Năzuința, martie 1973 (Anul 6, nr. 465-489)

1973-03-24 / nr. 483

PROLETARI BW TOATE TÂRÎLE 9EUTI-VÂI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN SIMBATA 24 MARTIE 1973 IN DEZBATERE PUBLICA: Proiectul Legii privind dezvol­tarea construcției de locuințe, Proiectul Legii privind adminis­trarea fondului locativ și Proiec­tul de Lege cu privire la organiza­rea și funcționarea Curții Superi­oare de Control Financiar (Pagina a IV-a) Fra­t în prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat, s-a deschis, vineri dimineața, la Palatul Adunări Naționale, cea Marii de-a IX-a Conferință a Uniunii Aso­ciațiilor Studenților Comu­niști din România, eveni­ment cu profunde și mul­tiple semnificații în viața studențimii, a întregului tine­ret din patria noastră. Lucrările conferinței au loc în atmosfera de muncă însu­flețită a poporului nostru pen­tru realizarea obiectivelor sta­bilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale parti­dului, sub semnul angajării depline a studenților țării — români, maghiari, germani, de alte naționalități — în în­făptuirea sarcinilor de mare răspundere socială și politică ce le revin pentru a deveni cadre de nădejde ale construc­ției societății socialiste multi­lateral dezvoltate și a comunis­mului în România. Timp de două zile, forumul organizației tineretului studios va dezbate o sferă largă de probleme ca­re privesc imprimarea unui profund conținut revoluționar întregii activități a Uniunii asociațiilor studențești, cores­punzător exigențelor zilelor noastre, în spiritul indicațiilor secretarului general al parti­dului privind creșterea rolului ei în viața universitară a ță­rii și a contribuției la perfec­ționarea învățămintului su­perior, mai strînsa sa legare cu cercetarea și producția, la pregătirea profesională și edu­cația comunistă a studenților. Sosirea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți condu­cători de partid și de stat — Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin,­­Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Ștefan Voitec, Cornel Bur­tică, Ștefan Andrei — este sa­lutată cu entuziaste aplauze. Sute de studente și studenți, aflați în fața Palatului Marii Adunări Naționale, ovaționea­ză îndelung, intonează imnul „Partid ne ești slăvit conducă­tor“, dau glas profundelor lor sentimente de recunoștință pentru grija pe care partidul o acordă tineretului studios, dez­voltării și perfecționării învă­­țămîntului universitar, pentru prețuirea și încrederea de care se bucură tinăra generație. In aceeași atmosferă însu­flețită, conducătorii partidului și statului sînt întimpinați la intrarea în sală. Minute în șir se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și po­­porul", „Ceaușescu și studen­ții“. In sală se află delegați ai studenților din întreaga țară și un mare număr de invitați reprezentînd conducerile unor ministere, instituții centrale și organizații obștești, ai unor comitete de secretari partid, rectori ai instituțiilor de în­vățământ superior, academici­eni, activiști de partid și de stat, cadre didactice, studenți fruntași la învățătură și în ac­tivitatea obștească, tineri mun­citori și elevi. Cuvîntul de deschidere conferinței a fost rostit de Ion­­ Traian Ștefănescu, prim-secre­­tar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretu­lui, președintele Uniunii Asociațiilor Consiliului Studenți­lor Comuniști. Exprimînd, în numele dele­gațiilor și invitaților, al între­gii studențimi din patria noa­stră, cele mai vii mulțumiri, adînca recunoștință și bucuria de a inaugura lucrările Confe­rinței în prezența partidului și statului conducerii nostru, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, vorbitorul a spus: „Noi vedem în prezența dum­neavoastră la cel mai înalt forum al studențimii, prezență . Continuare în pag a lll-a. Dragi tovarăși și prieteni. Doresc să încep prin a vă adre­sa vouă, participanților la cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România, tuturor studenților din patria noastră, un călduros salut din partea Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, a Consiliului de Stat, a gu­vernului și a mea personal. (A­­plauze