Naţiunea, septembrie 1948 (Anul 3, nr. 730-751)
1948-09-04 / nr. 730
2-a Muncă într'un atelier IN DISTRIBUTIA PIESEI PREGĂTIREA STAGIUNII „o scrisoare pierdută“ cu care se va TCATi sijiiii MATIONAL inaugura stagiunea Teatrului Național________________ pe scena „Comedia“, au intervenit une-puM rDA privite modificări. Astfel în rolul Cetatea*^*” vRAm Anulul turmentat, în care fuseseră distrbuiți mai întâi, d-nîi Timică și Iordănescu-Bruno, va apare Sf. Sandi Giugaru-Huși. In rolul lui Cațavencu Trahanache, încredințat la început d-lui Giugaru, va trece d. Finteșteanu, iar in rolul lui Farfuridi este distribuit d. N Brancomir. IN PIESA AZILUL DE NOAPTE rolul lui Luca a fost încedințat d-lui Al. Marius, in celelalte roluri vor apare actorii pe cari i-am anunțat în unul din numerile noastre trecute: G. Storin (Actorul), N. Băltăteanu (Baronul), V. Lăzărescu (Satin), Ionel Țăranu, H. Nicomde și d-nele Marietta Anca, Silvia Falda, Emilia Cozachievici ți Irina Răchițeanu, etc însemnate modificări au intervenit și în distribuția piesei „Cel de pe mare“ cu care se va inaugura Stagiunea Teatrului Armintei—.Studio. Astfel in locul d-lui V. Maximilian va apare d. Ronea,^" In locul d-lui Mazcu va apare dl Florin Scărlătescu și în locul d-nei G. Coca Enescu va apare d-na Gella Ciobotini. m SALA De loc Teatrul ,Ikul-Studio" din str. Iuliu Barug Nr. 15 va avea Sâmbătă. 4 Septembrie «. c. ora 20, 9 șezătoare culturală in limba idiș, organizată de Asociația pentru răspândirea culturii progresiste in limba idiș din R.P.R. „IKVP". Eminența sa Prim-Rabinul Moses Rosen, șeful cultului mozaic din R. P. R., va conferenția despre „Motive Sociale în Biblie". Se va desfășura și un bogat program artistic. Intrarea liberă. LA 22 AUGUST Teatrul Național din Craiova și a inaugurat filele trecute activitatea pentru pregăirea stagiunii anului 1948—1949. Pentru noua stagiune s’au făcut marilea transformări, sa’ instalat utilaj tehnic de scenă, s’a repara cel vechi și s’a procurat mobilier de scenă. Deasemenea au fost refăcute decorurile și s’a îmbogățit garderoba cu costume de epocă și moderne. Pentru aceștia lucrări s’a alocat suma de lei 1.572.000, a avut loc în parcul Central „Gorki" din Moscova sărbătorirea „Zilei poeziei sovietice" organizată de către uniunea Scriitorilor Sovietici. In această zi s’primit un parc numeroase conferințe, de către cei mai cunoscuți poeți sovietici, de asemenea s'a organizat vânzarea în massă a volumelor de poezie. La organizarea „Zilei poeziei sovietice" au luat parte mai mult de 40 de poeți, printre cari cităm pe N. Tihonov, C. Simonov, N. Aseev, A. Tvardovski, A. Jarov, I. Smolaikov, E. Dolmatovski ți alțu. TEATRUL POPORULUI al Regionalei București, își va îroape activitatea în Capitală în jurul datei de 25 Septembrie a. c. Spectacolul Inaugural al fostei stagiuni îl va constitui puternica piesă „ALARMA” datorită conoscutului autor dramastic bulgar Orlin Vasiliev, care cu această ocazie, va fi reprezentat pentru prima oară pe o scenă românească. Piesa, a cărei acțiune se petrece între anii 1941—1944, în perioada înttmiecată a Războiului de xbitropire fascistă, — aduce îmn spemă uni puternic episod din lupta de eliberare de sub jugul Uterisb, a bravului popor bulgar. In direcția de soferi a d-lui Gabriel Negru, repetă în „ALARMA” d-nele Maria Sardu, Elvira Petrearu, Emilia Parttazopol și d-nii Neamțu Ottonel, Geo Maicaci și Ion Aurel Manolescu. Concomitent cu acest spectacol ea se va reprenta și în fabricile și întreprinderile din Capitală, Teatrul Poporului mai repetă, în vederea aplicării