Năzuința, aprilie 1972 (Anul 5, nr. 223-227)

1972-04-08 / nr. 224

8 aprilie 1972 ECONOMICE (Urmare din pag. I), sămînțat decît în proporție de 43 la sută, iar lucerna pe 54 la sută din suprafețele planificate. Pînă la mijlocul acestei săptă­­mîni, un număr de 23 cooperative agricole nu începuseră însămîn­­țatul trifoiului­, printre care Jibou, Cuceu, Creaca, Băbeni, Lozna, Zalha, Sălățig, Cosei, Bă­­nișor, Cizer, Boian, Petrindu etc., iar altele înregistrează un ritm nesatisfăcător la această lucra­re. Dar care sînt cauzele acestor întîrzieri? Cooperativa agricolă din Chieșd și-a prevăzut să însămînțeze în această primăvară 340 ha cu tri­foi în cultură ascunsă și 2 ha cu lucernă. Pînă nu de mult, con­ducerea cooperativei era liniști­tă că are semințele asigurate. Dar cînd să însămînțeze și-a dat sea­ma, că nu e chiar așa. Aveau se­mințele, e adevărat, însă nu erau decusculate. Au încărcat semin­țele pe camion și le-au dus la Cluj, la stația de decusculare. Dar cînd le-au dus? Abia în această săptămînă, și nu le vor primi curățate în curînd. In aceste con­diții, pînă miercuri, aici nu s-a însămînțat nici un bob de trifoi. Dar, aspectul are un caracter mai general. Și alte unități (și nu puține la număr) se află în a­­ceastă situație. De ce s-a ajuns aici, acum, cînd însămînțatul tri­foiului trebuia încheiat cu mult timp în urmă? Grave deficiențe organizatorice Se apreciază că, în anul trecut, recolta de trifoi pentru semințe a fost bună, că cea mai mare parte din unități și-au rezervat importante spurafețe de loturi semincere. Numai­ că din cauza unor deficiențe organizatorice, ca­re au făcut să întîrzie treieratul, semințele de trifoi n-au putut fi obținute și duse din timp la sta­țiile de decusculare. Astfel că, în­tr-un număr mare de unități, conducerile s-au trezit abia tîr­­ziu că nu au semințe, că acestea nu sînt curățate. S-au luat mă­suri de moment, tîrziu, evident, ca semințele să fie duse la cură­țat. Insă stația de decusculare din Cluj, care deservește unitățile noastre, n-a putut restitui se­­mințele curățate la timp, iar u­­nora, din păcate, nici acum. S-a luat legătura cu alte stații din județele apropiate, dar nici aici semințele n-au avut o soartă mai fericită. Forțate de împrejurări, unele conduceri de cooperative au ajuns să transporte semințele de trifoi pînă la Botoșani­­!?!}. Un drum lung, prea lung pentru o nesăbuită lipsă de orientare, spirit gospodăresc și răspundere. Și acum ce-i de făcut? Se pare că această întrebare și-au pus-o și organele agricole județene. Au căutat o soluție sal­vatoare și, în ultimă instanță, au găsit-o. Dar numai parțial. Celor care n-au putut obține semințe­le pînă acum li­ s-au repartizat, sub­ formă de schimb, semințe de la întreprinderea de valorifi­care a cerealelor și producerea nu­trețurilor combinate (I.V.C.P.N.C.) Zalău. Unele unități le-au ridi­cat, altele însă n-au apucat pen­tru că stocul care a fost — de 33 tone — s-a epuizat repede. Astfel că celor fără semințe nu le-a rămas, deocamdată, altceva de făcut decît să se uite cum trec pe lingă ei zilele frumoase de primăvară și să calculeze cu cît le va zălogi recolta această întîrziere cauzată de lipsa lor de prevedere și de simț gospodă­resc. Și s-ar putea ca aceste calcule să le prindă bine atunci cînd, probabil, li se va spune că dacă n-au deschis ochii la vreme trebuie să deschidă pun­ga! Pentru că, în fond, însămîn­­țarea