puternice, prelungite) Conferința Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din Româ­nia — forul democratic al stu­­dențimii — are menirea să facă bilanțul activității desfășurate în perioada care a trecut de la con­ferința precedentă, să analizeze în spirit critic și autocritic acti­vitatea desfășurată în vederea în­făptuirii sarcinilor puse de partid privind ridicarea nivelului de pregătire de specialitate și poli­tică a tinerei generații studen­țești, și, totodată, să stabilească măsurile necesare în vederea îm­bunătățirii în continuare a acti­vității asociațiilor, a creșterii ro­lului lor in formarea profesională și politică a întregii studențimi, in activitatea generală a tinerei generații din România. După cum se știe, în ultimii ani, în institutele de învățămînt din țara noastră s-a desfășurat o intensă activitate de perfecțio­nare a organizării și de ridicare a conținutului învățămintului, de legare mai strînsă a acestuia cu­­ cercetarea și producția. Se poate afirma că, pe acest drum, s-au obținut deja o serie de rezultate pozitive — deși tre­buie spus că sîntem de abia la primii pași. Trebuie să acționăm în continuare cu toată fermitatea și energia pentru a obține o lega­re organică a întregului proces de învățămînt cu cercetarea și producția, aceasta constituind u­­na din condițiile esențiale pentru progresul învățămintului româ­nesc, pentru dezvoltarea generală a țării noastre pe calea socia­lismului și comunismului. Se poa­te aprecia că, în această perioadă, asociațiile studențești au desfă­șurat o activitate intensă, au a­­dus o contribuție activă la reali­zarea sarcinilor privind perfecțio­narea procesului de învățămînt. Rezultatele obținute de absolven­ții institutelor noastre de învăță­mînt demonstrează cu prisosință aceasta. De asemenea asociațiilor stu­denților comuniști le-a revenit sarcina de a desfășura o largă activitate educativă. Sub conduce­rea organizațiilor de partid, ele au adus o însemnată contribuție la formarea conștiinței socialiste, la ridicarea nivelului de cunoș­tințe generale a tuturor studen­ților. In toți acești ani, studenții au fost prezenți la toate marile ac­țiuni întreprinse de partid, au participat la lucrările de pe ma­rile șantiere industriale și agrico­le, aducînd o contribuție tot mai însemnată la dezvoltarea generală a țării noastre. Studențimea poate, deci, spu­ne că este participantă activă, împreună cu întregul popor, la tot ceea ce se înfăptuiește în pa­tria noastră și că, prin contribu­ția ei activă, alături de clasa muncitoare, sub conducerea parti­dului, pune câte ceva din entuzi­asmul și elanul tineretului la te­melia făuririi societății socialiste, multilateral dezvoltate în Româ­nia. (Aplauze puternice, prelun­gite) Aș dori, la această conferință, să menționez activitatea intensă, multilaterală, desfășurată de ca­drele didactice din institutele de învățămînt superior, care acțio­nează activ atît în direcția bunei pregătiri profesionale a studenți­lor cit și pentru integrarea in­­vățămîntului cu cercetarea și producția, contribuind astfel la înfăptuirea politicii partidului nostru în acest important sector de activitate. Doresc, de aceea, ca, de la această tribună, să a­­dresez calde felicitări și cele mai bune urări de noi succese tuturor cadrelor didactice din în­­vățămintul superior din patria noastră. (Aplauze puternice, pre­lungite) De asemenea, adresez cele mai călduroase felicitări tuturor stu­denților din România, organizații­lor lor comuniste — și le doresc succese tot mai mari în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, îndelung repetate). Dragi tovarăși. Apreciind rezultatele bune ob­ținute pînă acum, nu pot să menționez că în organizarea nu desfășurarea activității din insti­și­tate și universități, a însăși, proce­sului de învățămînt, mai sînt o serie de lipsuri și neajunsuri. De aceea, pornind de la marile sar­cini puse de Congresul al X-lea și de Conferința Națională a par­tidului cu privire la dezvoltarea învățămintului, științei și culturii în patria noastră, este necesar să se acționeze cu hotărire pentru li­chidarea acestor lipsuri, pentru îmbunătățirea întregii activități de perfecționare a învățămintului românesc. In centrul acestor preo­cupări trebuie