întocmai a programului de lucru stabilit și două piese sovietice pentru copii: „Căsuța din Pădure” de S. Maxsak ,și „Ariciul și epurașul” de Stephanschi, a căror interpretare va fi susținută de întreg colectivul artistic al teatrului înfrunite cu d-nii Ion Gheorghiu,Theodor Păunașcu, Titu Vedea, I>uinitr_Dona, Vorer Zaharian și d-ra Virginia Vlădoianu, în direcția de scenă a d-lui Qabriel Negru și decorurile d-lui Jjokas. ..NAȚIUNEA^Sâmbătă 4 Sentetidarie f?48 Al țârții, ca temă la scriitorii sovietici de astăzi de ION MAXiN SADOVEANU încă din timpul primei revoluții ruse problema literaturii l-a preocupat pe Lenin care a spus că literatura viitoarei societăți socialiste „va duce ultimului cuvânt al gândirii revoluționare a omenirii, fecunda experiență și activitate vie a proletariatului socialist“. Aceiași permanentă și atentă preocupare pentru literatură a avut-o și partidul bolșevic care prin rezoluția din 1946, nu numai că a înfierat activitatea revistelor „Zvezda“ și „Leningrad“ dar a arătat și drumul ce trebuie urmat, amintind că literatura nu poate să aibă alte interese de clt pe ale poporului și ale Statului, preluându-și rolul de educatoare a oamenilor sovietici. Cu ocazia acestei rezoluții a C. C. al P. C. (b) al URSS in referatul său, Jdanov a scris : „Poporul, Statul, partidul nu vor ca literatura să se mențină departe de problemele actualității, dmpotrivă,ea trebuie să intervină în modul cel mai activ in legătură cu toate laturile existenței sovietice“. Aceste indicații au fost pe deplin înțelese de scriitorii sovietici cari. In ultimii doi ani, după încheierea războiului victorios, au luat ca temă pentru lucrările lor, refacerea și desvoltarea economiei și vieții culturale a țării lor. Mai ales romancierii au pășit hotăriți pe drumul acesta și unii dintre ei au și fost răsplătiți cu premiul „Stalin“. Dintre aceste lucrări, remarcabil este romanul „Fericirea“ al lui P. Pavlenco. Personajul principal este colonelul Voropaiev eșit din război bolnav și cu un picior tăiat. Colonelul se duce in Crimeea unde intenționează să dobândească o căsuță pentru liniștea sa și a unui fiu al său, bolnav și el și pe care vrea să-l aducă de la Moscova. Când ajunge insă în Crimeea și vede întreaga țară răvășită de urgia războiului care a fost, Voropaiev întrege — cu întreaga lui organizare sufletească de vechiu bun comunist — că nu liniștea și huzușirul săfir la care totuși ar avea dreptul stau pe primul plan, ci Interesele generale de refacerea țării. De acea cu hotărîre, cu inteligență și inventivitate, colonelul invalid Voropaiev începe să cutreere întreaga țară, ceea ce ii îngădue scriitorului Pavlenco s ă aducă frumoase descrieri ale naturii — să cunoască oamenii, să-i anime, într'un cuvânt încearcă și isbutește pe deplin să stea în fruntea‘reconstrucției întregii regiuni, făcând să răsară ca din pământ tot ceea ce e de folos și progres obștesc, de la Kolhozuri până la Sanatorii și instalații maritime prin porturi. Romanul se realizează din daruri literare și bună libertate scriitoricească venite să dea viață și adâncime și mai des acea lărgime epică de complexa țesătură, semnul cel mi bun al unei înfăptuiri literare isbutitd Mișună personajiile secundare, fiecare cu viața lui, după cum tema central- ideologică crește până ce culminează in scena întâlnirii lui Voropaiev, erou al războiului ca și al refacerii cu Staln însuși care a ținut să-l cunoască pe „collonelul infirm care duce la atac Kohei’ zurile ca pe batalioane". (Împrumutăm citatele ți analizeze din articolele lui C. Stamonov și V. Smirnova din „La Littérature Sovietique" No. ( 1948) „Ideea cărții e limpede, scrie V. Smirnova, sentimentul de a-ți folosi bine viața, de a te deda muncii creatoare, de a te devota societății, nu sunt oare de ajuns pentru a-ți da fericirea?