Năzuința, martie 1973 (Anul 6, nr. 465-489)
1973-03-24 / nr. 483
PROLETARI BW TOATE TÂRÎLE 9EUTI-VÂI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN SIMBATA 24 MARTIE 1973 IN DEZBATERE PUBLICA: Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe, Proiectul Legii privind administrarea fondului locativ și Proiectul de Lege cu privire la organizarea și funcționarea Curții Superioare de Control Financiar (Pagina a IV-a) Frat în prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, vineri dimineața, la Palatul Adunări Naționale, cea Marii de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, eveniment cu profunde și multiple semnificații în viața studențimii, a întregului tineret din patria noastră. Lucrările conferinței au loc în atmosfera de muncă însuflețită a poporului nostru pentru realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului, sub semnul angajării depline a studenților țării — români, maghiari, germani, de alte naționalități — în înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere socială și politică ce le revin pentru a deveni cadre de nădejde ale construcției societății socialiste multilateral dezvoltate și a comunismului în România. Timp de două zile, forumul organizației tineretului studios va dezbate o sferă largă de probleme care privesc imprimarea unui profund conținut revoluționar întregii activități a Uniunii asociațiilor studențești, corespunzător exigențelor zilelor noastre, în spiritul indicațiilor secretarului general al partidului privind creșterea rolului ei în viața universitară a țării și a contribuției la perfecționarea învățămintului superior, mai strînsa sa legare cu cercetarea și producția, la pregătirea profesională și educația comunistă a studenților. Sosirea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat — Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin,Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Ștefan Andrei — este salutată cu entuziaste aplauze. Sute de studente și studenți, aflați în fața Palatului Marii Adunări Naționale, ovaționează îndelung, intonează imnul „Partid ne ești slăvit conducător“, dau glas profundelor lor sentimente de recunoștință pentru grija pe care partidul o acordă tineretului studios, dezvoltării și perfecționării învățămîntului universitar, pentru prețuirea și încrederea de care se bucură tinăra generație. In aceeași atmosferă însuflețită, conducătorii partidului și statului sînt întimpinați la intrarea în sală. Minute în șir se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul", „Ceaușescu și studenții“. In sală se află delegați ai studenților din întreaga țară și un mare număr de invitați reprezentînd conducerile unor ministere, instituții centrale și organizații obștești, ai unor comitete de secretari partid, rectori ai instituțiilor de învățământ superior, academicieni, activiști de partid și de stat, cadre didactice, studenți fruntași la învățătură și în activitatea obștească, tineri muncitori și elevi. Cuvîntul de deschidere conferinței a fost rostit de Ion Traian Ștefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, președintele Uniunii Asociațiilor Consiliului Studenților Comuniști. Exprimînd, în numele delegațiilor și invitaților, al întregii studențimi din patria noastră, cele mai vii mulțumiri, adînca recunoștință și bucuria de a inaugura lucrările Conferinței în prezența partidului și statului conducerii nostru, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, vorbitorul a spus: „Noi vedem în prezența dumneavoastră la cel mai înalt forum al studențimii, prezență . Continuare în pag a lll-a. Dragi tovarăși și prieteni. Doresc să încep prin a vă adresa vouă, participanților la cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, tuturor studenților din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a guvernului și a mea personal. (Aplauze puternice, prelungite) Conferința Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România — forul democratic al studențimii — are menirea să facă bilanțul activității desfășurate în perioada care a trecut de la