să stea în continu­are integrarea organică a învăță­mintului cu cercetarea și produc­ția. Pornind de la rolul tot mai important pe care îl are știința ca factor al dezvoltării produc­ției materiale și a întregii socie­tăți, este necesar să ne preocupăm permanent cu formarea noilor generații de intelectuali ai patriei noastre să țină seama de cerin­țele pe care le pune dezvoltarea societății socialiste românești, re­voluția tehnico-științifică contem­porană. Tineretul, studenții trebuie să-și sporească exigența față de ei în­șiși muncind cu sîrguință pentru însușirea a tot ce este mai va­loros, mai înaintat in tehnica și știința contemporană, pentru a se pregăti temeinic și a putea astfel aduce mîine o contribuție tot mai activă, în toate domeniile de ac­tivitate, la progresul României Socialiste, la ridicarea nivelului de civilizație și bunăstare a în­tregului nostru popor. Este necesar ca la baza întregii activități a învățământului nostru, a asociațiilor studenților comu­niști, să stea materialismul dia­lectic și istoric, concepția cea mai înaintată despre lume și viață, care dă perspectivă, orizont și asigură progresul general al o­­menirii. (Aplauze puternice, pre­lungite) Dispunem de o puternică forță atît umană, cit și materială în a­­cest domeniu — și ne putem ex­prima convingerea că în următo­rii ani, învățămîntul superior din patria noastră va particrge o e­­tapă importantă pe calea perfec­ționării sale, că la viitoarea Con­ferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști vom putea constata că s-au obținut succese remarcabile în înfăptuirea sarci­nilor puse de partid în fața învă­­țământului în România. Cu a­­ceastă convingere, sper că confe­rința voastră, la care participă și cadrele didactice, va elabora și măsurile în această direcție. (A­­plauze puternice) E necesar să înțelegeți, tovarăși — și mă adresez atît cadrelor di­dactice, cit și studenților și orga­nizațiilor lor — că înfăptuirea dezideratului pus de Congresul al X-lea și Conferința Națională, de integrare a învățămintului cu producția și știința, presupune nu o acțiune formală, nu de a lua măsuri sporadice, de a iniția la zile mari unele acțiuni de par­ticipare la activitatea de produc­ție, ci de a face în așa fel încît întregul proces de învățămînt să fie axat pe cercetare și producție, pentru ca, realmente, tînărul de astăzi, viitorul intelectual de mîi­ne, să poată căpăta atît cunoștin­țele teoretice, cît și cele practice care să-i permită, după termina­rea anilor de studii, la intrarea sa în producție, să se încadreze imediat și nemijlocit în acțiunea generală a întregului popor de dezvoltare multilaterală a țării. Numai așa se va putea spune că acest deziderat, acest obiectiv e­­sențial pentru dezvoltarea învăță­mântului, va fi realizat. Am con­vingerea că voi veți acționa cu toată fermitatea, veți face totul pentru a realiza în acest fel in­tegrarea învățământului cu pro­ducția și știința (Aplauze puter­nice, se scandează îndelung „Ceaușescu — P.C.R."). Nu doresc ca la această confe­rință să adresez critici — dar nu pot să nu menționez că în aceas­tă direcție ne mișcăm foarte în­cet. De aceea mă adresez stu­dențimii, vouă reprezentanților studenților adunați aici, de a lua voi înșivă ln mîini realizarea a­­cestei sarcini puse de partid și guvern. "Așa a acționat întotdea­una tineretul — a fost in primele rânduri! Eu am o mare încredere că tineretul român, studențimea noastră va acționa ca un sprijin de nădejde al partidului în toate domeniile, inclusiv în perfecțio­narea învățămintului. (Aplauze puternice, prelungite. Se scandea­ză: „Ceaușescu și studenții“), îmi amintesc de studențimea de acum 40 de ani cind eu am intrat în rîndul U.T.C.