Năzuința, martie 1973 (Anul 6, nr. 465-489)

1973-03-21 / nr. 480

ANUL VI NR. 480 4 PAGINI 30 BANI V. ac ® __ JUDețul PROCETArtf V» POATE­TABILE VIVITI-VAJ­H JustITVL S4.tÂri & ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN MIERCURI ST 21 MARTIE 1973 In pagIna a 111-A PASIM ecoNomică imsTRim W­W­A închiderea invatamintului de partid -EVENIMENT MAJOR ÎN VIAȚA ORGANIZAȚIILOR DE PARTID DE LA SATE Este neîndoielnic că un număr tot mai mare de comitete de par­tid și birouri ale organizațiilor de bază au acordat și acordă a­­tenție sporită desfășurării cores­punzătoare a învățămîntului de partid, creșterii forței sale educa­tive, a gradului de inrîurire conștiinței comuniștilor, a celor­a­lalți oameni ai muncii. In acest an de învățămint s-au înregistrat progrese pe linia îmbogățirii, con­ținutului de idei al dezbaterilor din cursuri, a abordării probleme­lor teoretice in strînsă legătură cu sarcinile concrete, specifice fiecă­rei categorii de cursanți. Spre deosebire de anii anteriori, lec­torii și propagandiștii se pregă­tesc mai bine, studiază mai apro­fundat ideile și tezele teoretice din documentele de partid și se documentează cu sarcinile ce decurg din planurile de producție ale unităților economice, cu stă­rile reale de lucruri din colecti­vitățile rurale în cadrul cărora își desfășoară activitatea. De aseme­nea, se constată anumite îmbună­tățiri pe planul activității meto­dice, in sensul renunțării la ex­punerile lungi și adesea foarte greoaie in favoarea dezbaterilor, a răspunsurilor la întrebări, a­­ dialogului viu dintre propagan­dist și cursanți, ceea ce a deter­minat o mai bună participare la discuții, un mai mare grad de în­țelegere a problemelor dezbătute. Aceste aprecieri pozitive nu tre­buie însă să ne conducă la con­cluzia că în învățămîntul de par­tid totul este pus la punct, că aici nu este loc de mai bine. Dimpotrivă, în unele cursuri din­­tr-o serie de comune printre ca­re: Pericei, S­ușfalău, Cizer, Sur­­duc, Meseșeni, Buciumi, Măeriște și altele se desfășoară o activita­te care nu se ridică la nivelul ce­rințelor actuale. Aminairea nejus­tificată a învățămîntului, frecven­ța slabă, dezbateri generale să­race în conținut — iată cîteva neajunsuri asupra cărora organi­zațiile de partid trebuie să acți­oneze neîntîrziat mai ales că ne găsim în preajma închiderii în­vățămîntului de partid la sate. Am punctat succint aceste cîte­va aprecieri din dorința de a se acționa mai bine, de a face din învățămîntul de partid, în cel mai deplin înțeles al cuvîntului, un instrument eficace de influențare a conștiinței oamenilor, de antre­nare a acestora la îndeplinirea e­­xemplară a sarcinilor ce le revin. După cum anticipam cu cîteva rînduri mai sus, ne găsim în pra­gul închiderii învățămîntului de partid la sate, acțiune care se va desfășura în perioada 25 martie— 20 aprilie, in funcție de declanșa­rea lucrărilor agricole din cam­pania de primăvară, urmînd ca în această perioadă să se organi­zeze în toate cursurile, inclusiv la ciclurile de informări și expu­neri, două dezbateri recapitulati­ve. Nu ne-am propus să ne oprim asupra tuturor problemelor privi­toare la aceste dezbateri, asupra bibliografiei care trebuie avută în vedere. Aceste orientări gene­rale se găsesc în Nr. 5 al revistei Munca de partid și este necesar să se tină seama de ele. Dorim însă să subliniem că în mod obli­gatoriu în toate cursurile de în­­vățămînt de la sate din județul nostru una din dezbateri va fi consacrată aprofundării Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie—2 martie a.c. privind îmbunătățirea organizării și re­tribuirii muncii în agricultură. Esențial insă pentru înțelegerea corectă a modului de organizare și retribuire a muncii In acord global este nu repetarea mecani­că a prevederilor hotărîrii, ci în­țelegerea spiritului acestor pre­vederi, a modului concret în care se aplică în unitatea respectivă sau în ramura de producție în care lucrează cursanții. De exem­plu, dacă cursanții sunt lucrători în zootehnie, trebuie foarte temeinic și însușit dezbătut modul în care se va organiza și retribui munca în acord global în zooteh­nie. In același mod se va lucra cu cursanții din