Năzuința, decembrie 1972 (Anul 5, nr. 388-413)

1972-12-07 / nr. 393

TINERETUL poate și trebuie să-și aducă din plin contribuția la realiza­rea mai devreme a cincinalului — Interviu cu tovarășul NICOLAE NEGREA, prim secretar al Comitetului județean al U.T.C. Sălaj — Tovarășe prim, secretar, am participat Zilele trecute la Confe­rința organizației comunale U.T.C. din Agrij. Aici s-au dezbătut pe larg o serie de probleme din munca și viața tinerilor. S-a dis­cutat foarte deschis problema participării, la muncă a tinerilor. A fost aceasta o indicație expre­să a Comitetului județean al U.T.C.? . Ținînd cont de sarcinile spo­rite ce revin tineretului din jur­dețul nostru la realizarea înainte de termen a actualului cincinal, am orientat activitatea organiza­țiilor U.T.C. în această direcție. Considerăm că în majoritatea organizațiilor U.T.C. adunările de­­ țări de seamă și alegeri au dez­bătut cu răspundere această pro­blemă — avînd la bază măsurile stabilite în adunările de alegeri din organizațiile de partid. Aș pu­tea să exemplific pe cele de la „Steaua roșie“, „Armătura“ din Zalău, „Silvania“ Cehul Silvaniei, din comuna Marca și altele. — La ce măsuri v-ați gindit pentru o angajare activă a tine­retului, la realizarea mai devreme a sarcinilor de producție? — In primul rînd, facem cu­noscute fiecărui tînăr, sarcinile de plan pe 1973, modalitățile în care se va acționa pentru realizarea mai devreme a lor. De asemenea, vom organiza întîlniri ale tineri­lor cu muncitori fruntași, condu­­cători ai proceselor de producție, concursuri pe teme profesionale și vom stimula prin forme speci­fice tineretului fruntașii în mun­că. — Cum vedeți intervenția direc­tă a organizației U.T.C. la reali­zarea sarcinilor de producție, atit in industrie cit și in agricultură? — Organizațiile noastre, în to­talitatea lor, trebuie să devină și ele un organism care să intervină prompt și eficient în buna desfă­șurare a procesului de producție. Astfel, se vor organiza analize privind contribuția fiecărui tînăr la îndeplinirea planului, compor­tarea sa, calitatea muncii prestate etc. Totodată, organizațiile noas­tre vor activiza gazetele „Tinere­tul și producția“, „Vitrina cali­tății“ și vom continua acțiunile care și-au dovedit pînă acum e­­ficiența, cum sînt: „Cu microfonul printre tineri“ și concursul: „Intre metronom și producția muncii“ și altele. — Dar pe linia angajării mai directe a organizațiilor U.T.C. in organizarea distracției pentru ti­neret ce și-a propus Comitetul județean? — Pe baza sarcinilor ce ne re­vin din documentele de partid și în mod deosebit din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la deschiderea anului universitar, la Cluj, trebuie să ne ocupăm mai bine și mai concret de or­ganizarea activităților distractiv­­edu­cative pentru tineret. Noi a­­vem preocupări în acest sens, dar sîntem conștienți că pe această Ioan MUREȘAN Continuare în pag. a III-a . Producția bună obținută în acest an — o confirmare sigură a jus­teței inițiativei lansate în județul nostru de a se cultiva cu­ mai mari suprafețe cu napi de miriște. FORMALISMUL în planificare lasă amprente negative asupra producției și reproducției în zootehnie Posibilitățile de care dispune cooperativa agricolă din Măie­­riște pentru dezvoltarea zooteh­niei sînt multiple. Să enumerăm doar cîteva din ele: terenurile agricole au o fertilitate naturală destul de bună, producțiile cul­turilor de cîmp pot să atingă indici superiori de creștere prin­­tr-o preocupare permanentă pe linia gospodăririi eficiente pămîntului. Cooperativa dispune­a apoi de suprafețe însemnate de finețe naturale și pășuni — pe o întindere de peste 300 ha — care oferă posibilități