Năzuința, martie 1973 (Anul 6, nr. 465-489)

1973-03-23 / nr. 482

Lecția de omenie in urmă cu o lună de z,zle, Deneș Eugen din Vîrșolț și-a luat angajamentul in fata propriei sale conștiințe s-o întrețină — fără să-i fie rudenie și fără nici o pretenție — pe sozia Iuliana, femeie singură și bolnavă, trecută de 90 de ani. Un gest ce poartă dovada unui înalt act umanitar, iar pentru cei trei copii ai săi de școală el reprezintă prima mare și convingătoare lecție de omenie. Luați-i securea ! * Dacă-i bine să ferim cui*turile de lăcuste, la fel de bine e să păzim pădurile de securea lui Teodor Cosma din Fildu de Jos. Căci, acesta, după mâna ... secuiească de care a dat dovadă in ultima vreme, e In stare să lase golașe dealurile împădurite din jur. Ceea ce, din punt de vedere al fotosintezei vorbind, va afecta căile respiratorii ale localnicilor, singura soluție de supraviețuire rămânind — exact ca în spațiul extraterestru— tuburile de oxigen. Bineînțeles, taxatorii de pe autobuze vor preaviza călătorii astfel: urmează „Planeta Fildu". Mie la proța. Un recent control efectuat de organele de miliție la sectorul zootehnic al Cooperativei agricole de producție Benesat s-a soldat cu numărarea a 77 mielușei ce nu aveau trecute inscripte datele peronale. Ceea ce mă face si cred că bietele ființe plăpînde erau destinate — sub cea mai severă discreție — pentru pastramă, papricaș ori proțap. Căsătorie pripită? El, Bella Arpad, mirele și ea, Debre Iolanda mireasa și-au strins gingaș mîinile și au declarat în fața ofițerului stării civile, de bună voie și nesiliți de nimeni, că se leagă pe toată viața prin dragoste curată. După două săptămini legămîntul s-a spulberat cu praful, mireasa și-a luat zestrea și n-a mai pus piciorul in casa mirelui. Uite așa, după două săptămâni și o zi, mirii s-au trezit despărțiți din scurtul și fermecătorul vis al căseiei. Reparații... verbale în ziua de 18 decembrie, anul trecut. Ștefan B. din Șimleul Silvaniei și-a dus radioul pentru reparat la Cooperativa „Prestarea". De atunci așteaptă, într-o totală eclipsă auditiv-informațională, să-i termine aparatul. De fiecare dată cind se duce să-l ridice, în loc de aparat reparat salariații 11 servesc, pe câteva lungimi de undă, tot felul de scuze și promisiuni tranzistorizate. Sugerăm conducerii cooperativei să experimenteze cu salariații timp de cîteva luni titlul de mai sus parafrazat după formula: salarii verbale. Așteptăm vești. La o parte! Nuanța imperativă din titlu o adresăm ființelor umanoide care s-ar putea să-i intîlnească pe cei 2+2 din Bălan, prenumele lor treg: Gheorghe Mierea Înși Gavril Lazăr, Traian Solomonean și Gavrilă Ianchiș. Cind sunt treji, dumnealor sunt domestici și blinzi de te poți juca cu mina la părul lor, dar cind miros a alcool vă sfătuim să vă dați... la titlu. Fac excepție milițienii. Mr. Vasile ISPAS Ion ONUC NEMEȘ cu sprijinul corespondenților Traian Serbe, Pit. Alexandru Archindeanu Pit. loan Lungu Deschizător de drumuri în cultura română In cultura multor țări există creatori a căror activitate însumează o varietate de domenii ale vieții spirituale și ale căror realizări ating o cotă valorică deosebită. Asemenea cărturari „trădează“ una din vocațiile marii culturi — spiritul ei enciclopedic — ei ridicîndu-se la nivelul unor advărate simboluri, dacă nu ale ansamblului, cu certitudine ale unor momente cruciale, definitorii din devenirea unei culturi. In țara noastră, tradiția acestor spirite enciclopedice o inaugurează Dimitrie Cantemir (1673 —1723), pentru ca în epocile următoare să i se alăture B.P. Hașdeu, N. Iorga, G. Călinescu. Un asemenea loc ocupat de autorul „Istoriei ieroglifice“ dobîndește o semnificație deosebită dacă avem în vede că s-a afirmat într-o perioadă în care literatura română se afla în plin proces de dezvoltare, de descătușare din tiparele istorico-religioase în care debutase. Rezultat firesc al intregii dezvoltări a culturii române vechi, Cantemir este, totodată,o sinteză a acestei etape, dar și precursorul celei următoare — a iluminismului Școlii ardelene. Spirit erudit, multilateral, patriotic înflăcărat, preocupat deopotrivă de literatură, lingvistică, filozofie, logică, geografie, muzicologie, om al timpului său, Dimitrie Cantemir este primul nostru suveran de reputație europeană recunoscut încă din timpul vieții sale. Un argument hotărîtor îl constituie și alegerea sa în anul 1714 ca membru de onoare al Academiei din Berlin. Cunoscător a 11 limbi străine, și-a scris multe din operele sale direct în latinește, grecește sau rusește, avînd în felul acesta posibilitatea de a se adresa unui auditoriu mai larg, facilitînd cunoașterea operei sale, dar în același timp și a patriei mamă, îndelungata sa ședere la Constantinopol ca ostatec (tatăl său, răzeș la obîrșie, a ajuns domn al Moldovei) are drept rezultat, pe lîngă însușirea unei vaste culturi, și posibilitatea de a elabora opera „Istoria Imperiului Otoman“ (1716), contribuție deosebită la dezvoltarea culturii universale cea mai cunoscută lucrare a sa peste hotare. Dînd curs Îndemnului Academiei berlineze, D. Cantemir scrie monografia intitulată „Descrierea Moldovei“, un gen de operă necunoscut nouă până atunci. Menită a face cunoscută Țara Moldovei peste graniță, lucrarea menționată constituie o sinteză de istorie, geografie, etnografie națională, dar și un act de patriotism, deoarece din paginile cărții se conturează detalii semnificative ale profilului moral și spiritual al neamului românesc. Spre a-i întregi informația, distinsul cărturar moldovean îi adaugă in final o hartă a țării, prima la noi, prin care numele său se înscrie printre ale pionierilor cartografiei noastre. Chiar dacă în ansamblul activității acestui „Lorenzo de Medici al nostru", cum îl numea G. CSIinescu în „Istoria literaturii române de la origine pînă in prezent“ (1941), lucrarea „Divanul sau gîlceava Înțeleptului cu lumea“ (1698, opera de debut) nu dobindește un loc de frunte, totuși ea este cea dinții operă filozofică originală scrisă în limba română. Prin intermediul ei și a celorlalte lucrări cu caracter științific (Istoria Imperiului Otoman, Metafizica, Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor etc), D. Cantemir pune bazele unei terminologii, ale unui stil științific pornind de la fondul lingvistic autohton. Preocupare majoră a fost pentru autor și abordarea unor probleme privitoare la istoria neamului. Spre deosebire de predecesorii săi (cronicarii), autorul „Hronicului vechimii românomoldo-vlahilor“ era mîndru că suntem urmașii unui popor care a dat omenirii o cultură și o civilizație clasică. Istoria națională este privită ca parte organică a celei universale. D. Cantemir este un deschizător de drumuri și în domeniul literaturii propriu-zise, condeiul scriitorului fiind vizibil în toate categoriile de opere. Inspirată din realitățile timpului, „Istoria ieroglifică“ (1705) se înscrie drept întiiul roman apărut în literatura română. Avînd un caracter social-politic și filozofic, romanul este conceput sub