tardivă a suprafețelor pla­nificate cu trifoi va genera, mai devreme, sau mai tîrziu pagube. De aceea în unitățile unde e­­xistă semințe din producție pro­prie și unde s-au procurat sub formă de schimb, este necesar să se treacă urgent la lucru, să se însămînțeze. Conducerile de cooperative, specialiștii,­­ trebuie să-și concentreze toate forțele la însămînțatul trifoiului, și în cîteva zile să încheie această im­portantă lucrare, hotărîtoare, putem spune, pentru asigurarea furajelor de volum, a unei baze furajere corespunzătoare. Insămînțatul trifolienelor trebuie încheiat în cel mai scurt timp! In toamnă­ ar spune că n-au fin. Iar noi, alaltăieri am constatat, Că 23 de C.A.P.-uri din județ, Se-ntrec cu ... melcul la însămînțat. Năzuința — 3 DIN CONTRACTĂRI DE LAPTE CU STATUL — 22.000 LEI PESTE CÎȘTIGUL DE BAZĂ DIN C.A.P. Despre avantajele contractării cu statul a unor produse animaliere am mai scris. De fiecare dată subiectul a putut fi tratat cu exemple și fapte dintre cele mai semnificative. Sîntem în posesia altor cifre care certifică hărnicia și spiritul gospodăresc. De astă dată exemple pozitive ne este dat să consemnăm în raza comunei Sînmihaiul Al­­mașului. Aici, pe zi ce trece, tot mai mulți locuitori se obligă, prin contracte, să livreze către stat cantități tot mai mari de lapte. In anul trecut, locuitorii comunei au livrat statului 2­600 li lapte. Prin­tre cei mai consecvenți contractanți se numără locuitorii loan Lung, de la nr 456, care a vîndut statului de la patru bivolițe 11.224 li­tri lapte, încasînd 22.000 lei; loan Nuț de la nr. 108, a livrat de la 3 bivolițe 8.160­1 lapte, obținînd 16.000 lei; Ioan Cosma, a predat 3.522 1 lapte de la 2 bivolițe, realizînd circa 7.000 lei. Exemplele ar putea însă continua. Semnificativ este că și pe primele 3 luni ale anului un număr tot mai mare de locuitori ai comunei sporesc rîndurile contractanților de lapte. Numărul acestora se ridică în prezent la 260, care au livrat în această perioadă peste 1000 dl lapte. Dintre aceștia se remarcă, în mod deosebit, același Ioan Lung, care a predat la stat, în trei luni, 2 400­1 lapte, Grigore Cosma — 1 800­1, Dumitru Nuț — 2 4001 etc. Lista ar putea fi completată cu multe cifre și oameni din co­mună și alte localități ale județului. O cifră de ansamblu este, cre­dem, edificatoare. Din sectorul gospodăriilor populației, la primele 3 luni­ ale anului, planul de lapte a fost realizat în proporție de 127 la sută. In mod deosebit se evidențiază comunele Sînmihaiul Alma­­șului, Dragu, Jibou, Meseșenii de Jos, Crasna, Carastelec etc. Nu putem încheia fără a aminti că de la fiecare vacă, efectiv me­diu furajat, în­ comuna Sînmihaiul Almașului s-a predat în medie, pe cele trei luni ale anului curent, 208­1 lapte. Dacă în aceeași pe­rioadă s-ar fi predat aceeași cantitate de lapte de la fiecare vacă din sectorul gospodăriei populației din județ, planul de lapte al județu­lui din acest sector ar fi fost realizat de circa 4 ori. Stațiunea experimentală agri­colă din Ü’urda­ne anunță că în cortofițiile climaterice din iarna a­­cestui an și cele din prezent s-a favorizat înmulțirea în masă a clasim­atoru­lui musca cerealelor. <­^șînturile în teren din unele unități de IHI la producție arată că, sau măsuri ur­gente, pagubele pricinuite de a­­cest dăunători pot fi foarte mar^Ugiungînd­ la compromiterea t^^Tala și chiar totală a unor miare