și rezerve suficiente pentru asigurarea u­nei baze furajere corespunzătoa­re in tot timpul anului. Sistemul de retribuire a muncii în acord global s-a dovedit a fi o pîrghie importantă de cointeresare îngrijitorilor. Am putut consta­a­ta că îngrijitorii de animale, în special cei de la taurine, își cu­nosc atribuțiile, că se străduiesc să le îndeplinească exemplar. Stînd de vorbă cu unii îngrijitori din zootehnie, Vasile Ilioș, Ga­­vrilă Hulpaș, Vasile Oros, Ga­­vril I­apca, Gavril Mitrașca și alții, mi-am dat seama că se de­pun strădanii deosebite pentru a îngriji mai bine animalele, pentru a obține producții tot mai mari de lapte și carne. „Față de altă dată — ne spune Gavril Hulpaș — situația în zoo­tehnie s-a îmbunătățit, dar s-ar putea face și mai mult dacă toa­te condițiile pe care le avem ar fi folosite mai economicos“. De altfel, am putut constata că toate animalele sunt bine în­grijite; starea fizică a acestora reflectă prezența unor gospodari vrednici. La toți îngrijitorii se putea, observa cu aceeași preg­nantă dragostea de a îngriji în mod corespunzător animalele. Deci, la factorii amintiți se a­daugă valențele pozitive ale stră­daniei omului care muncește cu dăruire. Semnalînd atributele po­zitive de mai sus, ne așteptam ca și rezultatele să fie pe mă­sura lor. Fiind de față, medicul veteri­nar Liviu Pop, șeful fermei și Gheorghe Chiș, tehnicianul însă­­mînțător, am analizat situația producției și reproducției în fer­ma zootehnică. „Am avut în pla­nul de monte 156 de vaci — ne informează șeful fermei Liviu Pop — și s-au montat 150, iar la vițele din 116 s-au montat 78. Trecerile de la vițele la juninci s-au realizat in proporție de 73,9 la sută, adică din 69 vițele au trecut la categoria de juninci 51. La fătări,­ față de 120 viței pla­nificați am obținut pînă în pre­zent 109. Mai avem 20 de vaci și juninci gestante care vor fă­ta în cursul acestei luni.“ înseamnă, deci, că planul de fătări întocmit (superficial) de către consiliul de conducere și aprobat de adunarea generală va fi nu numai realizat, ci și după­ G. RUGEA Continuare in pag. a II a BRIGADA ARTISTICA DE AGITAȚIE - factor stimulativ al vieții comunei Numărîndu-se printre formele cele mai interesante și mai cu „priză la public“ ale artei de a­­matori, brigada artistică de agita­ție a devenit o modalitate perma­nentă de educare a maselor în spiritul eticii și echității noastre socialiste, un factor stimulativ al vieții comunei. Există și în județul nostru, la nivelul căminelor culturale, bri­găzi artistice de agitație a căror activitate își dovedește viabilita­tea prin preocuparea de a fi la zi, de a ține pasul cu viața co­tidiană a comunei. O brigadă cu o tradiție de 10 ani, și cu o valoare demult recu­noscută, este aceea a Căminului cultural din Băbeni. Am cunoscut aici oameni inimoși și pasionați: profesoara Maria Fazekaș și direc­torul căminului cultural Ioan Avram pentru care a sintetiza mo­mente și probleme semnificative din viața comunei și a le transpu­ne in lumina rampei, pentru a re­liefa meritele unora, dar și pen­tru a nu-i cruța pe cei ale căror defecte se resimt asupra avutului obștesc, a devenit nu numai o per­manentă, ci chiar o necesitate. — Consider că fiecare cetățean are datoria morală de a contribui la prosperitatea comunei lui, ne spune profesoara Maria Fazekaș. Răul care mai există trebuie stîr­­pit din rădăcină. Și la noi în co­mună există oameni fruntași, oa­meni de omenie cu care ne pu­tem mîndri oricînd. Mai sînt, în­să, și unii care ne fac de rușine: mai „ciugulesc" din avutul ob­ștesc, iși pierd zilele pe la bu­fet în loc să meargă la lucru. Fa­ță de aceștia, luăm atitudine, tre­buind creată o