Năzuința, aprilie 1972 (Anul 5, nr. 223-227)
1972-04-08 / nr. 224
8 aprilie 1972 ECONOMICE (Urmare din pag. I), sămînțat decît în proporție de 43 la sută, iar lucerna pe 54 la sută din suprafețele planificate. Pînă la mijlocul acestei săptămîni, un număr de 23 cooperative agricole nu începuseră însămînțatul trifoiului, printre care Jibou, Cuceu, Creaca, Băbeni, Lozna, Zalha, Sălățig, Cosei, Bănișor, Cizer, Boian, Petrindu etc., iar altele înregistrează un ritm nesatisfăcător la această lucrare. Dar care sînt cauzele acestor întîrzieri? Cooperativa agricolă din Chieșd și-a prevăzut să însămînțeze în această primăvară 340 ha cu trifoi în cultură ascunsă și 2 ha cu lucernă. Pînă nu de mult, conducerea cooperativei era liniștită că are semințele asigurate. Dar cînd să însămînțeze și-a dat seama, că nu e chiar așa. Aveau semințele, e adevărat, însă nu erau decusculate. Au încărcat semințele pe camion și le-au dus la Cluj, la stația de decusculare. Dar cînd le-au dus? Abia în această săptămînă, și nu le vor primi curățate în curînd. In aceste condiții, pînă miercuri, aici nu s-a însămînțat nici un bob de trifoi. Dar, aspectul are un caracter mai general. Și alte unități (și nu puține la număr) se află în această situație. De ce s-a ajuns aici, acum, cînd însămînțatul trifoiului trebuia încheiat cu mult timp în urmă? Grave deficiențe organizatorice Se apreciază că, în anul trecut, recolta de trifoi pentru semințe a fost bună, că cea mai mare parte din unități și-au rezervat importante spurafețe de loturi semincere. Numai că din cauza unor deficiențe organizatorice, care au făcut să întîrzie treieratul, semințele de trifoi n-au putut fi obținute și duse din timp la stațiile de decusculare. Astfel că, într-un număr mare de unități, conducerile s-au trezit abia tîrziu că nu au semințe, că acestea nu sînt curățate. S-au luat măsuri de moment, tîrziu, evident, ca semințele să fie duse la curățat. Insă stația de decusculare din Cluj, care deservește unitățile noastre, n-a putut restitui semințele curățate la timp, iar unora, din păcate, nici acum. S-a luat legătura cu alte stații din județele apropiate, dar nici aici semințele n-au avut o soartă mai fericită. Forțate de împrejurări, unele conduceri de cooperative au ajuns să transporte semințele de trifoi pînă la Botoșani!?!}. Un drum lung, prea lung pentru o nesăbuită lipsă de orientare, spirit gospodăresc și răspundere. Și acum ce-i de făcut? Se pare că această întrebare și-au pus-o și organele agricole județene. Au căutat o soluție salvatoare și, în ultimă instanță, au găsit-o. Dar numai parțial. Celor care n-au putut obține semințele pînă acum li s-au repartizat, sub formă de schimb, semințe de la întreprinderea de valorificare a cerealelor și producerea nutrețurilor combinate (I.V.C.P.N.C.) Zalău. Unele unități le-au ridicat, altele însă n-au apucat pentru că stocul care a fost — de 33 tone — s-a epuizat repede. Astfel că celor fără semințe nu le-a rămas, deocamdată, altceva de făcut decît să se uite cum trec pe lingă ei zilele frumoase de primăvară și să calculeze cu cît le va zălogi recolta această întîrziere cauzată de lipsa lor de prevedere și de simț gospodăresc. Și s-ar putea ca aceste calcule să le prindă bine atunci cînd, probabil, li se va spune că dacă n-au deschis ochii la vreme trebuie să deschidă punga! Pentru că, în fond, însămînțarea tardivă a suprafețelor planificate cu trifoi va genera, mai devreme, sau mai tîrziu pagube. De aceea în unitățile unde există semințe din producție proprie și unde s-au procurat sub formă de schimb, este necesar să se treacă urgent la lucru, să se însămînțeze. Conducerile de cooperative, specialiștii, trebuie să-și concentreze toate forțele la însămînțatul trifoiului, și în cîteva zile să încheie această importantă lucrare, hotărîtoare, putem spune, pentru asigurarea furajelor de volum, a unei baze furajere corespunzătoare. Insămînțatul trifolienelor trebuie încheiat în cel mai scurt timp! In toamnă ar spune că n-au fin. Iar noi, alaltăieri am constatat, Că 23 de C.A.P.-uri din județ, Se-ntrec cu ... melcul la însămînțat. Năzuința — 3 DIN CONTRACTĂRI DE LAPTE CU STATUL — 22.000 LEI PESTE CÎȘTIGUL DE BAZĂ DIN C.A.P. Despre avantajele contractării cu statul a unor produse animaliere am mai scris. De fiecare dată subiectul a putut fi tratat cu exemple și fapte dintre cele mai semnificative. Sîntem în posesia altor cifre care certifică hărnicia și spiritul gospodăresc. De astă dată exemple pozitive ne este dat să consemnăm în raza comunei Sînmihaiul Almașului. Aici, pe zi ce trece, tot mai mulți locuitori se obligă, prin contracte, să livreze către stat cantități tot mai mari de lapte. In anul trecut, locuitorii comunei au livrat statului 2600 li lapte. Printre cei mai consecvenți contractanți se numără locuitorii loan Lung, de la nr 456, care a vîndut statului de la patru bivolițe 11.224 litri lapte, încasînd 22.000 lei; loan Nuț de la nr. 108, a livrat de la 3 bivolițe 8.1601 lapte, obținînd 16.000 lei; Ioan Cosma, a predat 3.522 1 