forma unei „istorii secrete", îmbinînd în structura sa și elemente caracteristice pamfletului, satirei sau elegiei, motiv să-l putem considera pe Cantemir și ca pe unul dintre precursorii acestor specii (pamfletul, satira, elegia) în literatura noastră. Prin ideile operei sale, prin natura activității lui multilaterale, D. Cantemir se profilează ca un reprezentant ilustru al umanismului medieval românesc, imprimîndu-i un timbru aparte fată de cel european. Spirit renascentist, savantul moldovean nu numai că deschide seria spiritelor enciclopedice naționale, dar ne apare și ca unul din ctitorii culturii noastre. Sărbătorirea în acest an a tricentenarului nașterii lui D. Cantemir devine prin ea însăși un certificat valoric al impunătoarei și prodigioasei sale opere, situată ca piatră de temelie a multor domenii ale spiritului românesc: prof. Octavian GUȚU 300 de ani de la nașterea lui DIMITRIE CANTEMIR Consemnări * Consemnări * Consemnări Nușfalău Schimb de experiență Duminică, 18 martie a.c., s-a desfășurat la Școala generală de 10 ani din Nușfalău, activitatea comisiilor metodice din raza comunei. Concepută sub forma unui concret schimb de experiență, activitatea a cuprins probleme legate de modernizarea lecției, de sporirea eficienței acesteia în cadrul predării pe cabinete. Cadrele didactice s-au convins cu această ocazie că activitățile didactice, cu un grad sporit de optimizare, sunt pe deplin posibile dacă, înainte de toate, există un interes real pentru aceasta, dacă experiența dobîndită pînă acum este conjugată cu înțelegerea necesității de a trece la un învățămînt modern. Faptul că la școala noastră predarea pe cabinete a tuturor obiectelor de învățămînt a început încă de la sfîrșitul anului trecut, a dat posibilitatea unei orientări mai juste. Lecțiile deschise susținute de cadrele didactice (Ioan Tegzeșiu, Angela Cioplea, Paraschiva Stanko, Elemer Maier, Viorica Mărcean, Ștefan Berecz), lecții la care procedeele moderne au avut un loc predominant, au demonstrat că există posibilități ca la fiecare școală din comuna noastră să se treacă cu mai multă insistentă la aplicarea unor probleme de conținut, privind modernizarea și perfecționarea învățămîntului. Cu ocazia discuției finale, s-a insistat în special, asupra necesității realizării unui studiu individual la zi, ca o condiție esențială în procesul de modernizare și perfecționare a invățământului. In încheiere mă fac exponentul cadrelor didactice din comună, care au arătat că au mai mult de învățat din organizarea unor asemenea schimburi de experiență decit in condițiile participării a sute de cadre. Constantin CIOPLEA, profesor emerit Sărmășag Muncă, tovărășie, 97 prietenie, dragoste Recent, la Liceul industrial minier din Sărmășag au avut loc o serie de acțiuni de îndrumare și control a activităților U.T.C., care ne sint de un real folos în orientarea viitoarelor noastre activități. Este vorba de o masă rotundă axată pe tema „Tovărășie, prietenie și dragoste“ și de întîlnirea cu tovarășul Alexă Ileș, directorul Exploatării miniere „Sălajul“ din localitate. Masa rotundă, la care a participat întregul activ al organizației de tineret, a prilejuit fructuoase discuții pe marginea unor întîmplări și fapte din viața elevilor, iar tovarășul Alexă Ilieș le-a vorbit uteciștilor despre istoricul exploatării lignitului în acest bazin minier și despre perspectivele de dezvoltare a minei. Oaspetele a răspuns, totodată, la numeroasele întrebări privitoare la frumusețea meseriei de miner și