legumicultură, pomicultură, viticultură, cultura plantelor cerealiere etc. Deci, în cadrul acestor dezbateri nu se va face teoria muncii în acord glo­bal pentru­­ că avantajele muncii într-un asemenea sistem le consi­derăm de mult clarificate. Sunt necesare eforturi pentru a clari­fica modul practic de aplicare a acestuia în toate sectoarele de muncă. Cu privire la cea de a doua dezbatere recapitulativă, mențio­năm că se va selecționa o temă specifică din tematica fiecărei forme, în funcție de stările de lu­cruri concrete din unități, de o­ continuare in par a II-a. GRIGORE BELDEANU, Șeful secției propagandă a Comitetului județean de partid r Cum sunt gospodărite mijloacele­­ fixe în unele cooperative agricole? Cheltuim, investim, dar unde-i eficiența? Cu sprijinul Băncii pentru a­­gricultură și industrie alimenta­ră am efectuat o analiză privind modul cum sunt folosite, în uni­tățile agricole cooperatiste, une­le fonduri fixe, în multe uni­tăți, putem să spunem, a cres­cut în mod simțitor spiritul de răspundere al consiliilor de con­ducere, privind întrebuințarea economicoasă a fondurilor bă­nești, a bunurilor de inventar. De pildă, în cooperativele agri­cole din Surduc, Hereclean, Românași, Zăuan și multe al­tele, baza tehnico-materială, dezvoltată prin fonduri de in­vestiții, a fost utilizată rațional, eficient. Cooperativa agricolă din Hereclean, spre exemplu, și-a procurat, în 1968, un agre­gat de aspersiune. In fiecare an acesta, fiind folosit la întreaga capacitate, a adus cooperativei agricole venituri însemnate. Du­pă cum ne informează Vasile Orfan, contabilul șef al acestei unități, numai la o singură cul­tură (varză de toamnă), in anul 1971 s-a realizat un venit de 94.000 lei de pe cele 6 ha cul­tivate. In anul 1972, prin folo­sirea eficientă a agregatului res­pectiv, s-a realizat un venit de 649.000 lei de pe întreaga supra­față cu legume. Unitățile care nu au utilizat agregatele pentru udat, s-au le-au dat alte întrebuin­țări, nu au folosit practic nici sistemele de irigații. Iată deci un alt fond fix nefolosit — în timp ce culturile irigate ar fi a­­dus sporuri de ordinul zonelor de produse. Ca cooperativele a­­gricole din Cuzăplac și Valcău, agregatele de aspresiune au stat nefolosite ani de-a rîndul. Mai cu seamă la Cuzăplac, un agre­gat de aspersiune este descom­pletat și lăsat pradă ruginii. Pentru a ne da seama de pier­derile cauzate prin acest mod inadmisibil de folosire a unor mijloace fixe, este suficient să efectuăm un mic calcul. Un a­­gregat de aspersiune costă circa 85.000 lei. Valoarea anuală a amortismentului atinge în jur de 10.000 lei. Cumpărate în anul 1968, aceste agregate, nefolosite eficient, numai din acest punct de vedere, fiecare a adus o pa­gubă de 40—50 mii lei. La a­­ceasta se adaugă pierderile de recoltă înregistrate prin nefolo­­sirea agregatelor la timp. Fondul funciar al județului nostru este format in mare par­te din pajiști naturale și finețe. Totuși, în multe unități, produc­ția de lapte pe vacă furajată es­te mică. Scuzele „n-avem fura­je“, „nu are cine să le strîngă“, le-am auzit adesea. Adevărul este că mulți președinți și ingi­neri șefi au uitat de motocosi­­toarele cumpărate cu cite 12.105 lei bucata prin credite date de stat. La cooperativele agricole din Ruginoasa, Poiana Blenchii, Creaca etc., astfel de utilaje nu sunt folosite de loc, sau aproape de loc. Se argumentează că a­­cestea nu ar costa o avere. Dar, pentru cooperativele agricole amintite, cu slabă putere eco­nomică, totuși suma de 12.105 lei este... o avere. La coopera­tivele agricole din Călacea și Cuzăplac, ramele de răsadnițe, de cîțiva ani, n-au primit nici o destinație gospodărească. Ba mai mult, la Cuzăplac, au fost lăsate să putrezească pe cîmp. O serie de observații cu pri­vire la nefolosirea gospodăreas­că a bunurilor materiale sunt valabile și pentru consiliile de conducere ale cooperativelor a­­gricole din Mesteacăn, Zimbor, Mirșid, Coșei etc. La coopera­tiva agricolă din Mesteacăn, 150 bucăți coturi pentru alimentație cu apă și 5 vagoneti pentru li­nie decovil, in valoare totală de 26.890 lei, fiind nefolosite, au prins rugină în unitate. La coo­perativa agricolă din Zimbor, pînă