Năzuința, aprilie-mai 1973 (Anul 6, nr. 512-541)
1973-05-29 / nr. 539
íl rotundă ACORDUL GLOBAL - stimulator al productivității, calității, eficienței p Productivitatea muncii a crescut cu 7,5 la sută ■ Acordul global introdus la toate locurile de muncă ■ Calitatea produselor a crescut considerabil ■ La etapa întîi planul la producția fizică a fost depășit masă rotundă organizată de redacția ziarului la întreprinderea de produse ceramice pentru construcții pe tema „Acordul global formă superioară de muncă și salarizare“ la care au participat: Ioan Pop — directorul întreprinderii, Janta Klara — Șefa serviciului C.T.C., Czendi Ștefan — șef birou plan-salarizare, tehnicianul Vasile Ispas — conducător de schimb și Vasile Sabo — șef de echipă la fasonare. Redacția: o scădere considerabilă a rebuturilor la uscare, de la 7 la sută, cit este prevăzut în proiect la 1,5 la sută în primele luni ale acestui an. Este un salt destul de mare. — Acordul global, fiind o formă superioară de organizare și salarizare a muncii, desigur, că a necesitat, înainte de toate, un studiu amănunțit și bineînțeles aplicarea lui în funcție de condițiile concrete din Întreprindere, în discuția pe care o vom purta v-aș ruga să vă referiți la toate aspectele legate de introducerea acordului global. Mă refer la felul cum a influențat cointeresarea materială a salariaților, productivitatea muncii, calitatea produselor etc. Aveți deci cuvtntul Ioan Fop: In urma introducerii, de la 1 februarie *.c. In întreprinderea noastră a acordului global, am obținut rezultate bune. Aceasta la etapa Întîi, unde planul la producția fizică, a fost realizat pe primele patru luni ale anului în proporție de 104 în sută. De asemenea, s-a înregistrat Vasile Sabo. Munca in acord global a dus deja, așa cum arăta și tovarășul director, la obținerea unor rezultate bune. Vreau să subliniez că muncitorii sînt preocupați pe un plan superior de realizarea sarcinilor de plan. In același timp a sporit și cîștigul fiecăruia. Pentru evidențierea celor cu rezultate bune, expunem la panoul de onoare, atît brigăzile fruntașe cit și fruntașii zilei. Janto Klara: Acordul global a avut un deosebit efect în creșterea ponderii produselor de calitatea întîi în dauna celor de calitatea a II-a. Aceasta datorită faptului că acum retribuția are ca principal criteriu numai produsele de bună calitate. Este, deci, de la sine înțeles că fiecare este interesat în a realiza o producție de calitate superioară. Comitetul oamenilor muncii împreună cu comitetul sindicatului, înainte a fi introdus acordul global, de desfășurat o susținută muncă politico-educativă, explicînd în același timp, în mod concret, avantajele lucrului In acord global. Astfel s-a ajuns ca produsele de calitatea întîi să aibă pondere în totalul producției de 67 la sută in februarie, 90 la sută în martie și 92 la sută in aprilie, în timp ce în tot cursul anului trecut cărămizile de calitatea întîi au ajuns doar la 48 la sută. Iată deci o creștere, datorată în mare parte introducerii acordului global cit și a noilor metode de control, înregistrîndu-se de altfel și o creștere Vasile BELDEANU Continuare in pag. anla Prășitul cartofilor a fost încheiat Au trecut mai multe zile de cinci, datorită unei bune organizări a muncii, cooperatorii din Coșei au terminat prima prașilă la cultura cartofului. In ziua stabilită, toți cooperatorii s-au prezentat la prășit pe cele 20 de hectare cultivate cu cartofi. Hărnicia lor. Încrederea și superioritatea muncii și retribuirii In acord global s-a concretizat în terminarea prășitului in aceeași zi, efectuînd o lucrare de bună calitate. In brigada a IlI-a (Popeni) de la cooperativa agricolă de producție din Mirșid, peste 150 de cooperatori au ieșit In ziua de 23 mai a.c. la cositul furajelor pentru siloz. Trei sute de tone de furaje insilozate în două zile In cinci ore a fost cosită o suprafață de 23 ha însământată cu sparcelă, care a fost transportată a doua zi la groapa de siloz, ia acțiune fiind mobilizate atelajele din proprietatea membrilor cooperatori. Fiind recoltată in perioada de imbobocire, întreaga cantitate a fost depozitată și presată în semisiloz. Peste o zi, 300 de tone de sparcetă au fost deja insilozate, platforma acoperită cu polietilenă iar pe margini cu pământ, fiind asigurată o bună fermentare. Ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Ieri a avut loc ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean, prezidată de tovarășul Laurean Tulai, prim-secretar al Comitetului județean Sălaj al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. „Analiza modului cum sunt gospodărite mijloacele materiale și bănești ale unităților subordonate Consiliului popular județean Sălaj“ a constituit ordinea de zi a ședinței. La ședință au participat conducătorii de Întreprinderi și Instituții, invitați cu munci de răspundere la unitățile Consiliului popular subordonate județean. Comitetul executiv a apreciat că rezultatele economice și financiare ale anului 1972 și trimestrului I din acest an, sunt superioare celor din anii precedenți, conducerile Întreprinderilor și instituțiilor s-au preocupat mai mult de buna gospodărire a mijloacelor materiale și bănești, reflectîndu-se în prevenirea și eliminarea în mare măsură a cheltuielilor neeconomicoase. In cadrul discuțiilor care au avut loc, s-au arătat modalitățile concrete de acționare in vederea gospodăririi lor. Comitetul executiv a stabilit măsuri care să creeze condiții optime de realizare in bune condiții a sarcinilor de plan pe anul 1973. În incheiere, au fost analizate unele probleme de activități curente. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, va face o vizită oficială in Republica Federală Germania La Invitația președintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, și a doamnei Heinemann, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, Împreuna cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială in Republica Federală Germania intre 28 și 29 iunie 1973. In prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I, pe tovarășul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată și rodnică activitate în mișcarea muncitorească și pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Cornel Burtică, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea și Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. Inmîntnd Înalta distincție, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul ministrul afacerilor externe, care, adresîndu-se secretarului general al Partidului Comunist Român, celorlalți tovarăși din conducerea de Continuare in pag. a IV-a Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Aș dori ca in numele conducerii de partid și de stat să felicit pe tovarășul Macovescu cu prilejul Împlinirii virstei de 60 de ani și al luminării acestui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta, este o vârstă Încă tînără, dar in acești ani tovarășul Macovescu a desfășurat o intensă activitate — și în ilegalitate, cind a adus o contribuție însemnată la lupta revoluționară din România — și apoi în anii de construcție socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaționale. Deci, prin acordarea acestei înalte distincții se dă și o înaltă apreciere activității pe care tovarășul Macovescu a depus-o în acești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea acestei înalte aprecieri înseamnă și punerea unor noi obligații, de viitor, tu munca pe care o are tovarășul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ținând seama de politica internațională a țării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internațional se poate prevedea că și în viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăptui și in acest domeniu, nu cu mai bune condițiuni, politica României de dezvoltare a relațiilor internaționale, de întărire a colaborării cu țările socialiste, cu țările in curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a țării noastre de colaborare in Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid și de stat că tovarășul Macovescu va desfășura și in viitor o activitate bună in această direcție. Ii doresc încă o dată deplin succes in activitatea sa, viață Îndelungată, multă sănătate și fericire. Dezvoltarea industrială a județului nostru, așezarea agriculturii ,pe baze moderne, a pus in fața școlii sarcini noi. Și cadrele didactice de la Școala generală de 10 ani din Nușfalău au înțeles că nu este suficient să asigure numai o instrucție și educație corespunzătoare, ci e necesar să depună eforturi deosebite în ceea ce privește orientarea tinerilor spre profesiile legate de dezvoltarea satului, a comunei, a județului. Această necesitate izvorăște și din faptul că cea mai mare parte a absolvenților clasei a VIII-a și a X-a reușesc să fie cuprinși în școli postgenerale. Am socotit că este necesar să analizăm rezultatele pe care le-am obținut pînă acum în munca de orientare școlară și profesională. .Pentru a da o bază științifică activității noastre, am reușit să stabilim care este forța de muncă calificată ocupată în activități neagricole, între 14—50 ani, precum și cea în perspectivă. Analiza acestor date ne-a demonstrat că dacă s-au obținut rezultate bune în cuprinderea absolvenților în școli postgenerale și ucenicie la locul de muncă, mai puțin s-a făcut în ceea ce privește orientarea spre unele profesiuni. Aceasta a contribuit la hotărîrea de "a găsi un mijloc care să ne permită o influentă mai eficientă în orientarea școlară și profesională a elevilor noștri. Intrucît predăm toate materiile pe cabinete și ne-am convins de eficienta acestora, am hotărît să înființăm un cabinet de printare școlară și profesională. Amenajat într-o încăpere proprie, este mobilat cu mese, scaune, etajere pentru cărți, aparat de proiecție. Posedă o bibliotecă cu literatură legată de orientarea școlară, îndrumătoare, monografii profesionale, programe pentru examene de admitere, fotografii din diferite întreprinderi, albume, prospecte Constantin CIOPLEA, profesor emerit. Școala generală de 10 ani-Nușfalău Continuare in pag. a Ill-a Cabinetul de orientare școlară și profesională — o necesitate a scolii moderne . Din experiența Școlii generale de 10 ani din Nușfalău ■ în avans față de planul de producție Colectivul de muncă de la secția de scaune, din cadrul I.J.I.L „Sălajul“, ne informează că pe primele 25 de zile ale acestei luni, a obținut importante depășiri de plan. La producția globală, spre exemplu, depășirile se cifrează la 25.700 lei. Această depășire a fost obținută prin folosirea integrală a capacităților de producție și a unei mai bune organizări a producției și a muncii. Astfel, colectivul de muncă al secției a livrat la beneficiarii interni și externi numeroase produse peste sarcinile planificate. In pagina a IV-a i Comunicat comun cu privire la vizita oficială în Republica San Marino a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu Priveliște zălăuană In premieră executată de la cota maximă a blocului F rj- 10 din Flota Libertății Fotografia: Ionel DAVID pj|||§N?§| Relațiile Republicii Malgașe cu alte țări(li) După convorbirile avute cu președintele Pompidou, ministrul de externe al Republicii Malgașe a afirmat, la 25 ianuarie a.c., la Paris „Suveranitatea națională este singurul lucru care nu poate face obiectul unor negocieri“. Referitor la politica externă a noului guvern ministrul a arătat: „Trebuie decolonizate relațiile internaționale, înlăturate rămășițele colonialismului și pericolul revenirii presiunii necoloniale. Republica Malgașă este formal independentă, dar se poate vorbi oare despre o independență reală din moment ce 80 la sută și chiar mai mult din economia ei este sub controlul capitalurilor străine, când pe teritoriul țării există enclave militare asupra că-Continuare în pag a IV-a