Năzuința, august-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 284-335)

1972-09-27 / nr. 332

■ ANUL V NR. 332 MIERCURI 27 SEPTEMBRIE 1972 4 pagini 30 bani PROLETARI DIN TOATE ȚÂRI­LE, IINITI-VU­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Cuvîntul de ordine în unitățile agricole: Recoltarea și valorificarea întregii cantități de legume și fructe Punerea la adăpost a recoltei este un imperativ de prim ordin, căruia cooperatorii trebuie să-i acorde o atenție deosebită prin eforturi sporite zi de zi, oră de oră. In ultimele două zile ploile au încetat, dar, din păcate, rit­mul de­­ lucru la strîngerea recol­tei nu este încă satisfăcător. Timpul prielnic pentru recolta­tul strugurilor nu este folosit din plin, într-o zi bună de lu­cru s-au recoltat, pe județ, doar 30 de tone struguri. Cooperatorii din Șamșud au recoltat într-o zi, abia 4.500 kilograme, cei din Hereclean 4.855 kilograme, coope­ratorii din Borla Ș.980 kilograme, cei din Bădăcin­ 2.635 kilograme, iar cei din Șimleul Silvaniei, Ză­­uan Camăr și Nușfalău au recol­tat doar în jurul a 2.000 kilo­grame pe zi. Se poate concluzi­ona că nu au fost mobilizate toa­te forțele din brigăzi și fermele hortivicole la strîngerea recol­tei. Tovarășul Iuliu Király, pre­ședintele cooperativei agricole din Zăuan, este de acord­­ cu faptul că în această toamnă umi­ditatea mare a provocat muce­gaiuri la struguri și că rămîne­­rea în cîmp a acestora aduce pagube mari, dar a preferat să facă întrebat fiind de ce nu sînt mobilizate toate forțele pentru urgentarea recoltării lor. Mai gravă este situația recol­tatului în unele cooperative a­­gricole, unde deși focarul muce­gaiului cenușiu este în plină floare, cooperatorii nu au înce­put încă recoltatul strugurilor. Așa este cazul cooperativelor a­­gricole din Sărmășag, Crasna, Coșei, Dioșod, Zalău și Crișani. Ni se spune­ că se așteaptă să se acumuleze zahăr în boabe. Dar timpul fiind rece, acest lucru este mai puțin probabil. La cooperativa agricolă din Zalău, de pe o suprafață de 108 hectare cu vie (s-au con­tractat cu statul 180 de tone struguri) încă nu s-a recoltat nici o boabă. Conducerea coope­rativei agricole de producție primit oferta școlilor din localitate d­in această direcție dar a refuzat categoric acest ajutor. Este un fapt reprobabil, ce se poate solda cu pierderi de producție. Din cantitatea de 180.000­­ kilo­grame contractate, prin­ amîna­­rea recoltării, se pierd 54.000 ki­ i­g. Gavril RUGEA Continuare în pas. a III-a . . " . . . V­­. Conferința organizației județene de Cruce Roșie Ieri, 26 septembrie a.c., a avut loc la Zalău Conferința organizației județene de Cru­ce Roșie. La lucrările confe­rinței au luat parte delegați ai organizațiilor orășenești și comunale de Cruce Roșie, in­vitați din organizațiile de partid și obștești, din unități medicale și instituții etc. Au participat tovarășii Grigore Beldeanu, șeful Secției de pro­pagandă a Comitetului jude­țean Sălaj al P.C.R. și Petru Dragoș, vicepreședinte al Co­mitetului executiv al Consiliu­lui popular județean. Conferința a dezbătut acti­vitatea desfășurată pe linia de Cruce Roșie de la reorga­nizarea survenită în luna martie a acestui an și pînă în prezent, s-a dezbătut pro­iectul Planului de măsuri pentru perioada următoare și s-au ales noile organe ale co­misiei județene, precum și de­legații la Congresul Național de Cruce Roșie, care va avea loc în luna noiembrie, la București. Pe marginea materialelor prezentate au luat cuvîntul tovarășii Petru Dragoș, vice­președinte al Consiliului popular județean, Alexandru Onu­, vicepreședinte al Comi­tetului județean pentru cultu­ră și educație socialistă, Cor­nel Nemeș, președintele Con­siliului județean al organiza­ției pionierilor, Ion Popescu, secretarul Comisiei orășenești de Cruce Roșie din Șimleul Silvaniei, Ioan Pintea, direc­torul întreprinderii cinemato­grafice județene, dr. Ilie Bo­bină, directorul Spitalului din Cehul Silvaniei și alții. Tovarășul Grigore Beldea­nu, șeful Secției de pr­opagan­­dă a Comitetului județean Sălaj al P.C.R., s-a referit pe larg la îndatoririle de bază ale fiecărei comisii și, în prin­cipal, ale Comisiei județene de Cruce Roșie. Pentru activitatea deosebită depusă în cadrul organizații­lor de Cruce Roșie, un nu­măr de 14 tovarăși au fost distinși cu diplome și medalii. 