conferința precedentă, să analizeze în spirit critic și autocritic activitatea desfășurată în vederea înfăptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate și politică a tinerei generații studențești, și, totodată, să stabilească măsurile necesare în vederea îmbunătățirii în continuare a activității asociațiilor, a creșterii rolului lor in formarea profesională și politică a întregii studențimi, in activitatea generală a tinerei generații din România. După cum se știe, în ultimii ani, în institutele de învățămînt din țara noastră s-a desfășurat o intensă activitate de perfecționare a organizării și de ridicare a conținutului învățămintului, de legare mai strînsă a acestuia cu cercetarea și producția. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obținut deja o serie de rezultate pozitive — deși trebuie spus că sîntem de abia la primii pași. Trebuie să acționăm în continuare cu toată fermitatea și energia pentru a obține o legare organică a întregului proces de învățămînt cu cercetarea și producția, aceasta constituind una din condițiile esențiale pentru progresul învățămintului românesc, pentru dezvoltarea generală a țării noastre pe calea socialismului și comunismului. Se poate aprecia că, în această perioadă, asociațiile studențești au desfășurat o activitate intensă, au adus o contribuție activă la realizarea sarcinilor privind perfecționarea procesului de învățămînt. Rezultatele obținute de absolvenții institutelor noastre de învățămînt demonstrează cu prisosință aceasta. De asemenea asociațiilor studenților comuniști le-a revenit sarcina de a desfășura o largă activitate educativă. Sub conducerea organizațiilor de partid, ele au adus o însemnată contribuție la formarea conștiinței socialiste, la ridicarea nivelului de cunoștințe generale a tuturor studenților. In toți acești ani, studenții au fost prezenți la toate marile acțiuni întreprinse de partid, au participat la lucrările de pe marile șantiere industriale și agricole, aducînd o contribuție tot mai însemnată la dezvoltarea generală a țării noastre. Studențimea poate, deci, spune că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuiește în patria noastră și că, prin contribuția ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea partidului, pune câte ceva din entuziasmul și elanul tineretului la temelia făuririi societății socialiste, multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite) Aș dori, la această conferință, să menționez activitatea intensă, multilaterală, desfășurată de cadrele didactice din institutele de învățămînt superior, care acționează activ atît în direcția bunei pregătiri profesionale a studenților cit și pentru integrarea invățămîntului cu cercetarea și producția, contribuind astfel la înfăptuirea politicii partidului nostru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca, de la această tribună, să adresez calde felicitări și cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didactice din învățămintul superior din patria noastră. (Aplauze puternice, prelungite) De asemenea, adresez cele mai călduroase felicitări tuturor studenților din România, organizațiilor lor comuniste — și le doresc succese tot mai mari în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repetate). Dragi tovarăși. Apreciind rezultatele bune obținute pînă acum, nu pot să menționez că în organizarea nu desfășurarea activității din instișitate și universități, a însăși, procesului de învățămînt, mai sînt o serie de lipsuri și neajunsuri. De aceea, pornind de la marile sarcini puse de Congresul al X-lea și de Conferința Națională a partidului cu privire la dezvoltarea învățămintului, științei și culturii în patria noastră, este necesar să se acționeze cu hotărire pentru lichidarea acestor lipsuri, pentru îmbunătățirea întregii activități de perfecționare a învățămintului românesc. In centrul acestor preocupări trebuie să stea în continuare integrarea organică a învățămintului cu cercetarea și producția. Pornind de la rolul tot mai important pe care îl are știința ca factor al dezvoltării producției materiale