îndeosebi în de toamnă care j9k $o|| ^m­inate­­ n ultima de­­«fei­#în­ VfcN^em­brie și prima decadă a lunii octombrie. La a­­ceste culturi, frecvența atacului la plante poate ajunge la 80—100 la sută. In acest sens, considerăm ne­cesar ca specialiștii din unită­țile de producție să treacă de urgență­, i<a efectuarea de sondaje în­r fiecare sară ca grîu pentru determinarea gradului de infes­tare și la aplicarea neîntîrziată a tratamentelor preventive și de combatere acolo unde frecvența depășește 2<la­nută. De asemeni, după aplicarea preparatelor Insecticide, este ne­cesar a se face o fertilizare cu azotat de amoniu (dacă nu s-a făcut) pentru­­ a stimula o înfră­țire mai accentuată a plantelor, completînd golurile pricinuite de dăunători Preparatele ce se vor utiliza în acest scop sunt: Detox 1,5 sau 5 pulbere, în doze de 10—20 kg/ha, Hectotox 3% — 15kg/ha sau Lindatox 1,5 în aceeași doză ca și Detoxul. Tratamentele ce se efectuează au menirea de a opri în mare parte atacul, de a distruge un număr mare de larve și de a împiedica infestarea culturii cu generația de primăvară care ara z­borul în jurata d­atei nea"T—45 apr­­ie. Măsuri fito-sanitare în lanurile de grîu la zi în agricultură . Paralel cu activitatea din campania de însămînțări, coo­peratorii din Bănișor și-au în­dreptat atenția și spre efectu­area unor lucrări de sezon pe pajiștile naturale. Din inițiati­va comitetului comunal de partid au fost organizate am­ple acțiuni de curățire și fer­tilizare a pășunilor. Intr-una din zilele trecute, circa 250 de crescători de animale au fost mobilizați să fertilizeze pășunile din satul Pecei, Bă­nișor și Ban. Au fost admi­nistrate circa 28 tone uree — îngrășămînt azotos. S-au evi­dențiat în mod deosebit locui­torii satului Ban, printre care amintim pe Florea Brindu­­șan, Teodor Șerban, Petru Bonțea, Crăciun Breje, Nicolae Breje etc. • Cooperativa agricolă din Doh, comuna Măieriște, a acu­mulat o valoroasă experiență în creșterea oilor. Din îngră­­șarea batalilor și berbecuților, cooperatorii de aici obțin an de an venituri însemnate. In primele 3 luni ale anului u­­nitatea a valorificat 293 bătă­ii și berbecuți de pe care a încasat X50.000 lei. Din cile ne spunea tovarășul Dragos Crișan, inginerul cooperativei, în acest an, aici, vor mai­ fi îngrășați circa 400 berbecuți. • Cooperatorii din Chieșd au livrat în primele trei luni un număr de 571 batali și berbecuți la greutăți medii su­perioare realizînd circa 385.000 lei venituri. Șeful fermei zoo­tehnice, tovarășul Petz Zoltán, ne relata că vor mai constitui turme de berbecuți și oi refor­mate pentru a fi îngrășate — în număr de circa 400 capete. Așadar, printr-o orientare gos­podărească și o preocupare susținută se pot realiza impor­­tante venituri dintr-un sector deosebit de rentabil — secto­rul ovin. • Cooperativele agricole din Surduc, Zăuan, Nușfalău, Hereclean, Cehul Silvaniei și Gîlgău pe Someș sunt unitățile cu cea mai mare pondere în îngrășarea tineretului taurin în sistem gospodăresc. In aceste cooperative agricole vor fi în­grășați în acest an un număr de peste 2.000 viței. Popularea acestor îngrășătorii se află in­tr-un stadiu avansat. C.A.P. Surduc și Gîlgău Doar pe Someș nu și-au procurat în­treg efectivul necesar îngrășă­­rii (circa 300 capete), în rest unitățile dispun de tot mate­rialul la nivelul sarcinilor sta­bilite prin planul anual de producție. (s. g )

Next