1.800.000 lei de la bugetul statului 30 DECEMBRI DIN SUMAR In pagina a IT-a • Corespondențe • Sfatul medicului: Intoxicația cu ciu­perci • Asta se cere, asta dăm! • ... Zi de zi... • Sport In pagina a IlI-a • Concordanță depli­nă între cuvîntul și fapta comuniștilor • Măsuri pentru pro­tecția omului • O socoteală gospo­dărească In pagina a IV-a • Năzuința: 24 de ore pe glob Ești fruntaș în muncă, gggg? Să vrei să faci întotdeauna mai bine mult și mai Echipa timplarului Gheor­­ghe Silaghi de la I.I.L. „Măgura“ Șimleul Silvaniei își depășește sarcinile de plan în fiecare lună, în me­die, cu 10—12 la sută. A­­cesta este, desigur, moti­vul pentru care echipa a fost declarată fruntașă pe secție. In cadrul ei, ne spunea maistrul Ioan Teg­­zeș, își desfășoară activita­tea numai muncitori care pot fi dați, fără excepție, exemplu de corectitudine și hărnicie. Este adevărat, echipa are și un șef pe măsura ei. Cine este, așadar, acest șef de echipă? Și cum a re­ușit el să-și formeze un a­­semenea colectiv? — Trebuie să vă spun înainte de toate că la noi în echipă nu se mai pune astăzi problema indisciplinei la locul de muncă, ne relatează tovarășul Silaghi (comunist, 25 de ani, absolvent al liceului seral). Să nu vi se pară curios că nu mă refer mai întîi la alte probleme, de mă­iestrie profesională. Am să vor­besc și despre acestea dar, soco­tesc eu, primul lucru important cînd lucrezi într-o fabrică este acela al respectării cu strictețe a disciplinei. De fapt, cînd spun disciplină înțeleg nu numai pre­zența punctuală la serviciu, evi­tarea oricăror absențe și folo­sirea integrală a celor 8 ore de muncă. Prin disciplină eu înțeleg și respectarea tehnologiei de fa­bricație. Vă spuneam, deci, că la noi în echipă disciplina este a­­cum într-adevăr .. .disciplină. — Ați spus ACUM. — De vorbă cu tîm­­plarul, șef de echipă, GHEORGHE SILAGHI — — Da, și asta pentru că echipa a devenit pe parcurs ceea ce tre­buie să fie,­ în fond, o echipă. Noi nu ne-am­ împăcat nicioda­tă cu expresia „pădure fără us­cături nu există“ ... Noi am cre­zut cu convingere că, de exem­plu, 7 muncitori fruntași pot să-l determine și pe al optulea și, dacă e cazul, și pe al noulea să devină la fel ca ei. Iată, și mai precis, ce vreau să vă spun. In­tr-un timp, tovarășul Vasile Puș­caș ajungea în fabrică aproape în fiecare zi numai după ora 7. Zi­cea că pur și simplu nu se poa­te scula la timp. I-am atras a­­tenția o dată, de două ori. De­geaba, V.P. continua să întîrzie. Atunci i-am explicat, mai bine zis l-am întrebat: „Ce s-ar în­­timpla dacă toată lumea ar în­­tîrzia? Nu s-ar duce, în acest caz, fabrica de rîpă?“ Și dacă la în­ceput noi vorbeam și noi auzeam, a venit un timp cînd noi vorbeam și Pușcaș începea să ... înțeleagă. — Care „NOI"? — Noi, echipa. Aproape zilnic îi discutam in colectivul nostru restrîns. Este adevărat că înce­pusem să-l și luăm tare de tot. „Ori te încadrezi și muncești ca noi toți, și atunci devii fruntaș în muncă, pentru că acest lucru este posibil, ori îți vezi de trea­bă“. Rezultatul a fost că „omul nostru“ a devenit, intr-adevăr ... omul nostru (de data asta în sensul bun al cuvîntului). Să vă mai dau un exemplu. Acum trei luni a venit între­ noi tovarășul Dumitru Vetișan. Și cîteva zile a lucrat doar așa, să treacă tim­pul. Atunci l-am luat eu de o parte și i-am spus că echipa noas­tră este fruntașă, este exemplu și nimeni nu dorește să fie tras îna­poi de indiferența cuiva ... — Nu l-ați pus în discuția e­­chipei? — Nu, încă nu era cazul. Știți, nici chiar așa nu e bine cînd, una-două, omul e pus în discuție, înainte de asta poate că dau re­zultate alte metode, și atunci de ce să faci o problemă din te miri ce? — Faptul că un muncitor lu­crează doar să treacă timpul