la satisfacțiile muncii în general. Reușitele acțiuni organizate de Comitetul județean al U.T.C. la liceul nostru au constituit pentru elevi un fericit prilej de înțelegere a unor fapte din viață, iar pentru noi, cadrele didactice, o ocazie în plus de a înțelege, și mai mult decit pînă acum, necesitatea neignorării problemelor cu care sunt confruntați mereu aceștia. Viorica COLȚAN, profesoară Zalău Dragostea și iima educatoarelor Secția română a teatrului de păpuși de pe lângă Casa de cultură a orașului Zalău a dat miercuri, 21 martie a.c., în localitățile Pericei și Șimleul Silvaniei, două reușite spectacole cu piesa „Cenușăreasa“. Nu cu mult timp în urmă, aceeași formație s-a deplasat și în alte localități din județul nostru, primind, de fiecare dată, aplauzele meritate ale spectatorilor (știu și preșcolarii să aplaude). Acestea fiind spuse, trebuie să amintim, imediat, că formația este compusă, în exclusivitate, numai din educatoare. Prin urmare, o activitate desfășurată cu competență și pasiune de aproape toate cadrele didactice din învățămîntul preșcolar al orașului Zalău. Din repertoriul formațiilor teatrului de păpuși amintim „Cu pantalonașii pe dos", „Hensel și Gretell" (secția română), „Pățaniile lui Păcală" (secția maghiară). Se înțelege, în vederea unor reușite puneri în scenă a pieselor, educatoarele repetă, săptămînă de săptămînă, în una din sălile casei orășenești de cultură. Pînă aici, toate bune și frumoase. Mai puțin frumos e, însă, faptul că nu de puține ori, sala de repetiții este neincălzită și că, tot nu de puține ori, decorurile sunt transportate acolo unde trebuie de... responsabila formației (Elisabeta Bărdașu)! In legătură cu (ne) asigurarea condițiilor optime de desfășurare a acestei activități ar mai fi multe de spus. De exemplu, decorurile pentru „Cenușăreasa“ au fost executate, prin „grija“ conducerii casei de cultură, cu o întîrziere de aproximativ o jumătate de an! Dar, pentru că rîndurile acestea sunt consemnate în urma deplasării formației la Pericei și Șimleul Silvaniei, ne grăbim să subliniem călătoria absolut neelegantă a formației în localitățile amintite. „Actrițelor“ le-a fost pusă la dispoziție o cu locuri insuficiente (în dubă care a fost îngrămădit, colac peste pupăză, și decorul) și cu un șofer mereu nemulțumit că este nevoit să întîrzie după ora 13 pe teren. Așa stînd lucrurile, nu este de mirare că, odată ajunse in Șimleul Silvaniei, educatoarele au dat buzna la telefoane, solicitîndu-le soților, din Zalău, cu mențiunea urgent, de transport adecvate mijloace pentru înapoierea lor acasă! Ca să nu mai lungim vorba, avem de a face cu o situație foarte ciudată. Cadrele didactice se străduiesc și reușesc să aibă bune rezultate într-o activitate practicată cu plăcere, casa de cultură este beneficiara rezultatelor amintitei activități, însă fără a asigura cel puțin niște condiții elementare de lucru. Și atunci, de ce neapărat formația de teatru a casei de cultură și nu a altei instituții? Adrian VELICHI Material didactic suficient și adecvat, explicații competente, atribute ale orei de fizică la Liceul din Jibou. CURIER JURIDIC Maria Lădar, Zalnoc, nr. 255. Ne întrebați dacă nu primiți ajutor de la stat ca mamă eroină, avînd 9 copii din care 7 trăiesc... Mamele eroine, conform reglementărilor actuale nu primesc propriu-zis ajutoare materiale de la stat pentru acest fapt, ci distincții sub forma decorațiilor, ordinelor și medaliilor. Nu înseamnă că o mamă eroină nu beneficiază de ajutoare materiale