opinie. — E adevărat că cei vizați de noi fac pe supărații și nu ne mai salută multă vreme, dar prin fap­tul că toți cei care urmăresc spec­tacolul iau atitudine împotriva lor, reușim să-i facem să în­țeleagă că au greșit — intervine directorul căminului cultural. " Pe parcursul unui an, brigada artistică din comuna Băbeni iși schimbă de 7—8 ori repertoriul, iar problematica abordată este le­gată de realitățile comunei. No­tăm cîteva titluri: „Gong“, un pro­gram întocmit in perioada de vară Maria VESA Continuare in pag. a II a m NR. 393 JOI 7 DECEMBRIE 1972 4 PAGINI 30 BANI ANUL V 11 ! X Cu 25 de zile mai devreme Colectivul Cooperativa de muncă de la meșteșugarilor „Prestarea“ din Șimleul Silva­niei ne anunță că și-au înde­plinit sarcinile anuale de plan la producția marfă în ziua de 5 decembrie a.c. Pînă la sfîr­­șitul lunii, precizează președin­tele Traian Florea, unitatea va da o producție suplimentară în valoare de peste 800.000 lei. De remarcat că harnicii mește­șugari și-au îndeplinit, pînă la ora actuală, planul la export în proporție de 200 la sută. Sunt asigurate toate condițiile ca la sfirșitul acestei luni coo­perativa să înregistreze o de­pășire a sarcinilor anuale la export cu 85.000 lei valută. 50.000 lei valută peste sarcinile anuale de plan Nominalizarea producției și încheierea din timp a contrac­telor cu beneficiarii, asigurarea ritmică a locurilor de muncă cu materialele necesare, pre­cum și organizarea lucrului în două schimburi, au fost princi­palii factori care i-au permis Cooperativei „Colectivul mește­șugarilor“ din Jibou, ca la da­ta de 30 noiembrie a.c. să poa­tă raporta că sarcinile de plan anuale la export au fost în­deplinite. Sunt create astfel toate condițiile ca până la sfir­­șitul acestei luni meșteșugarii de aici să dea peste sarcinile de plan o producție în valoare de peste 50.000 lei valută. De menționat că la ora ac­tuală Cooperativa „Colectivul­­ meșteșugarilor“ are deja no­minalizată întreaga producție pentru 1973 avînd asigurate toate condițiile pentru realiza­rea exemplară a sarcinilor de plan aferente. Pentru a asigura forța de muncă ne­cesară realizării sarcinilor pen­tru 1973, sporite cu 50 la su­tă față de acest an, recent s­­au angajat 25 de fete pentru calificarea lor la locul de pro­ducție (la secția împletituri), iar altele 50, care lucrează de­ja la secția covoare, vor termi­na cursurile de calificare la începutul acestui an. Venituri însem­nate din produsele semiindustri­­alizate I.P.V.I.L.F. Sălaj și în acest an, pe lîngă aprovizionarea populației cu legume proaspe­te, demonstrează o preocupare susținută pentru a îmbogăți gama sortimentelor de legume și fructe semiindustrializate destinate exportului. In cinstea aniversării proclamării Repu­blicii, apreciabile cantități de legume și fructe au fost valo­rificate pe această cale. O par­te însemnată a luat drumul ex­portului în stare proaspătă, iar alte cantități sunt semiindustria­­lizate și prelucrate în cadrul întreprinderii. Produsele care fac obiectul exportului în sta­re deshidratată sunt: mere, pru­ne, pulpe de caise, pulpe de mere, marcuri de prune și me­re etc. Ponderea între produse­le semiindustrializate o ocupă ceapa deshidratată, care se ri­dică la o valoare de 486.000 lei valută. Un bilanț al realizări­lor în acest domeniu ne de­monstrează că, în cadrul I.P.V.I.L.F. — Sălaj, planul a­­nual la livrările pentru export a produselor semiindustrializa­te, așa cum reiese din datele furnizate de această întreprin­dere, s-a realizat în proporție de 102 la sută în numai 11 luni. — Cînd ați spart, dumneata și cu Petru Meleg, geamul localului, era noapte sau ziuă?