și o mașină de sfărîmat îngrășăminte chimice, în valoa­re de 8.000 lei, stă nefolosită. Ce se desprinde din faptele la care ne-am oprit? Că, în general nu sunt folosite utilajele, despre ca­re nu se poate spune că au fost procurate datorită unei hotărîri greșite. Atît agregatul de asper­siune, cositorile mecanice, selec­toarele cit și utilajele pentru mica mecanizare în zootehnie sînt dintre cele mai necesare. Nepunîndu-le in funcțiune, co­operativele agricole execută lu­crările cu mijloace manuale, mai scump și într-o perioadă de timp mai lungă, producindu-se totodată o risipă de valori mate­riale. De domeniul neglijenței, este și neținerea unei evidențe pre- G. RUGEA "Continuare în pag. a IV a J Confecționarea plaselor de firmă este una din activitățile de ate­lier ale elevilor de la Liceul din Jibou. In sprijinul creării unor condiții mai de viață ale oamenilor muncii Asigurarea de spațiu de locu­it pentru toți cetățenii îndreptă­țiți la locuință, fie din fonduri­le centralizate ale statului, fie prin creditele acordate pentru construirea de locuințe proprie­tate personală, a constituit de-a lungul anilor o problemă cen­trală, de prim ordin, pentru con­ducerea noastră de partid și de stat, pentru organele locale chemate să traducă în viață sarcinile legate de ridicarea con­tinuă a nivelului nostru de trai. Este mai mult decit evident că pe Întreg cuprinsul țării, ac­țiunile pe linia construcției de locuințe au înregistrat rezulta­te din cele mai pozitive, an de an, noi și noi familii putind să-și îmbunătățească condițiile de locuit din toate punctele de vedere. Măsurile luate pe parcursul a­­nilor pentru dezvoltarea con­strucțiilor de locuințe proprieta­te personală cu sprijin din par­tea statului, precum și mărirea spațiului locativ In raport cu cererile crescînde ale populației, constituie încă o dovadă grăitoa­re a grijii permanente și a în­curajării sistematice a tuturor categoriilor de cetățeni în satis­facerea dorințelor lor pentru un trai mai bun.­­Pe linia dezvoltării activității din acest domeniu, se înscriu și prevederile Proiectului de lege privind dezvoltarea construcției de locuințe, vînzarea de locuin­țe din fondul de stat către popu­lație și construirea de case de odihnă proprietate personală. In acest sens, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat, în cuvîntarea la recenta Plenară a Comitetului Central al P.C.R., „Îmbunătățirea legii privind construcțiile de locuințe și a le­gii chiriilor, pe care am hotărît-o astăzi, va exercita fără îndoială o Influență deosebită și in dezvoltarea construcției de lo­cuințe, dar și in ce privește bu­na gospodărire și întreținere a fondului locativ. Este pe deplin îndreptățită hotărîrea plenarei de a prevedea ca cetățenii cu venituri mari să treacă in mod treptat, în concordanță cu posi­bilitățile planului de construcții de locuințe, la construirea de locuințe proprietate personală. Măsurile de reglementare spațiului și chiriilor au, de ase­a­menea, o importanță deosebită pentru lichidarea activității spe­culative a unor persoane, pen­tru protejarea oamenilor mun­cii cu venituri mici. Atrag foar­te serios atenția organelor in sarcina cărora cade atit con­strucția de locuințe, cit și în­chirierea și administrarea locu­ințelor să se preocupe mai mult de calitatea locuințelor, de sis­tematizare, de problema închiri­erilor, pentru a crea oamenilor muncii condiții cât mai bune de locuit și de viață. Ele trebuie să facă totul pentru a pune capăt oricărei specule cu locuințele. Organele noastre de stat să nu mai manifeste indulgență în a­­ceastă direcție, să nu mai pre­zinte justificări, ci să aplice cu toată fermitatea legea“. Fără îndoială, problemele le­gate de construcțiile de locuin­țe, de buna gospodărire și în­treținere a fondului locativ con­stituie partea integrantă din rit­mul de dezvoltare a economiei naționale, de aplicare consec­ventă a politicii noastre de ri­dicare continuă a bunăstării în­tregului nostru popor. Paul IACOBAȘU, consilier juridic la C.E.C. Bihor și Sălaj bune P­roiectul de Lege, supus dezbaterii, aduce unele modificări față de Legea nr. 10/1968, care reglementează administrarea fondului locativ și