“ Un alt roman, construit pe aceiași temă a refacerii este acela al scriitorului S. Babaevski, „Cavaler al stelei de aur“. Și aci ca și la Pavlenco, eroul principal este un om dinamic, un bolșervic, un om de partid verificat, care după ce a fost decorat cu „Steaua de aur“ pe front — ceea ce ii dă titlul de Erou al Uniunii Sovietice — vine să reconstruiască, în Kuban, cu entuziasmul și priceperea lui un sat sovietic. Acest erou este Serghie Tutarinov în același măsură visător de înalte idealuri ale comunității și realizator. El visează înființarea unei centrale electrice in satul său. Și autorul descrie minunat viziunea acestui om de acțiune: „Electricitatea are o mie de brațe și toate sunt de aur. Ele mulg vacile și tund oase, ele mișcă batozele, ele macină grăunțele și le schimbă în făină“... Babaevski însă, in lupta aceasta a refacerii, dusă de Tutarinov, nu se sfiește de a nota și opoziția elementelor vechi ce încearcă să frâneze noid și generosul elan. Și autorul insărcineaza cu exprimarea unui asemenea vechiu punct de vedere pe însuși tatăl eroului, care ii spune fiului său că nu-i înțelege sbuciumul după toate pe câte le-a dobândit, ca respect și recunoaștere. Dar Serghei este un om nou. El nu se mulțumește să doarmă inactiv pe lau nu câștigați. „După dumneata, tată, spune el, dacă sunt erou al Uniunii Sovietice și dacă toată lumea mă aplaudă, apoi ar însemna că aș fi ca și așezat pe pe un pat moale. Lasă-te și bucură-te de viață. Dar eu nu vrea să mă las. O viață de-asta nu face de mine"". Și Serghei Tutarinov muncește, crează și ajunge președintele Sovietului local. Dar și poemele însăși, poemul liric, de pildă: „Fâlfâe steagul sovietului sătesc" al lui Nedogonov, se inspiră din tema refacerii țării. Aci eroul este Egor Șirocov, fost și el luptător pe fomt și întors in satul său unde, ca agronom, vechia lui ocupație, luptă pentru binele tuturor la ridicarea producției. Și aci, ca și in romanul lui Babaevski elementele vechi îngreunează calea, dar sunt înlăturate prin credință și stăruință. De data aceasta e un vechiu luptător Dubak, ce intră în conflict cu Egor, acesta din urmă isbutind să-l îndrepte pe leneș și desorganizat, și să-l aducă pe calea cea bună. Uzina, ca și satul, pune și ea problemele refacerii. Și un asemenea roman construit pe tema refacerii industriale se datorește Verei Panova. Cartea se numește „Krujiliha“. Directorul uzinei Listopad, face parte din aceiași familie de entuziaști reconstructori ai vieții sovietice de după războiu, stăruind să transforme într'o industrie de pace producția fabricii sale. Toate aceste lucrări sunt întri adevăr realizate literar, adică, dintr'o reală cunoaștere a vieții, pe largi dimensiuni, în cari sunt cuprinse frământările și izbânzile unei intense, vieți de muncă. Un nou umanism socialist se desprinde din ele, pornind din credințele de neînfrânt ale eroilor centrali, animatori, cari întregesc personalitățile lor, bine educate și din punct de vedere uman și social, din idealuri pentru comunitate și muncă. Trebuiesc adaose acestor lucrări de proporții mai mari și schițele lui B. Galin și ale Marietei Șaghinian, cari în aceiași orientare, au găsit o trecere deosebită pe lângă marele public cititor sovietic. Schițele lui Galin, „In Donbas“ de pildă, sunt mai puțin construite în ficțiune poetică — după cum scrie A. Volojenin în articolul său despre tema refacerii în literatura sovietică — și ținte mai mult înntr'un cadru strict documentar, prezintat însă cu o deosebită măestrie. Găsind o hotărîtă orientare și îndatorire socială în rezoluția partidului, scriitorii sovietici au relizat adevărate lucrări lterare, vii, adânci pe tema preocuparilor de prim plan ®e întregii comunității ,întegrându-se în acest fel, cu arta lor, în reconstrucția țării lor. SE COSTUL STUPENDIDA APROPIE EXAMENELE ȘtIriI'INTERNE La Iaș s'a înființat un cerc de studii marxist-leninist,'jearp va contribui la ridicarea niveluluil'i ideologic al studenților ieșeni. ^ Pentru documentarea participanților la acest cerc studii a fost pusă la dispoziție biblioteca UNSR. La Căminul „Iustin Georgescu" din Iași a fost inaugurat un club sportiv cu secții de volley, ping-pong și șah asemănătoare se vor des-Cluburi chide în curând și la Bande“ și „Ion Niculi“. Căminele. „Olga “ Studenții mediciniști din Oradia participă la campania sanitară din județul Bihor. S'au făcut până acum de către studenți 520 anilize Wasserman, 50 reacții de tuberculoză și s'au complectat 170 chestionare sanitare de gospodărie. Așadar, la 15 Septembrie contrar tuturor svonurile începi sesiunea de examene din toamnă. In Universitățile noastre. Este ultima sesiune care se mai dă sub imperiul vechei legi a învățământului superior. Pentru că, după ce se vor termina examenele, la 16 Octombrie, când se deschide anul academic, Universitatea va fi așezată pe baze noi, apropiate nevoilor poporului. Acest lucru a făcut pe unii dintre studenții noștri să privească printr-o optică greșită examentele din toamna aceasta. Mulți cred că nu mai este necesar să înviați, dacă materia învățată nu va fi fi necesară anului următor de studiu sau nu va mai figura un programa analitică, după ce Facultatea respectivă va fi așezată pe elte baze. Este foarte greșit acest fel de a privi lucrurile, pentru că reforma este de așa natură Încât oricare student care dorește să învețe într’un domeniu sau altul o poate face cu toată siguranța; materiile de studii odată însușite nu pot decât să folosească în studiile viitore. A trece cu succes examenele din sesiunea aceasta trebue să fie sarcina de bază a fiecărui student, pentru că numai astfel, promovând examenele, studenții pot fi de un real ajutor punerii în aplicare a informei învățământului. Examenele din toamna aceasta sunt bazele învățăturii din noul an școlar. Felul In care se vor presenta la examene studenții poate fi un indiciu pentru legiuitor atunci când va redacta regulamentele de funcționare și programele analitice minimale ale Facultățiloir și Institutelor. Dar pe lângă aceste conerente pur profesionale — ca să le spunem așa — examenele de acum mai au o importanță socială. Se știe că în trecut, sub vechile regimuri, de realitățile sociale, iar studenților li se infiltra învățământul era rupt propaganda diversionistă reacționară care nu avea nimic comun cu știința. Se căuta ca prin diversimi individualiste, studentul să fie rupt de masivele muncitoare, ca astfel să fie ,,o marfă” mai docilă în mâinile clasei exploatatoare. Astăzi, in noul regim de democrație popolară studenții și-au dat seama cine le sunt dușmani și cine le sunt prietenL Ei au simțit puternicul sprijin al clasei muncitoare în anii grei de după război In care situația lor economică era din cele mai dezastruoase. Legătura lor cu clasa muncitoare s’a strâns tot mai mult, încât astăzi idealurile studenților se confundă cu cele ale proletariatului. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, mobilizați de Uniunea Națională a Studenților din România, studenții din țara noastră luptă alături de clasa muncitoare pentru combaterea dușmanului de clasă și pentru construirea socialismului. Datoria studenților este acela de a corespunde încrederii ce li se acordă făcându-și pe deplin datoria lor. Pregătirea examenuli și promovarea lor în condiții optime, va face ca încrederea clasei muncioare să cească și mai mult, iar poporul Republicei Populare Române să fie mândru de studenții lui. O. Velescu Student la Facultatea de Drept EXTERNE Utadini sarcinile Consiliului Uniurii Inicerna^nale a Studenților, care 86 va i«uti săptămâna viitoare la Paris, eglio aceia doi a dectrinta pe acei care vorbesc de democrație, susținând Spanjia franchista și patronând mișcări anitipopulare în țării« colonialil. Ordirea de zi a consiliului U. I. S. cste următoarea: 1. Situația mișcărilor studențești în America Natică 2. Conferința studenților din Asia de sud-est. 3. Programul viitoarei la internaționale a studenților. 4. Conferințele internaționale pe facultății. 6. Nevoile economice ale studentului:. Uniunea Națională a Studenților Francezi face toate pregătirile pentru Domiciliu. Ședințele se vor ține in Ceitatea Universitara. Deleagții vor fi cazați la „Cité”. Studenții francezi prepară și o expoziție care va ilustra viața universitară cu toate aspectele ei. Delegații vor asista la câteva reprezerttații ale artișicilor amatori studenți. Cum activează un cerc județean Cercurile județene duc o rodnică activitate în provincie. Munca se desfășoară pe toate țărmurile cu multă conștiinciozitate, studenții dovedind că au multe calități de organizare și spirit de inițiativă. Să luăm de exemplu activitatea cercului județean Dolj și se vedem ce au realizat acețti studenți în ultimele săptămâni ale lunei August. Pentru ridicarea nivelului profesional s'au organizat 45 grupe de învățătură din care 18 în Craiova, iar restul în județ, pentru candidații la ■medicină ș i politehnică funcționează 19 cercuri de meditații cu un program zilnic de 0 ore. Nivelul ideologic al studențior este ridicat în cercul de studii marxiste unde se prelucrează săptămânal referate privind probleme de actualitate și teme din clasicii marxism-leninismului. Săptămânal au loc festivități artistice compuse din coruri și recitări și studenții colaborează cu ARLUS la pregătirea diferitelor manifestări a acestei asociații A avut loc deasemenea o ședință Ia care au luat parte toți studenții craioveni și unde s'a discutat reforma învățământului. Echipele de football și wollon ale cercului susțin matchuri cu echipele din Craiova și județ. Pentru a contribui la strângerea legăturilor cu cele Wte categorii de tineret, o brigadă studențească a lucrat alături de VAER și UTM la amenajarea Casei Tineretului din Craiova. In cadrul campaniei sanitare studenții au ținut conferințe în fabrici și sate despre bolile sociale. In cadrul aceleiași campanii studenții medicinati au vaccinat în plasa Calafat 8.000 cetățeni cu T.A.B. vaccin tific antitific. Aceasta este pe scurt activitatea cercului județean Dolj, celelalte cercuri județene duc o activitate asemănătoare contribuind prin munca lor la reușita tuturor acțiunilor ce se duc la județul respectiv. REVISTE „Veac Nou** Ho. 16 (serie noua), Septembrie 1948 l. Numărul 16 al revistei lunare „Veac Nou” util ghid pertru cunoașterea realizărilor și problemelor din Uniunea Sovietică cititorul găsește Pe largă obișnuitele rubrici: Actualitatea sovietică. Revista presei sovietice, Cartea, Calendar, Prietenii U. R. S. S., Cultura sovietică în lume, șah, sport, humor politic, o serie de reportaje, in care o înfățișează îr amănunte pe sectoare, viața școlilor dii U. R. S. S. Un articol scris de 'Andrei'Tudor, prezintă în gauore „Invățămârtul sonetic”. Gh. Dăianu scrie un reportaj documentar despre „Academia de Științe a U. R. S. S.”