-ului și în partid, de spiritul revoluționar al studenților comuniști de Unii sînt prezenți aici — atunci, alții, din păcate, ca Grigore Preo­teasa, nu se mai află printre noi. Dar aș dori ca această coinciden­ță să însemne un îndemn de a­­ imprima un spirit mai re­voluționar în întreaga voastră ac­tivitate. Să înțelegeți că a fi co­munist, a fi student comunist, înseamnă a fi revoluționar, a fi întotdeauna pentru tot ceea ce es­te nou, a fi permanent pentru în­locuirea vechiului care nu mai corespunde necesităților, pentru reînnoirea, pe baza materialismu­lui dialectic și istoric, deci pe cale revoluționară, a societății. Noi construim socialismul, sîn­tem revoluționari și permanent trebuie să rămînem revoluționari, dacă dorim victoria comunismu­lui în România! Aceasta cerem noi studențimii, intelectualității de mîine a patriei noastre! Sîn­tem convinși că veți face aceasta, tovarăși! (Aplauze puternice. Se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“) Dragi tovarăși și prieteni. Conferința Uniunii Asociații­lor Studențiilor Comuniști are loc la începutul celui de-al tre­­iea an al planului cincinal — 1971—1975 — In condițiile în care întregul popor desfășoară o activitate intensă pentru transpu­nerea în viață a hotăririlor ce­lui de-al X-lea Congres și ale Conferinței Naționale a partidu­lui, în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în România. Vă sunt cunoscute realizările din primii doi ani ai cincinalu­lui, de aceea nu mă voi referi la ele. Pe primele 3 luni ale acestui an, se poate spune că sarcinile planului sunt realizate în bune condițiuni. De asemenea, a­­vem succese în toate domeniile de activitate, ceea ce dă garanția că prevederile de plan pe 1973 — an hotărîtor pentru realizarea întregului cincinal — vor fi în­deplinite cu succes. După cum se știe, oamenii muncii și-au luat angajamentul de a realiza cincinalul într-un termen mai scurt. De pe acum, un mare număr de întreprinderi, de județe, de organizații de par­tid, au obținut rezultate remar­cabile în această direcție. Avem toate condițiile ca aceste angaja-Continuare în pag. a III-au Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la deschiderea lucrărilor celei de-a IX-a Conferințe a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România 2.M-A,0 județul senei 11.636 tone de cărbune peste sarcinile maximale Pe tot parcursul acestui an, la cele trei unități miniere din județul Sălaj — Exploatarea „Sălajul“ Sărmășag și sectoarele Surduc și Ip — s-a putut vedea o preocupare susținută pe linia găsirii căilor de sporire a productivității în abataje, pe fiecare post în parte. Un loc de seamă l-au ocupat măsurile care vi­zează mecanizarea lucrărilor, a organizării muncii în subteran, crearea condițiilor bune de aeraj, precum și o aprovizionare ritmică a locurilor de muncă cu materialele și sculele necesa­re. La exploatarea „Sălajul", de pildă, prin organizarea mai bună a lucrului la complexul mecanizat s-au obținut, din zi în zi, producții tot mai sporite, iar la sectorul II, după mecaniza­rea lucrărilor în abatajele cameră, productivitatea s-a dublat față de perioada cînd ele se executau manual. De asemenea, la sectorul Surduc, datorită mecanizării complete a transportului cărbunelui în planul 5001, a sporit productivitatea muncii cu mai bine de 2,2 la sută. Ca urmare a traducerii în viață, de către colectivele de mi­neri din județul nostru, a măsurilor ce vizează creșterea ran­damentelor pe post, s-a reușit ca în perioada scurtă de la în­ceputul anului să se dea, suplimentar, o producție netă de 11.636 tone de cărbune. De remarcat că sortul mare a depășit substanțial nivelul planificat (intre 6 și 10 la sută), ceea ce în­seamnă că minerii se preocupă paralel de realizarea sarcinilor de plan maximale și de problema îmbunătățirii calității căr­bunelui. Gospodăriile populației: mai bine de 40.000 de pomi plantați in ultima lună Ținînd cont de măsurile a­­doptate de către recenta con­ferință județeană a primarilor, comitetele executive ale con­siliilor populare comunale, de­putații, au luat măsuri ca în fiecare gospodărie personală a cooperatorilor să se planteze 4,5 pomi. Pînă în prezent s-au plantat un număr de 41.775 pomi. Au dat dovadă de operativitate și simț de răs­pundere față de măsurile sta­bilite de conferință, distribuirea pomilor la privind cetă­țeni, consiliile populare din Sîg, Ileanda, Surduc, Someș Odorhei, Agrij etc. Potrivit datelor existente la Centrul județean de producere și va­lorificare a semințelor și ma­terialului săditor, numărul de pomi autentificați care au fost planificați pentru gospodăriile populației, au fost ridicați în întregime din pepiniere. Locui­torii comunei Ileanda au plan­tat