și a întregii societăți, este necesar să ne preocupăm permanent cu formarea noilor generații de intelectuali ai patriei noastre să țină seama de cerințele pe care le pune dezvoltarea societății socialiste românești, revoluția tehnico-științifică contemporană. Tineretul, studenții trebuie să-și sporească exigența față de ei înșiși muncind cu sîrguință pentru însușirea a tot ce este mai valoros, mai înaintat in tehnica și știința contemporană, pentru a se pregăti temeinic și a putea astfel aduce mîine o contribuție tot mai activă, în toate domeniile de activitate, la progresul României Socialiste, la ridicarea nivelului de civilizație și bunăstare a întregului nostru popor. Este necesar ca la baza întregii activități a învățământului nostru, a asociațiilor studenților comuniști, să stea materialismul dialectic și istoric, concepția cea mai înaintată despre lume și viață, care dă perspectivă, orizont și asigură progresul general al omenirii. (Aplauze puternice, prelungite) Dispunem de o puternică forță atît umană, cit și materială în acest domeniu — și ne putem exprima convingerea că în următorii ani, învățămîntul superior din patria noastră va particrge o etapă importantă pe calea perfecționării sale, că la viitoarea Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști vom putea constata că s-au obținut succese remarcabile în înfăptuirea sarcinilor puse de partid în fața învățământului în România. Cu această convingere, sper că conferința voastră, la care participă și cadrele didactice, va elabora și măsurile în această direcție. (Aplauze puternice) E necesar să înțelegeți, tovarăși — și mă adresez atît cadrelor didactice, cit și studenților și organizațiilor lor — că înfăptuirea dezideratului pus de Congresul al X-lea și Conferința Națională, de integrare a învățămintului cu producția și știința, presupune nu o acțiune formală, nu de a lua măsuri sporadice, de a iniția la zile mari unele acțiuni de participare la activitatea de producție, ci de a face în așa fel încît întregul proces de învățămînt să fie axat pe cercetare și producție, pentru ca, realmente, tînărul de astăzi, viitorul intelectual de mîine, să poată căpăta atît cunoștințele teoretice, cît și cele practice care să-i permită, după terminarea anilor de studii, la intrarea sa în producție, să se încadreze imediat și nemijlocit în acțiunea generală a întregului popor de dezvoltare multilaterală a țării. Numai așa se va putea spune că acest deziderat, acest obiectiv esențial pentru dezvoltarea învățământului, va fi realizat. Am convingerea că voi veți acționa cu toată fermitatea, veți face totul pentru a realiza în acest fel integrarea învățământului cu producția și știința (Aplauze puternice, se scandează îndelung „Ceaușescu — P.C.R."). Nu doresc ca la această conferință să adresez critici — dar nu pot să nu menționez că în această direcție ne mișcăm foarte încet. De aceea mă adresez studențimii, vouă reprezentanților studenților adunați aici, de a lua voi înșivă ln mîini realizarea acestei sarcini puse de partid și guvern. "Așa a acționat întotdeauna tineretul — a fost in primele rânduri! Eu am o mare încredere că tineretul român, studențimea noastră va acționa ca un sprijin de nădejde al partidului în toate domeniile, inclusiv în perfecționarea învățămintului. (Aplauze puternice, prelungite. Se scandează: „Ceaușescu și studenții“), îmi amintesc de studențimea de acum 40 de ani cind eu am intrat în rîndul U.T.C.-ului și în partid, de spiritul revoluționar al studenților comuniști de Unii sînt prezenți aici — atunci, alții, din păcate, ca Grigore Preoteasa, nu se mai află printre noi. Dar aș dori ca această coincidență să însemne un îndemn de a imprima un spirit mai revoluționar în întreaga voastră activitate. Să înțelegeți că a fi comunist, a fi student comunist, înseamnă a fi revoluționar, a fi întotdeauna pentru tot ceea ce este nou, a fi permanent pentru înlocuirea vechiului care nu mai corespunde necesităților, pentru reînnoirea, pe baza materialismului dialectic și istoric, deci pe cale revoluționară, a societății. Noi construim