­­— Dimineață. — Noaptea unde ați dormit ? — In vis, sus, într-o pivniță. Vo­iam să intrăm seara, dar era un paznic acolo. — De unde știați că există un paznic ? — Știam pentru că am fost de mai multe ori pe acolo. Stăteam pînă noaptea tîrziu, plecam ulti­mii din local. — Bani de unde aveați ? — Mergeam cu prieteni. Și noi îi cinstiserăm de cîteva ori... — Cum ați procedat ? — Foarte simplu, prietenul meu a stat de „gardă“, iar eu, cu co­tul, am spart geamul, am intrat înăuntru și . .. — De unde știați că există bani? — Știam că de la bufete mai mici nu se ridică banii în fiecare seară. — Cîți erau înăuntru ? — In jur de 1.700 de lei, unei „lovituri“ date recent la bu­fetul „Grădina poporului“ din o­­rașul Zalău. Un băiat prezentabil, isteț, curajos chiar și, am îndrăzni să spunem, destul de sincer. Re­latarea lui corespunde evoluției faptelor. După ce, cei doi tineri au luat cei 1.700 de lei, două duzine de Hotelul „București“, unde timp de trei zile s-au respectat cu grătare, pui­pane, lichior, apoi, fără un ban in buzunar, fără bilete, fără acte s-au urcat pe trenul care ducea la Satu Mare. Cu ce scop? Chipurile, să se angajeze la „UNIO“, căci aveau ei ceva „cu­noștințe“ pe acolo. N-au mai a­pucat s-o facă, fiind prinși și pre­dați organelor de miliție din Za­lău. Și astfel, pentru a doua oa­ră, tinerii Samuel Veres și Petru Me­leg au ajuns in fața organelor de cercetare penală. Prima dată fu­seseră autorii furtului de pături, conserve etc., dintr-un microbuz. Petru Meleg are tot 17 ani și, pî­nă la această vîrstă, a peregri­nat mult prin țară. Aceleași răs­punsuri precise, fără încercare de a ne minți — ceea ce presupune că fondul său sufletesc nu e com­plet alterat — aceeași evoluție a faptelor. Știe, spune el, și ce-l aș­teaptă: închisoare pe timp de un an sau doi ... Toate acestea, în ceea ce pri­vește faptele săvîrșite, prejudiciul, metodologia etc., etc. In rest, dia­logul cu cei doi tineri precum și Cpt. Ștefan TAT, Eugen TEGLAȘ Continuare în pag. a II-a Și în acest fel a decurs întreg pachete cu țigări, cîteva kilograme dialogul cu tînărul Samuel Vereș, de coniac, lichioruri etc., s­ au pr­in vîrstă de 17 ani, din satul A­­caz pe tren și s-au trezit, tam­ne­ghireș, comuna Meseșeni, autorul sam, la Baia Mare. Au tras la Au apucat pe căi greșite, dar nu numai din vina lor Expoziție de carte social-politică In prezența unui numeros public s-a deschis, ieri, la Librăria din orașul Zalău o expoziție de carte social-politică, cu vînzare. Organizată de către I.J.E. COOP, în colaborare cu biblioteca orășenească cu ocazia Decadei cărții românești (desfășurată între 1 și 10 decembrie) această manifestare este consacrată sărbătoririi unui sfert de veac de Republică. Dintre volumele expuse, notăm câteva titluri: „Națiunea so­cialistă”; Politica externă a României Socialiste“; NICOLAE CEAUȘESCU — „România pe drumul construirii societății so­cialiste multilateral dezvoltate“; (6 volume), „Sub steagul in­ternaționalismului socialist“. Despre rolul și importanța cărții social politice a vorbit tovarășul Alexandru Cazac, director adjunct al cabinetului județean de partid. -----------------------------------------—| Pe ogoarele cooperativei agricole din Surduc s-a in­tensificat ritmul la arăturile de toamnă. A Un nou zbor spre Lună Misiunea „Apollo­ 17“ es­te nu numai cea mai lun­gă, dar și cea mai promi­țătoare din punct de vede­re științific. La bordul navei, cu trei locuri, „A­­merica“ se află primul sa­vant­ american lansat vreo­dată în cosmos. Este vorba de geologul Harrison Schmitt, care și-a propus să selecționeze și să aducă pe Pământ rocile lunare cele mai vechi și cele mai recente văzute vreodată de M. G. Continuare în pag. a IV-a

Next