. In „Arta și artiștii poporului”, Euger B. Marian) vorbește despre Institutul de Artă dramatică Dospin „Activitatea extrașcolară a elevilor Și studenților în U. R. S. S.” Iene V. Ca^barr. Piezontarea învățământului e întregită de alte câteva reportagii despre pregătirea muritorilor calificați, școala secundară, școlile de educație fizică, itBatutele pedagogice, etc. Mai găsim în acest număr al „Veacului Nou”, un editorial despre „23 August” o „Crorocă” a evenimentelor politice externe și intern,©. Un reportaj despre aviația sovietică scris de George Dan), o schiță de Valentin Kataev (Somnul), și două pagini în care e înfățișată activitatea AELUS-ului. Intreg numărul (24 paginil) e bine ilustrat, iar calitatea reproducerilor, asigurată de imprimare a revistei la heliogravură, e Supenoaiăi. GRADINA VOX: (Birlic) Supenfata, MIC: Micul infern. Grădina COLOS: Una la sută fata: VOLTA BUZEȘTI: Uite Stroe, nu i Stroe. Sala SAVOY: Fata cu biciușca, BOEMA: Doi băeți și doua fete. RADIO VINERI 3 SEPTEMBRIE igsg 6 Radio Jurnal: 6,15 Din cântecele muncitorilor (discuri): 6,30 Muzică variată (discuri). 7 Rezumatul Radio Jurnalului; 7,05 Cântecele muncitorilor de la orașe și sate (discuri); 7,15 Buletinul de știri in limba rusă; 7,20 Cântecele muncitorilor din fabrici și de pe ogoare (discuri); 7,33 Concert de muzică variată (dincuri); 13,03 Un cântec muncitoresc (disc): 13.05 Maeștri violoncelului (disc). 13,25 Revista Presei; 13,80 Cântă Maria lătărețu. RADIO BUCUREȘTI IL Mu-13.00 Menuetul (discuri); 18,30 iună ușoară (discuri). RADIO ROMÂNIA, RADIO BUCURREȘTII ȘI RADIO BUCUREȘTI 14.00 Radio jurnal; 14,15 Un 14,35 Orchestra Valeria Vărzari; disc. RADIO BUCUREȘTI 11. 14,15 Muzică imitativă (discuri). RADIO RADIO ROMANIA — GUREȘTI II cu ușoare (tristuri): 23,01,....... distractivă (discuri); 23,30 Radio jurnal; 33,35 Continuarea muzicii distractiva (discuri) 23,50 Muzică populară românească (discuri); 24,00 închiderea emisinDii SAMBATA 4 SEFTEMBRII RADIO ROMANIA — RADIO 1948 BUCUREȘTI ; 6.00 Radio jurnal; 6,15 Cântece muncitorești (discuri); 6,30 Muzică variată (discuri); 7,05 Cântecele muncitorilor de la orașe și sate (discuri); 7,33 Muzică variată (discuri). 13,03 Un cântec muncitoresc (disc); 13,05 Dansuri simfonica de compozitori români (discuri și magnetofon); 13,35 Revista presei; 13,30 orchestra IHulu Rudăreanu RADIO BUCUREȘTI II. 13,00 Orchestre de muzică populară (discuri); 18,30 Scene de masse in opere (discur); RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREȘTI I. 14,15 Un disc; 14,35 Ora Armatei; RADIO BUCUREȘTI II. 14,15 Piese instrumentale (discuri): 14,40 Lucia Duca voce și veanu pian; 18,00 Serenade Aurel Giro(discuri); 18,45 Carnet Cultural — Cronica literară de Paul Georgescu și Cronica limbii de Prof. Alexandru Graurig,30 Geografia muzicală a României de prof. Alexandru Brauner. BURADIG ROMANIA — RADIO BUCUREȘTI I. 18,00 Ora pentru cei mici; 18,30 Muzică pentru copii (disc.); 18,45 Carnet Cultural — Cronica de Eugen Schileri, RADIO BUCUREȘTI UNA LIBERA. 