raporturile dintre proprietar și chiriaș, modificări care să ducă la o exploatare rațională a fon­dului locativ, pentru acordarea priorității cetățenilor care au condiții grele de locuit și veni­turi mai mici in obținerea închirierea locuințelor din pro­si­prietatea statului. Astfel, cetățenii care au un venit mediu lunar pe fiecare membru de familie de pînă la 900 lei vor beneficia de locuințe din fondul locativ de stat, în conformitate cu normele legale și cu plata chiriei corespunză­toare (proiectul nu schimbă ta­riful de bază prevăzut in Legea nr. 10/1968). Ordinea de prioritate în obți­nerea de locuințe din fondul lo­cativ de stat o­ au următoarele categorii de cetățeni: cei ale că­ror locuințe urmează să se de­moleze (în cazul în care aceștia au un venit mediu lunar pe membrii de familie mai mare de 900 lei, locuința din fondul locativ de stat se asigură numai pînă la punerea in folosință a locuinței proprietate personală construită sau cumpărată), mun­citorilor calificați, în primul rind celor din unitățile industriale; salariaților transferați in intere­sul serviciului veniți din alte localități; absolvenților reparti­zați în producție veniți din alte localități; tinerilor căsătoriți și altor categorii de cetățeni. In cadrul acestor categorii au prio­ritate cei care au condiții grele de locuit, îndeosebi cei cu mai mulți copii. În dezbatere, Proiectul de Lege privind dezvoltarea construcției de locuințe și Proiectul Legii privind administrarea fondului locativ de reținut este faptul că su­prafața locuibilă, (exclusiv de­pendințele) normată pe membrii de familie se prevede a fi de 10 ,m.p. fată de 8 m.p. cit este în prezent, ceea ce contribuie la reducerea chiriilor. Salariaților din unitățile so­cialiste de stat li se vor închiria locuințe pe baza propunerilor fă­cute de colectivele in care își desfășoară activitatea cu aproba­rea organelor de conducere co­lectivă. Cetățenii care au un venit mediu lunar de peste 900 lei pe fiecare membru de familie, in­­cepînd din anul 1974 nu vor mai primi locuințe din fondul locativ de stat. Aceștia vor trebui să-și cumpere sau să-și construiască o locuință proprietate personală. In cazul în care aceste categorii de cetățeni ocupă o locuință proprietate de stat și nu doresc să o cumpere vor putea folosi locuința în continuare în schim­bul unei chirii majorate. Din conținutul proiectului de lege, pe lângă stimularea cetă­țenilor cu mulți copii și care lo­cuiesc în condiții mai grele este semnificativ și faptul că adopta­rea lui va duce la dezvoltarea construcțiilor și creșterea fondu­lui locativ. Va duce la asigu­rarea unor condiții confortabile și echitabile de locuit. MIHAI HORINCAR, șef serviciu, I.G.C.L. Zalău R j­oile proiecte de legi privind dezvoltarea construcției de lo­cuințe și administrarea fondului locativ, vin să sublinieze incă odată grija permanentă a partidului și statului nostru pentru continua ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii, în deplină concordanță cu nevoia de locuit a fiecărei familii, ofe­rind posibilitatea ca fiecare familie, îndeosebi cele cu venituri mici, să poată să-și construiască sau să-și cumpere locuință proprietate personală, creîndu-le în acest sens, așa după cum arată capitolul II al Proiectului de lege, condiții mai avantajoase față de cei cu venituri mai mari. Din prevederile acestor proiecte de lege, rezultă, totodată, în mod clar, caracterul de cointeresare, de îmbinare armonioasă a intereselor fiecărui cetățean cu interesele generale ale statului, în sensul că prin extinderea procesului de cumpărare a locuințelor proprietate personală, societatea noastră poate să-și creeze dis­ponibilități de investiții mai mari, iar locuințele nu vor mai con­stitui o problemă pentru marea majoritate. Pe deplin justificată ni se pare și ordinea de prioritate la acor­darea creditelor pentru construirea de locuințe proprietate perso­nală și la închirierea suprafeței locative de stat care are în vede­re, în primul rând, muncitorii calificați, salariații transferați în in­teresul serviciului, cadrele de specialiști care lucrează în produc­ția materială, proiectare, cercetare și învățămint, absolvenții re­partizați