­strându-se rezultate interesante și a­­nume: Angelica Rozeanu a reîn­ceput antrenamentele Campioana hoas­­­­a de ping-pong, Angelica Rozeanu, după o vacanță de două luni de zile, își va relua acti­vitatea. Deocamdată dânsa s-a hotărît să în­ceapă antrenamen­tele în vederea vii­toarelor concursuri și competițiuni, ur­mând să facă pregătiri speciale și pen­tru viitoarele deplasări sau paricipări la întâlniri inter­naționale. Se pare că și de data aceasta Ange­lica Rozeanu va apela la vechiul ei partener de antrenament Nicu Naumes­­cu, care își va începe asfel și dânsul activitatea oficială în sezonul de toamnă. Avertismente date câtorva grupări de atletism întrucât mai multe grupări nu au res­­pectat termenul înscrierilor la campiona­tele naționale de atletism. Comitetul Federal a judecat ac­este cazuri dând un sever avertisment cluburilor: Elec­trica, S. M. C. Buc., S. M. C. Reșița, C. F. R. Caransebeș, Telefoane și Vif. Da­cia. Totodată se atrage în mod serios atenția grupărilor că la viitoarele mari concursuri, cele neînscrate în termenul fixat de F. R. A. nu vor mai fi admise, sub nici un motiv in concursulL Proba de dresaj Categoria A: Pre­miul I; Lt. Col. Zidaru; II Maior Măi­nescu; III. Lt. col. Zahei. Parcurs începători: Premiul I. Pod sudek T.; II. Plot. Mihalcea; III. Plot. al. Stănescu. Parcursul Probei de Călăreți înce­pători: Premiul I. Dina Mihalcea; II. Slt. Constantinescu; III. Slt. Jipa. Parcursul probei de Vânătoare ușoa­ră: Premiul I. Slt. Constantinescu; II. Col. G. Niculescu; III. Plot Maj. Co­­marenco. Pa­rcursul probei de Vânătoare Mij­locie: Premiul I. Maior Fotescu; II. Maior rez. Sebastian; III. Maior Măi­­nescu. Parcursul probei Marea Neagră. Că­lăreți începători: Premiul I. Slt. Con­­stantinescu; II. Podsudekc­u.; III. Slt. MarcocL Parcursul probei Marea Neagră Vâ­nătoarea ușoară: Premiul I. Col. C. Ionescu; II. Lt. Petrescu T. Proba Marea Neagră pentru Vână­toare­­ Mijlocie: Premiul I. Maior Măli­nescu; II. Maior Bârloiu. Parcurs de Forță: Premiul I și II ex­­cku: Maior Măinescu; Fotescu; III și IV Maior Rez. Sebastian. Parcurs Ștafeta: Premiul I. Maior Măinescu; II. Slt. Constantinescu; III. Slt. Marcoci Parcurs Doamne: Premiul I. Dina Mihalcea; II. D-na Fotescu; Cursa Militară Pur Sânge: Premiul I. Pit. Mihalcea; II. Cjt. Drăgulescu; III. Cpt. Nelu. Cursa Miitară 1/2 Sânge: Premiul I. Pit. Mihalcea; II. Slt. Antochi; III. Slt. Jipa. Cursa Depozitului Armăsari Andol­­chioi: Premiul I. Popescu Gh.; II. An­ton Mrezen; III. C-tin Trandafir. Cursa Sindicaliști: Premiul I. Cota­­vă Alex.; II. Oglindă C-tin; III. Da­mian Petre. Cursa Dobrogene: Premiul I. Panta­­zescu D­ tru; II. Anghel Octavian. Cursa Căruțe Dobrogene: Premiul I. F­ranț Stray; II. Crișan Memet. Cursa Atelage: Marin Velea. Pugiliștii dela mai multe cluburi într'o gală de propagandă Sâmbătă 4 Sept. cu începere dela orele 19 se va desfășura în arena Au­rora din Cal. Dudești 84 o nouă reu­niune de box la care participă ele­mente provenite din centrele federale Claudiu, Sportul Muncitoresc, Godeanu și din grupările Mon. Oficial, Pielari și Lemaitre. Organizarea este a F. R. Box. PROGRAMUL Rizea D-tru (Claudiu) — Holtea C-tin (Sp. Munc.). Brânzeanu N. (Claudiu) — Nițescu C. (Lemaitre), 1 Partenie S. (Claudiu) — Rotaru Alea, Dincă Gh. (Claudiu) — Ghiță Gheor­ghe (Sp. Munc.). 1 Rădulescu I. (Pielari) — predaiul A (Mon. Of.). . . î Cristescu N. (Pielari) — Chici« I. (Godeanu). 1 Herteneu C. Vasile (Lemaitre). (Mon. Of.) —Dumitru Medea Niculae (Mon. Of.) — Dumii­tru Nicolae (Lemaitre). MATCH REZERVA Asofiei Mihaî (Mon. Of.) — Gheo»^ ghe Gh. (Sp. Munc.) Lupșa, Zenide, Speter și alți atleți vor face demon­­­strații la București După cum am scris, la 11 și 13 Septe­tembrie vor avea loc in cadrul final*« lor CUT din Capitală, mari demonstra­a­ții de atletism cu participarea urm­­ă­torilor concurenți: Taus și Tiesenmeyer — la lungime, Speter și Vost la înăl­­țime, Zenide, Stoenescu, Tom­a și Lupșa in seriile cursei de 100 mtr. și impren« Bă in ștafeta 4 x 100 mtr., Irina Kiss și Felicia lovănescu la înălțime fote^ Fusch și Ernst la greutate și Pusch, Ernst, Schuster, lovănescu sau Mana­­ies­cu și Ruse la ștafeta 4 x 100 mir. Lotul de mai sus va fi adus in Capi­tală de antrenorul Mazilu. Bazar sportiv — Federația română de ciclism adu­ce la cunoștința tuturor grupărilor sin­dicale din Capitală și Provincie că are în depozit bonyouri. Grupările, pentru obținerea bonyourilor vor trimite la sediul F. R. C. din str. Aristide Briand nr. 21, et. IV, între orele 10—L­ Í, o a­­dresă cu numărul bucăților, cât și spe­cificația pentru care alergători cum­pără. Termenul de cumpărare este Miercuri 8 Sept. 1948. — Federația română de­ lupte și hal­tere invită pe toți luptătorii grupărilor: Fichet, C. F. R. și Tirul, azi Vineri 3 Sept. ora 18 in fața stadionului Ciu­lești, în vederea repetiției pentru ser­­bările C. F. R. — Joi 9 Septembrie va avea loc în a­­rena Aurora a 4-a reuniune de box din grupul manifestațiunilor care se vor desfășura în acel loc în organizarea F. R. Box. Programul cuprinde întâlniri între amatorii de la Godeanu, Ospătari, Centrul Școlar No. 1, Aurora. Victoriei Mon. Oficial. i V

Next