19,80 Muzică de Haydn (discuri); 19,30 Emisiune pentru disc: cameră; Ciclul Un disc; 19,35 Studenți; 19,55 Un 20,00 Radio jurnal; 20,15 Concertul Orchestrei simfonice Radio dirijată de onematografică naestrul Allfred Alexandrescu — solistă: Emilia Guțianu — canto; 21,00 Comentarul evenimentelor Interne; 21,40 continuarea concertului Orchestrei simfonice Radio, dirijată de maestrul Alfred Alexandrescu — solistă Emilia Gnțianu; 21,30 Buletin Sportiv; 21,40 Theodor îaipu — violoncel. II — ROMA-RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREȘTI ; 20,00 Radio Jurnal; Seară de opera — elff, uri din opera .Paiațe“ de I.Coricavado (discuri). In pauză: Scriitorii noștri. Versuri de Sașa Pană; 31,30 Buletin Sportiv; 3LS5 Jocuri populare (discuri). 20,00 Muzică variată și de dans (discuri); 21,00 Sexteturi la major de Mozart; 21,20 Valsuri celebre (discuri); 22,00 Radio jurnal. RADIO ROMANIA ȘI RADIO BUCUREȘTI I RADIO BUCUREȘTI II 22,10 Un disc; 22,25 Buletinul de RADIO BUCUREști 11. Melodii de 20,00 Concert Chopin (discuri) pre- gușa Cosma, cântate de Liana Mihăicentare de Virgi Gheorghiu; 31.00 Lăutarii noștri (discuri); 21,30 Muzică variată ușoară (disc); 32.00 Radio jurnal. (eseu și Beno Verea (magnetofon). RADIO BUCUREȘTI II. RADIO burodio ROMANIA CUREȘTI l 33,15 Un disc; 22,35 Buletinul de știri 22,15 Ciclul — voci frumoase — soprane) și coloratură (discuri); 83,80 Ciută Fănică Luca (discuri); 33,00 in limba rusă; 82,30 Ludmila Crițacneo Muzică variată ușoară (disc.); 33,30 Rac- canto; ^,50 Valsuri de Dunaevski âio jurnal; 23,35 Continuarea progama(disc.). jyj jg muzică variată ușoară (discuri). RADIO BUCUREȘTI .I 23,50 Muzică populară românească 33,15 Mari artiști, interpret al muzic (discuri). RADIO BUCUREȘTI II. Rezultate interesante in concursul hipic national de la Constanta Lupștt, leunde, Speter și alțî atleți vor face de anosi strațîi in Capitala. * Angelica Rozeanu reîncepe antrenamentele In zilele de 28 și 29 August a avut loc la Constanța un mare concurs hipic național de propagandă, la care au participat cei mai buni concurenți din toată țara. S-au desfășurat probe de dresaj, vânătoare, forță, ștafetă, militare, pentru sindicaliști, începători, etc., înregistrându-se rezultate interesante și anume: Angelica Rozeanu a reînceput antrenamentele Campioana hoasa de ping-pong, Angelica Rozeanu, după o vacanță de două luni de zile, își va relua activitatea. Deocamdată dânsa s-a hotărît să înceapă antrenamentele în vederea viitoarelor concursuri și competițiuni, urmând să facă pregătiri speciale și pentru viitoarele deplasări sau paricipări la întâlniri internaționale. Se pare că și de data aceasta Angelica Rozeanu va apela la vechiul ei partener de antrenament Nicu Naumescu, care își va începe asfel și dânsul activitatea oficială în sezonul de toamnă. Avertismente date câtorva grupări de atletism întrucât mai multe grupări nu au respectat termenul înscrierilor la campionatele naționale de atletism. Comitetul Federal a judecat aceste cazuri dând un sever avertisment cluburilor: Electrica, S. M. C. Buc., S. M. C. Reșița, C. F. R. Caransebeș, Telefoane și Vif. Dacia. Totodată se atrage în mod serios atenția grupărilor că la viitoarele mari concursuri, cele neînscrate în termenul fixat de F. R. A. nu vor mai fi admise, sub nici un motiv in concursulL Proba de dresaj Categoria A: Premiul I; Lt. Col. Zidaru; II Maior Măinescu; III. Lt. col. Zahei. Parcurs începători: Premiul I. Pod sudek T.; II. Plot. Mihalcea; III. Plot. al. Stănescu. Parcursul Probei de Călăreți începători: Premiul I. Dina Mihalcea; II. Slt. Constantinescu; III. Slt. Jipa. Parcursul probei de Vânătoare ușoară: Premiul I. Slt. Constantinescu; II. Col. G. Niculescu; III. Plot