din partea statului ca: ajutoare pentru mamele din familiile cu mulți copii, acordarea alocației pentru copii, ajutor familial de stat (de care după cîte suntem informați și dv. beneficiați) etc. Pentru obținerea unor ajutoare materiale de la stat, conform Decretului nr. 411/1972, trebuie să existe cel puțin 8 copii sub 18 ani în întreținerea familiei, nesocotindu-se după numărul nașterilor și nici cei care sunt deja majori. Dumneavoastră nu întruniți condițiile pentru obținerea titlului de mamă eroină și nici pentru obținerea ajutorului reglementat prin Decretul nr. 411/1972. Vasile Taloș, Jac, nr. 281. Noul Statut al cooperativei agricole de producție, în articolul 4 alin. 5, prevede posibilitatea menținerii lotului ajutător, dacă în situația deosebită în care sînteți nu puteți participa nici unul din membrii familiei la realizarea volumului de muncă stabilit de adunarea generală. Conform articolului de mai sus, cererea dumneavoastră cu specificarea situației concrete în care vă aflați, adresată consiliului de conducere, va fi dezbătută în adunarea generală, care poate hotărî — pentru motivele arătate — rămînerea in continuare în folosința familiei dumneavoastră a lotului ajutător pe care l-ați avut anterior. Ioan Petruș, Gilgău pe Someș, nr. 1. Anexa nr. 2 la Legea nr. 12/1971, poziția 68, prevede condițiile de studii și vechimea minimă în specialitate pentru ocuparea postului de contabil principal. Legea nr. 12/1971 prevede limitativ în art. 63 și 64 cazurile cind se poate reduce vechimea minimă, separat în cazul promovării in diferite funcții de conducere pînă la nivelul șefilor de servicii sau de secție și separat la acordarea treptelor sau gradațiilor in cadrul acelorași categorii sau funcții. Dumneavoastră nu vă dați în prevederile art. În 1a63 pentru că funcția de contabil principal nu este „de conducere“, iar reducerea de 1/5 din art. 64 se referă la reducerea vechimii pentru acordarea unei trepte sau gradații superioare și nu pentru reducerea vechimii de aproape doi ani care vă lipsește pentru promovarea în această funcție. Ana Ciurte, Toplița, nr. 28. Pentru a obține pensia de bătrînețe pentru cei 18 ani pe care susțineți că l-ați lucrat ca femeie de serviciu la școală, trebuie să dovediți, potrivit legislației pensiilor, că ați fost angajată pe acest post în conformitate cu prevederile Codului Muncii. Mai precis, trebuie să faceți dovada că între dumneavoastră și școală nu a existat un contract civil de prestări servicii (curățenie sau alte mici servicii) pentru care ați fost plătită cu sume forfetare lunar sau la alte intervale, ci a existat un contract de muncă și dumneavoastră ați avut calitate de angajat. Dovada o puteți face prin acte valabile în acest sens sau dacă acestea vă lipsesc, fiind pierdute sau distruse, pe calea procedurii in fața organelor sindicale conform Decretului nr. 90/1960. Că ați fost plătită pe stat de plată, asta nu înseamnă neapărat că aveți, de fapt, calitatea de angajat. Aristide FOP AN Reînnoim-vă abonamentele la ziarul Zlănzuința MICA PUBLICITATE Cu inima zdrobită de durere, aducem la cunoștință rudeniile tuturor cunoscuților că Rad Ioan, iubitul nostru soț și tată a ine din viată In ziua de 20 martie 1973. Ceremonia funerară va avea in ziua de 23 martie a. c. in satul Cehei. Familia îndurerată. (1111) CALENDAR 1847 — S-a născut A. D. Xenopol, istoric, sociolog, economist și filozof român (m. 1920). 