nu constituie o problemă cu impli­cații serioase? — Ba da, dar dacă șeful de e­­chipă sau un coleg de-al lui poa­te să-l determine pe acel munci­tor să-și schimbe atitudinea, dis­cuția în colectiv nu-și mai are r­ostul. Cel puțin așa cred eu. Și, în orice caz, cu Vetișan așa am procedat. Și rezultatele s-au vă­zut imediat. Acum Vetișan este și el fruntaș. — Cu siguranță, însă, că numai respectarea cu strictețe a discipli­nei nu este singura condiție pen­tru ca o echipă să aibă rezultate din cele mai bune. Adrian VELICHI Continuare în pag. a III-a La Conferința Națională a par­tidului au fost examinate rezer­vele de care dispune agricultura noastră socialistă și s-a ajuns la concluzia că în anul 1975 se va putea obține o producție globală agricolă în valoare de 130—136 miliarde lei, ceea ce înseamnă 10—­15 miliarde lei peste plan. Ori, pentru realizarea acestor sarcini deosebit de însemnate vor trebui folosite toate mijloacele de care dispune agricultura, astfel ca producțiile actualului cincinal să se realizeze înainte de termen. Avînd în vedere condițiile pedo­climatice și de relief din județul nostru și faptul că începînd cu anul de producție 1972—1973 nici o­­ unitate agricolă din Sălaj nu va trebui să obțină sub 2.000 kg grîu la hectar. Biroul Comitetu­lui județean de partid și Comi­tetul executiv al Consiliului popu­lar județean au stabilit măsuri concrete spre a se folosi toate condițiile existente în unități ast­fel ca din corelația potențialului productiv al solului cu baza mate­rială în continuă creștere să re­zulte însemnate sporuri de re­coltă. Una din măsurile stabilite se referă la fertilizare, pîrghie eco­nomică de mare importanță. Fer­tilizarea, așa cum a reieșit și din consfătuirea griului ținută recent la Zalău, poate contribui la sporirea producțiilor în me­die cu 38 la sută, față de lucră­rile solului care contribuie cu 34,5 la sută, sămînța selecționată cu 15 la sută, iar rotația culturi­lor cu 12,5 la sută. De altfel, im­portanța fertilizării este dovedită și de experiența unităților frunta­șe din județul nostru care au ob­ținut în anul trecut cele mai mari producții de grîu. Cooperativa a­­gr­icolă de producție din Someș Guruslău, care a realizat în anul trecut 3.317 kg grîu la hectar, a aplicat 468 kg îngrășăminte chi­mice la hectar, din care azotoase 263 kg și fosfatice 205 kg. Coopera­torii din Hereclean, care au obți­nut, de asemenea, recolte medii sporite, au aplicat la întreaga su­prafață cîte 398 kg îngrășăminte chimice la hectar, din care fosfa­­­tice 209 kg, iar azotoase 189 kg. Aceste unități, precum și altele, cultivînd în proporție de sută la sută soiuri intensive, care valori­fică bine îngrășămintele, au reu­șit să obțină cele mai bune re­zultate. Utilitatea fertilizării ra­ționale este și mai cncludent do­vedită de rezultatele obținute în cadrul Centrului experimental Șimleul Silvaniei, care a cultivat 35 soiuri de grîu în condiții de fertilizare diferite, obținînd spo­ruri de producție, față de soia mar­toră, deosebit de semnificative — cuprinse între 803 kg la hec­tar la soiul Dacia și 1.428 kg la soiul Aurora, la varianta N 64 P 64 aplicată în toamnă, plus N 32 a­­plicată în primăvară. Cu toate rezultatele bune obți­nute în unele cooperative agrico­le, în I.A.S. Zalău și la Centrul experimental Șimleul Silvaniei, trebuie să amintim faptul că în anul trecut s-au fertilizat supra-Ing. Titus IGNAT, șef serviciu producție vegetală la D.G.A.I.R.A. Sălaj Continuare în pag. a III a RE *inseamna Fertilizăm? Foarte bine! Dar cum, unde și de ce? Un nou produs destinat exportului La Fabrica de scaune a întreprinderii de industrie locală „Steaua roșie“ Za­lău a intrat în producția de serie un nou produs destinat exportului. Este vorba de scaunul pliant tapițat „Z—S“, care va fi expediat la începutul lunii viitoare peste hotare. Avantajele noului pro­dus sunt multiple. Față de scaunul pliant netapițat, de exemplu, „Z—S“ per­mite realizarea unei econo­mii de material lemnos în proporție de 50 la sută. Se