pînă in prezent 4.000 de pomi, cei din Sîg, 2.500, locui­torii din Cizer peste 2.500 etc. Peste 450 ha însămînțate cu culturi din prima urgență Intensificîndu-și eforturile pentru a realiza producții cit mai mari in acest an, lucrătorii ogoarelor urmăresc minuțios fieca­re parcelă de teren zvîntată pentru a încorpora sămînța în sol. In ultimele zile au fost obținute rezultate însemnate in această direcție. S-au insămintat 454 ha culturi de primăvară din prima urgență. Dintre aceste culturi amintim: ovăzul (însămințat pe 70 ha), orzoaică (104 ha), sfeclă de zahăr (80 ha), legume tim­purii (102 ha), plante furajere (36 ha), cartofi timpurii (5 ha), in fuior (10 ha) etc. Dintre unitățile care și-au dat interesul să realizeze la timp semănatul, în pat germinativ bine pregătit, a­­mintim pe cele din: Someș Odorhei, Someș Guruslău, Năpradea, Bocșa, Hereclean și altele. Ceapa de Pericei In localitățile Virșolț și Pericei, se produc anual, cantități vagonabile de ceapă. Este ceapa de Pericei. Calitățile culinare ale cepei de Pericei aici sunt apreciate de către consumatori. Dar de ce se plantează și nu se însămințează? Plantatul cepei este o metodă costisitoare, deja depășită din punct de vedere tehnic. La Centrul județean de producere și valorificare a se­mințelor și materialului săditor, s-au luat măsuri ca producția de ceapă să se obțină, la Pericei, prin sămînță. Sîntem infor­mați că locuitorii din acest bazin producător de ceapă au ac­ceptat să-și strămute metoda plantatului cepei prin răsad și să o înlocuiască prin semănat direct în cîmp. In acest sens, zilele acestea, s-au făcut plantări de bulbi de ceapă pentru obținerea seminței pe o suprafață de 5 ha.J l­ Nu numai acoperirea cheltuielilor de producție în legumicultură, ci și obținerea unui venit substanțial Recenta hotărire a Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie —2 martie cu privire la organi­zarea și retribuirea muncii în agricultură constituie un fac­tor mobilizator pentru­­ obține­rea de producții mari și la fer­ma de legume din Crasna. Din experiența anului trecut, coope­ratorii de aici, au tras urmă­toarea concluzie: munca în le­gumicultură, retribuită în func­ție de cantitatea și calitatea produselor, constituie un ele­ment echitabil și stimulativ. In­troducerea plății în acord glo­bal a îmbunătățit in mod sub­stanțial procesul de producție in cadrul fermei. In anul 1972, recoltele de legume au fost mai mari, producția mai bine eșalonată de-a lungul anu­lui, calitatea produselor a corespuns cerințelor be­neficiarilor. Venitul coopera­tivei agricole a crescut, iar cîș­­tigul cooperatorilor a fost sub­stanțial sporit. Experiența din anii trecuți a dovedit că acordul global dă rezultatele cele mai bune, prin organizarea muncii pe cooperatori, cu tarif de plată la 1.000 lei producție realizată. Plata făcîndu-se la bani, coope­ratorii au avut dreptul să cum­pere din unitate produsele ne­cesare familiei. Ferma de legume din Crasna cuprinde și­­ în acest an o supra­față de 100 de ha. Pe această suprafață se vor cultiva 65 ha cu castraveți cornișon pentru export, 20 ha cu ceapă uscată, 10 ha cu varză albă și varză ro­șie și 5 ha cu rădăcinoase. Coo­peratorii și-au propus să livre­ze în acest an statului peste 700 de tone de castraveți, peste 300 tone ceapă uscată, 293 tone var­ză, 50 tone morcovi și cantități însemnate de verdețuri de pe cele 4 ha cultivate cu ceapă pe­renă, salată și ridichi de lună. In scopul folosirii cit mai rațio­nale a pămîntului se vor culti­va legume succesive pe o supra­față de 25 ha. Șefului fermei legumicole, in­ginerului Andrei Pissek i-am a­­dresat cîteva întrebări: — Pentru a spori rentabilita­tea in legumicultură, nu e su­ficient numai să se stabilească producțiile la hectar și tariful la 1.000 de lei venituri. Ce mă­suri au­ întreprins pentru ca le­gumicultura să aducă un venit G.­RUGEA Continuare în pag. a II-a. Acordul global in acțiune „Formula Sunay“ - respinsă de Adunarea Națională ANKARA 23 — Cores­pondentul Agerpres, Ion Badea, transmite: „Formula Sunay“ — denumirea pe care a dat-o presa din An­kara propunerii de prelun­gire cu doi ani a mandatu­lui actualului­ președinte al Continuare In pag. a IV a.

Next