1945 — Legiferarea reformei agrare. Au fost expropriate peste 1.468.000 ha și împroprietărite circa 900.000 de familii de țărani cu peste 1.100.000 ha. 1749 — S-a născut Pierre Simon Laplace, matematician și astronom (m. 5. III. 1827). 1842 — A murit scriitorul Henri Beyle-Stendhal (n. 23. I. 1783), RADIO Programul I: 5,00 — Buletin de știri; 5,05 — Cintec și joc pe paturile țării; 5,30 — Jurnal agrar; 5,40 — Piese de estradă; 6,00—8,08 — Radioprogramul dimineții; 8,08 — Matineu muzical; 8,25 — Moment poetic. Patria; 8,30 — La microfon, melodia preferată; 9,00 — Buletin de știri; 9,30 — Memoria pămîntului românesc; 9,50 — Muzică ușoară; 10,00 — Buletin de știri; 10,05 — Muzică populară in interpretarea ansamblului „Ciprian Porumbescu“ din Suceava, dirijor George 10,30 — Melodii de Vasile Sîrbu, V. Vasilache și Johnny Răducanu; 11,00 — Buletin de știri; 11,05 — Din cintecele și dansurile popoarelor; 11,15 — Litera și spiritul legii; 11,30 — Medalion coral — Achim Stoia; 12,00 — Discul zilei — Cornel Constantiniu; 12,15 — Recital de operă Sylvia Geszty; 12,30 — Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat; 13,00 — Radiojurnal; 13,15 — Avanpremieră cotidiană; 13,27 — Concert de prînz; 14,00 — Compozitorul săptămînii — Antonin Dvorak; 14,41 — Muzică de promenadă; 15,00 — Buletin de știri; 15,05 — Radioancheta economică; 15,20 — Muzică de estradă; 16,00 — Radiojurnal. Buletin meteo-rutier; 16,15 — „Trandafir floare aleasă“ — cântece populare; 16, — Știința la zi; 16,35 —Ansambluri corale de tineret bucureștene; 16,50—■ Publicitate radio; 17,00 — Pentru patrie; 17,30 — Concert de muzică populară; 18,00 — Orele serii; 20,00 — Zece melodii preferate; 20,45 — Consemnări de prof. univ. Constantin C. Giurescu; 20,50 — Un virtuoz al naiului — Radu Simion; 21,00 — Revista șlagărelor; 21,25 — Moment poetic. Tălmăciri din lirica universală de A. E. Baconsky; 21.30 — Bijuterii muzicale; 22.00 — Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport; 22.30 — Concert de seară; 24.00 — Buletin de știri; 0.03—5.00 — Estrada nocturnă. (Buletin de știri la ora 2.00); 9.00 — Curs de limba rusă. Secția a 46-a; 9.30 — O viață pentru o idee: C. I. Parhon (II); 10.00 — Telex; 10.05 — Publicitate; 10.10 — Teatru scurt: „Discurs pentru o floare“ de Paul Everac; 11.10 — Portativ 73; 11.50 — Selecțiuni din emisiunea „Seară pentru tineret“; 12.30 — Moment folcloric cu taraful „Chirea" din comuna Iancu Jianu — Județ Olt; 12.40 — Municipalitatea răspunde bucureșteanului; 13.00 — Telejurnal; 16.00—17.00 — Teleșcoală — Matematică: Derivate și aplicațiile lor (I) — Literatura Română: Imaginea societăți burgheze în opera lui I. L. Caragiale; 17.30 — Curs de limba engleză. Secția a 45-a; 18.00 — Telex; 18.05 — Tragerea Loto; 18.15 — Cure vorbim; 18.35 — La volan — emisiune pentru conducătorii auto; 18.50 — Teleconferință de presă; 19.20 — 1001 de seri; 19.30 — Telejurnal. Cincinalul înainte de termen — cauză a întregului popor; 20.10 — „In cronica ta, țară“: Seară de versuri și cinteceanimuncitorești consacrată versării P.S.D.M.R.; 20.40 — Film artistic: „Marele Scott“; 22.20 — Imagini din Pakistan; 22.30 — 24 de ore; 22.40 — Teleglob: Irak; 23.00 — Cintecele pe care le-am iubit (Alexandru Grozuță). CINEMA Cinematograful „Libertatea“ din Zalău — „Agentul nr. 1“, film polonez. Cinematograful „Măgura“ din Șimleul Silvaniei — „Explozia“, film românesc. Cinematograful „Patria“ din Jibou — „Trei din Virginia“, film american. Cinematograful „Steagul roșu“ din Cehul Silvaniei — „Incidentul“, film american. La casa de cultură din Zalău — „Fete In soare“, film grec.