Maj. Comarenco. Parcursul probei de Vânătoare Mijlocie: Premiul I. Maior Fotescu; II. Maior rez. Sebastian; III. Maior Măinescu. Parcursul probei Marea Neagră. Călăreți începători: Premiul I. Slt. Constantinescu; II. Podsudekcu.; III. Slt. MarcocL Parcursul probei Marea Neagră Vânătoarea ușoară: Premiul I. Col. C. Ionescu; II. Lt. Petrescu T. Proba Marea Neagră pentru Vânătoare Mijlocie: Premiul I. Maior Mălinescu; II. Maior Bârloiu. Parcurs de Forță: Premiul I și II excku: Maior Măinescu; Fotescu; III și IV Maior Rez. Sebastian. Parcurs Ștafeta: Premiul I. Maior Măinescu; II. Slt. Constantinescu; III. Slt. Marcoci Parcurs Doamne: Premiul I. Dina Mihalcea; II. D-na Fotescu; Cursa Militară Pur Sânge: Premiul I. Pit. Mihalcea; II. Cjt. Drăgulescu; III. Cpt. Nelu. Cursa Miitară 1/2 Sânge: Premiul I. Pit. Mihalcea; II. Slt. Antochi; III. Slt. Jipa. Cursa Depozitului Armăsari Andolchioi: Premiul I. Popescu Gh.; II. Anton Mrezen; III. C-tin Trandafir. Cursa Sindicaliști: Premiul I. Cotavă Alex.; II. Oglindă C-tin; III. Damian Petre. Cursa Dobrogene: Premiul I. Pantazescu D tru; II. Anghel Octavian. Cursa Căruțe Dobrogene: Premiul I. Franț Stray; II. Crișan Memet. Cursa Atelage: Marin Velea. Pugiliștii dela mai multe cluburi într'o gală de propagandă Sâmbătă 4 Sept. cu începere dela orele 19 se va desfășura în arena Aurora din Cal. Dudești 84 o nouă reuniune de box la care participă elemente provenite din centrele federale Claudiu, Sportul Muncitoresc, Godeanu și din grupările Mon. Oficial, Pielari și Lemaitre. Organizarea este a F. R. Box. PROGRAMUL Rizea D-tru (Claudiu) — Holtea C-tin (Sp. Munc.). Brânzeanu N. (Claudiu) — Nițescu C. (Lemaitre), 1 Partenie S. (Claudiu) — Rotaru Alea, Dincă Gh. (Claudiu) — Ghiță Gheorghe (Sp. Munc.). 1 Rădulescu I. (Pielari) — predaiul A (Mon. Of.). . . î Cristescu N. (Pielari) — Chici« I. (Godeanu). 1 Herteneu C. Vasile (Lemaitre). (Mon. Of.) —Dumitru Medea Niculae (Mon. Of.) — Dumiitru Nicolae (Lemaitre). MATCH REZERVA Asofiei Mihaî (Mon. Of.) — Gheo»^ ghe Gh. (Sp. Munc.) Lupșa, Zenide, Speter și alți atleți vor face demonstrații la București După cum am scris, la 11 și 13 Septetembrie vor avea loc in cadrul final*« lor CUT din Capitală, mari demonstraații de atletism cu participarea următorilor concurenți: Taus și Tiesenmeyer — la lungime, Speter și Vost la înălțime, Zenide, Stoenescu, Toma și Lupșa in seriile cursei de 100 mtr. și impren« Bă in ștafeta 4 x 100 mtr., Irina Kiss și Felicia lovănescu la înălțime fote^ Fusch și Ernst la greutate și Pusch, Ernst, Schuster, lovănescu sau Manaiescu și Ruse la ștafeta 4 x 100 mir. Lotul de mai sus va fi adus in Capitală de antrenorul Mazilu. Bazar sportiv — Federația română de ciclism aduce la cunoștința tuturor grupărilor sindicale din Capitală și Provincie că are în depozit bonyouri. Grupările, pentru obținerea bonyourilor vor trimite la sediul F. R. C. din str. Aristide Briand nr. 21, et. IV, între orele 10—L Í, o adresă cu numărul bucăților, cât și specificația pentru care alergători cumpără. Termenul de cumpărare este Miercuri 8 Sept. 1948. — Federația română de lupte și haltere invită pe toți luptătorii grupărilor: Fichet, C. F. R. și Tirul, azi Vineri 3 Sept. ora 18 in fața stadionului Ciulești, în vederea repetiției pentru serbările C. F. R. — Joi 9 Septembrie va avea loc în arena Aurora a 4-a reuniune de box din grupul manifestațiunilor care se vor desfășura în acel loc în organizarea F. R. Box. Programul cuprinde întâlniri între amatorii de la Godeanu, Ospătari, Centrul Școlar No. 1, Aurora. Victoriei Mon. Oficial. i V