lapte de la 2 bivolițe, realizînd circa 7.000 lei. Exemplele ar putea însă continua. Semnificativ este că și pe primele 3 luni ale anului un număr tot mai mare de locuitori ai comunei sporesc rîndurile contractanților de lapte. Numărul acestora se ridică în prezent la 260, care au livrat în această perioadă peste 1000 dl lapte. Dintre aceștia se remarcă, în mod deosebit, același Ioan Lung, care a predat la stat, în trei luni, 2 4001 lapte, Grigore Cosma — 1 8001, Dumitru Nuț — 2 4001 etc. Lista ar putea fi completată cu multe cifre și oameni din comună și alte localități ale județului. O cifră de ansamblu este, credem, edificatoare. Din sectorul gospodăriilor populației, la primele 3 luni ale anului, planul de lapte a fost realizat în proporție de 127 la sută. In mod deosebit se evidențiază comunele Sînmihaiul Almașului, Dragu, Jibou, Meseșenii de Jos, Crasna, Carastelec etc. Nu putem încheia fără a aminti că de la fiecare vacă, efectiv mediu furajat, în comuna Sînmihaiul Almașului s-a predat în medie, pe cele trei luni ale anului curent, 2081 lapte. Dacă în aceeași perioadă s-ar fi predat aceeași cantitate de lapte de la fiecare vacă din sectorul gospodăriei populației din județ, planul de lapte al județului din acest sector ar fi fost realizat de circa 4 ori. Stațiunea experimentală agricolă din Ü’urdane anunță că în cortofițiile climaterice din iarna acestui an și cele din prezent s-a favorizat înmulțirea în masă a clasimatorului musca cerealelor. <^șînturile în teren din unele unități de IHI la producție arată că, sau măsuri urgente, pagubele pricinuite de acest dăunători pot fi foarte mar^Ugiungînd la compromiterea t^^Tala și chiar totală a unor miare îndeosebi în de toamnă care j9k $o|| ^minate n ultima de«fei#în VfcN^embrie și prima decadă a lunii octombrie. La aceste culturi, frecvența atacului la plante poate ajunge la 80—100 la sută. In acest sens, considerăm necesar ca specialiștii din unitățile de producție să treacă de urgență, i<a efectuarea de sondaje înr fiecare sară ca grîu pentru determinarea gradului de infestare și la aplicarea neîntîrziată a tratamentelor preventive și de combatere acolo unde frecvența depășește 2<lanută. De asemeni, după aplicarea preparatelor Insecticide, este necesar a se face o fertilizare cu azotat de amoniu (dacă nu s-a făcut) pentru a stimula o înfrățire mai accentuată a plantelor, completînd golurile pricinuite de dăunători Preparatele ce se vor utiliza în acest scop sunt: Detox 1,5 sau 5 pulbere, în doze de 10—20 kg/ha, Hectotox 3% — 15kg/ha sau Lindatox 1,5 în aceeași doză ca și Detoxul. Tratamentele ce se efectuează au menirea de a opri în mare parte atacul, de a distruge un număr mare de larve și de a împiedica infestarea culturii cu generația de primăvară care ara zborul în jurata datei nea"T—45 aprie. Măsuri fito-sanitare în lanurile de grîu la zi în agricultură . Paralel cu activitatea din campania de însămînțări, cooperatorii din Bănișor și-au îndreptat atenția și spre efectuarea unor lucrări de sezon pe pajiștile naturale. Din inițiativa comitetului comunal de partid au fost organizate ample acțiuni de curățire și fertilizare a pășunilor. Intr-una din zilele trecute, circa 250 de crescători de animale au fost mobilizați să fertilizeze pășunile din satul Pecei, Bănișor și Ban. Au fost administrate circa 28 tone uree — îngrășămînt azotos. S-au evidențiat în mod deosebit locuitorii satului Ban, printre care amintim pe Florea Brindușan, Teodor Șerban, Petru Bonțea, Crăciun Breje, Nicolae Breje etc. • Cooperativa agricolă din Doh, comuna Măieriște, a acumulat o valoroasă experiență în creșterea oilor. Din îngrășarea batalilor și berbecuților, cooperatorii de aici obțin an de an venituri însemnate. In primele 3 luni ale anului unitatea a valorificat 293 bătăii și berbecuți de pe care a încasat X50.000 lei. Din cile ne spunea tovarășul Dragos Crișan, inginerul cooperativei, în acest an, aici, vor mai fi îngrășați circa 400 berbecuți. • Cooperatorii din Chieșd au livrat în primele trei luni un număr de 571 batali și berbecuți la greutăți medii superioare realizînd circa 385.000 lei venituri. Șeful fermei zootehnice, tovarășul Petz Zoltán, ne relata că vor mai constitui turme de berbecuți și oi reformate pentru a fi îngrășate — în număr de circa 400 capete. Așadar, printr-o orientare gospodărească și o preocupare susținută se pot realiza importante venituri dintr-un sector deosebit de rentabil — sectorul ovin. • Cooperativele agricole din Surduc, Zăuan, Nușfalău, Hereclean, Cehul Silvaniei și Gîlgău pe Someș sunt unitățile cu cea mai mare pondere în îngrășarea tineretului taurin în sistem gospodăresc. In aceste cooperative agricole vor fi îngrășați în acest an un număr de peste 2.000 viței. Popularea acestor îngrășătorii se află intr-un stadiu avansat. C.A.P. Surduc și Gîlgău Doar pe Someș nu și-au procurat întreg efectivul necesar îngrășării (circa 300 capete), în rest unitățile dispun de tot materialul la nivelul sarcinilor stabilite prin planul anual de producție. (s. g )