socialismul, sîntem revoluționari și permanent trebuie să rămînem revoluționari, dacă dorim victoria comunismului în România! Aceasta cerem noi studențimii, intelectualității de mîine a patriei noastre! Sîntem convinși că veți face aceasta, tovarăși! (Aplauze puternice. Se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“) Dragi tovarăși și prieteni. Conferința Uniunii Asociațiilor Studențiilor Comuniști are loc la începutul celui de-al treiea an al planului cincinal — 1971—1975 — In condițiile în care întregul popor desfășoară o activitate intensă pentru transpunerea în viață a hotăririlor celui de-al X-lea Congres și ale Conferinței Naționale a partidului, în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în România. Vă sunt cunoscute realizările din primii doi ani ai cincinalului, de aceea nu mă voi referi la ele. Pe primele 3 luni ale acestui an, se poate spune că sarcinile planului sunt realizate în bune condițiuni. De asemenea, avem succese în toate domeniile de activitate, ceea ce dă garanția că prevederile de plan pe 1973 — an hotărîtor pentru realizarea întregului cincinal — vor fi îndeplinite cu succes. După cum se știe, oamenii muncii și-au luat angajamentul de a realiza cincinalul într-un termen mai scurt. De pe acum, un mare număr de întreprinderi, de județe, de organizații de partid, au obținut rezultate remarcabile în această direcție. Avem toate condițiile ca aceste angaja-Continuare în pag. a III-au Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la deschiderea lucrărilor celei de-a IX-a Conferințe a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România 2.M-A,0 județul senei 11.636 tone de cărbune peste sarcinile maximale Pe tot parcursul acestui an, la cele trei unități miniere din județul Sălaj — Exploatarea „Sălajul“ Sărmășag și sectoarele Surduc și Ip — s-a putut vedea o preocupare susținută pe linia găsirii căilor de sporire a productivității în abataje, pe fiecare post în parte. Un loc de seamă l-au ocupat măsurile care vizează mecanizarea lucrărilor, a organizării muncii în subteran, crearea condițiilor bune de aeraj, precum și o aprovizionare ritmică a locurilor de muncă cu materialele și sculele necesare. La exploatarea „Sălajul", de pildă, prin organizarea mai bună a lucrului la complexul mecanizat s-au obținut, din zi în zi, producții tot mai sporite, iar la sectorul II, după mecanizarea lucrărilor în abatajele cameră, productivitatea s-a dublat față de perioada cînd ele se executau manual. De asemenea, la sectorul Surduc, datorită mecanizării complete a transportului cărbunelui în planul 5001, a sporit productivitatea muncii cu mai bine de 2,2 la sută. Ca urmare a traducerii în viață, de către colectivele de mineri din județul nostru, a măsurilor ce vizează creșterea randamentelor pe post, s-a reușit ca în perioada scurtă de la începutul anului să se dea, suplimentar, o producție netă de 11.636 tone de cărbune. De remarcat că sortul mare a depășit substanțial nivelul planificat (intre 6 și 10 la sută), ceea ce înseamnă că minerii se preocupă paralel de realizarea sarcinilor de plan maximale și de problema îmbunătățirii calității cărbunelui. Gospodăriile populației: mai bine de 40.000 de pomi plantați in ultima lună Ținînd cont de măsurile adoptate de către recenta conferință județeană a primarilor, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, deputații, au luat măsuri ca în fiecare gospodărie personală a cooperatorilor să se planteze 4,5 pomi. Pînă în prezent s-au plantat un număr de 41.775 pomi. Au dat dovadă de operativitate și simț de răspundere față de măsurile stabilite de conferință, distribuirea pomilor la privind cetățeni, consiliile populare din Sîg, Ileanda, Surduc, Someș Odorhei, Agrij etc. Potrivit datelor existente la Centrul județean de producere și valorificare a semințelor și materialului săditor, numărul de pomi autentificați care au fost planificați pentru gospodăriile populației, au fost ridicați în întregime din pepiniere. Locuitorii comunei Ileanda au plantat pînă in prezent 4.000 de pomi, cei din Sîg, 2.500, locuitorii