preconizează, așadar, un important cîștig de valută obținută cu un preț de cost avantajos. Economii la prețul de cost­ on colectiv de muncă al I.I.L. „Sălăjeana“ Jibou a executat recent, sub con­ducerea inginerului Arpad Culcear, prototipul unei noi camere combinate, ca­re va fi în curînd lansată pe piață. Este vorba de camera combinată tip „So­meș“, derivată din camera tip „Sălaj“. Avantajele e­­conomice constau, în pri­mul rînd, în economiile re­alizate la prețul de cost. La fiecare cameră sînt e­­conomisiți 120 de lei. Plenara Consiliului județean a sindicatelor Plenara Consiliului județean al sindicatelor, care a avut loc ieri, 26 septembrie a.c., la Za­lău, a analizat preocuparea bi­roului executiv și a organizații­lor de sindicat, pentru organi­zarea și desfășurarea activit­ății cultural-educative și artistice de masă în rîndul salariaților. La plenară a participat, to­varășul Vasile Cornea, secretar al Comitetului județean Sălaj al P.C.R. Raportul prezentat a eviden­țiat realizările consiliului jude­țean, a comitetelor și grupelor sindicale pe linia desfășurării activității cultural-educative în scopul sprijinirii producției. A fost astfel reliefată efici­ența unor acțiuni între­prinse în unitățile economice din județul nostru și în mod special rezultatele obținute în activizarea fiecărei grupe sin­dicale. Pe lingă acestea, atît raportul cit și discuțiile purta­te au dat plenarei un pronun­țat caracter de lucru, de analiză a cauzelor care au generat unele neajun­suri în activitatea organi­zațiilor de sindicat. Luînd cuvîntul tovarășul Va­sile Cornea a apreciat faptul că lucrările plenarei au înfățișat tabloul activității organizațiilor de sindicat, subliniind totodată necesitatea îmbunătățirii con­tinue a activității de formare a omului societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. In acest scop, organele și organizațiile de sindicat, din toate domeniile de activitate, trebuie să inter­vină mai hotărît pentru a în­trona în fiecare unitate acel spirit de disciplină care carac­terizează organizarea modernă, științifică a producției și a muncii. Organizația județeană a sindicatelor a obținut o se­rie de rezultate demne de a­­preciere pe linia educării oa­menilor muncii. Aceasta trebuie însă să ducă la o preocupare mai hotărîtă, pornind de la o analiză profundă a stării de lucru din fie­care unitate, în direcția pro­gramării fiecărei acțiuni. Vor­bitorul a subliniat, de aseme­nea, necesitatea orientării fie­cărei acțiuni cultural-educative spre un scop bine definit, pen­tru crearea la fiecare salariat a responsabilității față de mun­ca și comportarea sa. Planul de măsuri adoptat de plenară cuprinde acțiuni con­crete, pentru munca de viitor, menite să îmbunătățească, în conținut, fiecare activitate. Printre acestea, și măsura de­ a colabora mai strîns cu Comite­tul județean pentru cultură și educație socialistă și Comitetul județean U.T.C., în organizarea unor acțiuni de amploare, în care să fie antrenată masa lar­gă de salariați. De asemeni, planul de măsuri prevede ca o sarcină a Consiliului județean al sindicatelor, a consiliilor oră­șenești și comitetelor sindicatu­lui de­ a acționa cu mai multă hotărîre în vederea îmbunătăți­rii și perfecționării propriului lor stil de muncă. In încheiere, tovarășul Ioan Moraru, președintele Consiliu­lui județean al sindicatelor a asigurat conducerea județeană de partid că întreg consiliul județean, organizațiile de sin­dicat vor depune eforturi susți­nute pentru a răspunde exemplar prin munca lor cerin­țelor Conferinței Naționale a partidului din acest an. Mapamond TAILANDA: Avîntul mișcării de eliberare națională Cercurile conducătoare­ de la Bangkok continuă să fie confruntate cu o puternică mișcare de opoziție. In evan­taiul componentelor mișcări, care erodează acestei toate structurile regimului militar condus de mareșalul Thanom Kittikad­orn, un loc de pri­mă importanță îl ocupă lupta armată a forțelor patriotice Emil GEORGESCU, Corespondentul Agerpres la Hanoi Continuare in pag. a IV a

Next