Năzuința, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 184-196)

1971-07-31 / nr. 188

ANUL IV Nr. 188 SIMBATA 31 iUlie 1971 12 PAGINI 50 BANI r^ca Oã eneasca ­ _ județul S6»al Adunările generale ale organizațiilor de partid — înaltă școală de educație comunistă Propunerile de măsuri pentru îmbunătățirea ac­tivității politico-ideologi­­ce, de educare marxist­­leninistă a membrilor de partid, a tuturor oameni­lor muncii, prezentate de tovarășul Nicolae Ceaușescu și aprobate de Comitetul Expunerea Executiv al secretarului titlului la Consfătuirea C.C. al P.C.R., general al par­­de lucru a ac­tivului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative constituie — pentru toți comuniștii, pentru toți oamenii muncii, români și maghiari din județul Sălaj, ca și din întreaga țară — un program de activitate multilateral, atot­cuprinzător, de o inestimabilă valoare teoretică și practică, cu viziune științifică de mare perspectivă, care reflectă în cel mai înalt grad cerințele de dezvoltare multilaterală a patriei noastre socialiste în lumina istoricelor hotă­­rîri ale Congresului al X-lea al partidului. Din aceste documente programatice, cu totul inedite prin forma și conținutul lor, desprin­ ______________ dem dimensiunile vii­toare ale unei ample și intense activități politice, ideologice și cultural-educative care să acționeze cu deplină eficacitate în direcția celei mai semnificative și nobile misiuni — creș­terea conștiinței socialiste a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. In a­­cest context se înscrie, pe primul loc, adu­narea generală, forul de conducere al or­ganizației de bază, care organizează parti­ciparea activă a comuniștilor — și prin ei a tuturor oamenilor muncii — la înfăptui­rea politicii partidului, dezbate în spirit (Continuare în pag. a 4-a) LAUREAN­TULAI, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Sălaj al P.C.R., preșe­dintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean Proletari din toate țările, uniți-v5! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL RC.R.ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN In Editura politică au apărut: NICOLAE CEAUȘESCU Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii (6 iulie 1971). Expunere la Consfătuirea de lucru a ac­tivului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative (9 iulie 1971). La hala de fabricație a Filaturii de bumbac din­­ Zalău, lucră­rile de fini­saj sunt un stadiu foar­te de avansat, montea­ză intens utilajele pentru a se putea trece în scurt timp la pro­bele meca­nice. Sub semnul unor dezbateri exigente și pline de răspundere Salariații hotărăsc in problemele prezente și de perspect­ivă ale activității economice In aceste zile, în întreprinderi continuă să se desfășoare o ac­țiune de o covîrșitoare însemnă­tate, au loc adunările generale, în care salariații în calitatea lor dublă de proprietari și producă­tori, își spun cuvîntul și hotă­răsc în problemele esențiale ale activității productive. Despre adunarea generală salariaților de la Șantierul de­­ construcții industriale Zalău — oamenii care pun bazele zonei industriale a orașului­ —­ se poate spune că a constituit un prilej de analiză atentă a drumului parcurs în prima jumătate a a­­nului și a unei jalonări compe­tente a direcțiilor și obiectivelor de atins în semestrul II și în a­­nul 1972, un real prilej de satis­facție pentru întreg colectivul șantierului. Toți indicatorii au fost îndepliniți și depășiți sub­stanțial. Producția de construcții­­montaj planificată pe anul 1971 s­a realizat în 6 luni în proporție de 66 la sută. Sunt create astfel condițiile pentru respectarea an­gajamentului luat, de a da par­țial în funcțiune cu 300 de zile înainte de termen Fabrica de ar­mături din fontă și oțel și cu 90 de zile Filatura de bumbac. Foarte pe scurt, un bilanț care face cinste colectivului șantieru­lui. Explicația, una singură: felul în care organizațiile de partid și sindicat, întregul colectiv, au în­țeles să valorifice cu­ mai deplin posibilitățile reale. De altfel da­rea de seamă prezentată de șeful șantierului, ing. Bazil Crișan și discuțiile purtate, au oglindit înaltul spirit de exigență, de dă­ruire și responsabilitate cu care s-a muncit. Executarea lucrărilor pe baza graficelor rețea, organi­zarea muncii in două schimburi la turnări de betoane, extinderea acordului global, asigurarea rit­mică a locurilor de muncă cu materialele necesare, întărirea disciplinei în muncă, preocuparea pentru ridicarea continuă a cali­ficării și grija pentru a asigura condiții de muncă și viață cit mai bune, sînt cîteva din „secre­tele“ rezultatelor obținute. Accentul deosebit pus în discu­țiile purtate de harnicii construc­tori Ioan Moldovan, Vasile Alexa, Tolnay Andrei, loan Țureaș și alții, pe asigurarea din timp a documentațiilor necesare, moder­nizarea lucrărilor de construcții, folosirea judicioasă a fondurilor de organizare de șantier, organi­zarea mai bună a muncii și în­tărirea disciplinei precum și măsurile concrete stabilite de a­­dunarea salariaților, ne dau con­vingerea că ritmul rapid al exe­cuției lucrărilor de construcții nu DIN SUMAR I Sporirea volumu­lui de export, sar­cină permanentă a unităților econo­­mice. (pag. 2) 1 „Rapsodia Săla­jului" în Iugosla­via. (pag. 5) I Ancheta socială. Climatul de tole­ranță netezește drumul infractoru­lui. (pag. 6) I Năzuința de la o săptămînă la alta. (pag. 7) Pagina tineretului ( pag. 8) (Continuare în pag a 3-a) în linii mari secerișul s-a f­l­IE încheiat La ordinea zilei — TREIERIȘUL! Săptămîna pe care am încheiat-o a fost o perioa­dă de vîrf, de maxime eforturi în agricultură. Tim­pul, deosebit de prielnic, cu zile călduroase, ca­niculare putem spune, a prilejuit lucrătorilor de pe ogoare intensificarea ritmului secerișului, par­ticiparea cu forțe sporite la eliberarea terenurilor, la efectuarea arăturilor și însămînțarea culturilor succesive. Dar, cite nu sînt de făcut acum pe ogoare. Organizarea ariilor, treierișul, transportul produselor agricole în baze, recoltarea furajelor etc. sînt numai cîteva dintre lucrările care pre­supun urgență și importanță. Dar, mai întîi, care este stadiul secerișului? Din datele centralizate la Direcția generală a agricul­turii reiese că pînă la data de 28 iulie a.c. în C.A.P. s-a recoltat griul de pe 28.950 ha, în pro­porție de 82,1 la sută. Dînd dovadă de­ o înaltă conștiință socialistă, de grijă deosebită față de soarta recoltei, majoritatea covîrșitoare a mecani­zatorilor și cooperatorilor au răspuns chemării or­ganizațiilor de partid de a folosi fiecare oră bună de lucru la seceriș, de­ a transforma, pînă la termi­narea recoltării, toate duminicile în zile obișnuite de lucru. Ca urmare, putem spune că, în linii mari, pînă la apariția acestor rînduri, secerișul se va încheia. Acum toată atenția trebuie îndrep­tată spre pregătirea și desfășurarea treierișului. Asupra stadiului acestei importante acțiuni ne-am edificat cu prilejul unui raid întreprins prin mai multe unități. S. GLIGUȚA (Continuare în pag. a 3-a)

Next