în producție venind din alte localități. Grigore POP, tehnician constructor E inimos și totul e primitor aici, la Com­plexul legumicol din Ză­uan. De cite ori vizitez acest obiectiv Îmi face impresia că-i o fabrică, o fabrică de vitamine, un izvor de sănătate și via­ță lungă. Nu de puține ori am trecut pragul complexului și de fiecare dată curiozitatea m-a În­demnat să pun zeci de Întrebări, să descoper no­ul, actul vredniciei ce se Împlinește an de an în milioane de lire de ră­sad, în zeci și sute de tone de rod și avuție. Aici primăvara a Început o dată cu anul. Poate și mai repede, dacă ținem seama de abundența de vegetație, de stadiul dez­voltării răsadului. Pe o porțiune de seră, roșiile funt de mărimea nucilor, inflorescența a urcat pâ­­nă la al cincilea etaj de fructificare. Intercalată cu roșiile, varza dă In căpătlnă, salata adaugă frunze pe zi ce gulioarele, conopida trece, și alte legume extratimpurii sunt mai avansate In ve­getație ca altădată cu cel puțin două săptă­­mini. Sfăruim să aflăm, totuși, cînd vom minca trufandale? Bine documentat, cu­noscător pină la detaliu a modului cum evoluează vegetația. In condițiile create, raport de șeful complexului, ing. Keres­­te și Valentin ne răspunde cu amabilitate: — Ciclul de producție l-am Început bine. Vrem să-l continuăm și să-l terminăm tot bine. Acest bine Înseamnă la noi le­gume mai multe, mai timpurii și mai de cali­tate. Dacă timpul nu ne va aduce surprize, vom­ apărea pe piață In jurul datei de 15 aprilie cu sa­lată verde, cu varză, gu­­ltoare, ridichi de lună și roșii, cu ardei iute spre sfirșitul lunii aprilie, a­­poi cu conopidă ... — Văd mulți oameni lucrînd aici. Cîți sunt și ce fac? — Sunt In jur­a 150. Fiecare Își are rolul lui. Fiecare știe ce și cum să muncească. Dacă ob­servați, se lucrează in­tens la repicatul răsadu­rilor In ghivece, se plan­tează In solar, unii aco­peră solarul cu talie, al­­ii asigură căldura la centrala termică, avem un tractor la discuit In solar, altul la transport de pămlnt cu remorca etc. Ceea ce mă bucură este faptul că oamenii s-au obișnuit cu atmos­fera de aici... Dacă producția de le­gume timpurii este un o­­biectiv de primă necesi­tate, nu-i mai puțin ade­vărat că și eficiența e­­conomică este urmărită și situată la loc de frun­te. In acest an, de pe cele 13 ha cu seră și sa­larii, trebuie să se rea­lizeze un venit de aproa­pe 2 m­­il­ioane și jumă­tate lei. Ce Înseamnă a­­ceastă cUră raportată la unitate de suprafață? In­seamnă să se obțină 19,20 de lei de pe fiecare metru pătrat, sau 192 mii lei de pe fiecare hectar fată de ce nu-i poate fi indiferent lucrătorului de aici modul cum este gos­­podărit fiecare metru, pă­­trat. De altfel este ob­servabil un adevărat cult al economiei de spațiu, un interes deosebit de a fi cultivat cel mai mic ,,cotlon" de seră și solar. Acest spirit de economie a făcut posibilă cultiva­rea, peste plan, a 1.500 căpățâni de varză timpu­rie, va face posibilă ob­ținerea de salată verde, ardei iute, ridichi de lu­nă, gulioare și conopidă in afară de sarcinile de producție. Producerea și valorificarea acestor legume, cit mai timpuriu, va da ocazia lucrătorilor complexului să adauge celor 350.000 beneficii planificate alte cîteva sute de mii de tei. Confruntarea cu timpul, bătălia pentru a spori cotele eficiente. Înseam­nă aici eforturi și hărni­cie, o activitate perpe­tuă, nelimitată de timp și anotimp. Ziua și noap­tea, vara și iarna aici se muncește, se transpun In fapte hotărîri și iniția­tive, se face totul ca noi, consumatorii, să găsim la miturile magazinelor tru­fandale, să găsim un sor­timent bogat de legume, de calitate bună și per­manent. Simion GLIGUȚĂ- însemnări Trufandalele gMohl și Tricolorul românesc în portul Beirut Golful Saint-Georges, i­­mensa oglindă de apă cu reflexe bleu-verzui este pre­sărat pînă departe în larg de siluetele zecilor de nave ancorate­­ în radă, așteptîn­­du-și rîndul să tragă la una din cele 20 de dane ale portului, pentru a încărca sau descărca mărfuri. Anual, Beirutul primește la cheiurile sale peste 3 500 de vase sub diverse pavili­oane. In dreptul danei nr. 6, mă opresc pentru a no­ Conlim­are In pag a IV a.

Next