din Cizer peste 2.500 etc. Peste 450 ha însămînțate cu culturi din prima urgență Intensificîndu-și eforturile pentru a realiza producții cit mai mari in acest an, lucrătorii ogoarelor urmăresc minuțios fiecare parcelă de teren zvîntată pentru a încorpora sămînța în sol. In ultimele zile au fost obținute rezultate însemnate in această direcție. S-au insămintat 454 ha culturi de primăvară din prima urgență. Dintre aceste culturi amintim: ovăzul (însămințat pe 70 ha), orzoaică (104 ha), sfeclă de zahăr (80 ha), legume timpurii (102 ha), plante furajere (36 ha), cartofi timpurii (5 ha), in fuior (10 ha) etc. Dintre unitățile care și-au dat interesul să realizeze la timp semănatul, în pat germinativ bine pregătit, amintim pe cele din: Someș Odorhei, Someș Guruslău, Năpradea, Bocșa, Hereclean și altele. Ceapa de Pericei In localitățile Virșolț și Pericei, se produc anual, cantități vagonabile de ceapă. Este ceapa de Pericei. Calitățile culinare ale cepei de Pericei aici sunt apreciate de către consumatori. Dar de ce se plantează și nu se însămințează? Plantatul cepei este o metodă costisitoare, deja depășită din punct de vedere tehnic. La Centrul județean de producere și valorificare a semințelor și materialului săditor, s-au luat măsuri ca producția de ceapă să se obțină, la Pericei, prin sămînță. Sîntem informați că locuitorii din acest bazin producător de ceapă au acceptat să-și strămute metoda plantatului cepei prin răsad și să o înlocuiască prin semănat direct în cîmp. In acest sens, zilele acestea, s-au făcut plantări de bulbi de ceapă pentru obținerea seminței pe o suprafață de 5 ha.J l Nu numai acoperirea cheltuielilor de producție în legumicultură, ci și obținerea unui venit substanțial Recenta hotărire a Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie —2 martie cu privire la organizarea și retribuirea muncii în agricultură constituie un factor mobilizator pentru obținerea de producții mari și la ferma de legume din Crasna. Din experiența anului trecut, cooperatorii de aici, au tras următoarea concluzie: munca în legumicultură, retribuită în funcție de cantitatea și calitatea produselor, constituie un element echitabil și stimulativ. Introducerea plății în acord global a îmbunătățit in mod substanțial procesul de producție in cadrul fermei. In anul 1972, recoltele de legume au fost mai mari, producția mai bine eșalonată de-a lungul anului, calitatea produselor a corespuns cerințelor beneficiarilor. Venitul cooperativei agricole a crescut, iar cîștigul cooperatorilor a fost substanțial sporit. Experiența din anii trecuți a dovedit că acordul global dă rezultatele cele mai bune, prin organizarea muncii pe cooperatori, cu tarif de plată la 1.000 lei producție realizată. Plata făcîndu-se la bani, cooperatorii au avut dreptul să cumpere din unitate produsele necesare familiei. Ferma de legume din Crasna cuprinde și în acest an o suprafață de 100 de ha. Pe această suprafață se vor cultiva 65 ha cu castraveți cornișon pentru export, 20 ha cu ceapă uscată, 10 ha cu varză albă și varză roșie și 5 ha cu rădăcinoase. Cooperatorii și-au propus să livreze în acest an statului peste 700 de tone de castraveți, peste 300 tone ceapă uscată, 293 tone varză, 50 tone morcovi și cantități însemnate de verdețuri de pe cele 4 ha cultivate cu ceapă perenă, salată și ridichi de lună. In scopul folosirii cit mai raționale a pămîntului se vor cultiva legume succesive pe o suprafață de 25 ha. Șefului fermei legumicole, inginerului Andrei Pissek i-am adresat cîteva întrebări: — Pentru a spori rentabilitatea in legumicultură, nu e suficient numai să se stabilească producțiile la hectar și tariful la 1.000 de lei venituri. Ce măsuri au întreprins pentru ca legumicultura să aducă un venit G.RUGEA Continuare în pag. a II-a. Acordul global in acțiune „Formula Sunay“ - respinsă de Adunarea Națională ANKARA 23 — Corespondentul Agerpres, Ion Badea, transmite: „Formula Sunay“ — denumirea pe care a dat-o presa din Ankara propunerii de prelungire cu doi ani a mandatului actualului președinte al Continuare In pag. a IV a.