Năzuința, iunie 1973 (Anul 6, nr. 542-567)
1973-06-08 / nr. 548
PAGINA A 2-A Curaj nedesmințit Un incendiu izbucnit la cuptorul nr. 2 al întreprinderii de produse ceramice din Zalău punea in pericol instalația de alimentare cu păcură a celor două cuptoare pentru uscat cărămida și oprirea pentru o perioadă a producției. Formația civilă de pompieri, împreună cu formația de pompieri militri, a avut o misiune deosebit de dificilă și periculoasă. Pentru stingere, servanții au trebuit să acționeze prin canalele de intervenție aflate sub cuptoarele de uscare și in care apa, amestecată cu motorină, ajungea la înălțimea de 1 metru. Datorită acțiunii prompte și curajoase a soldaților Anghel Popescu și Vivari Adalbert, ca și a pompierilor voluntari Nicolae Fizeșan și Mureșan — sprijiniți Ștefan de ceilalți tovarăși de muncă — incendiul a fost localizat și lichidat în scurt timp, fără pagube. Pentru eroismul lor, transmitem vitejilor pompieri stima și felicitările noastre și ale cititorilor. Neatenția putea fi fatală Fetița Tarkany Maria, de 10 ani, din Jibou, strada T. Vladimirescu nr. 57, stătea împreună cu mama sa la rînd, la măcelărie. La un moment dat, mama și-a trimis fata peste drum, la magazinul de lactate, după un pachet de margarină. Nerespectînd locul marcat pentru trecerea pietonilor și neasigurîndu-se în stingă și-n dreapta, fetița țîșnit să traverseze în fugă. In clipa aceea, a apărut un autoturism. Șoferul a reușit să oprească mașina doar la o palmă de fetiță. Un incident care a împietrit pentru o clipă inima gata-gata să-și vadă mamei, fiica strivită de caldarîm. Sperăm că spaima le va fi de învățătură amîndurora pentru toată viața: drumul nu se traversează pe unde se nimerește și fără să te asiguri! Victima — împăciuitorul Patru tineri au intrat într-o seară în bufetul din Noțig. Erau „chercheliți" și au continuat să bea. La ieșirea din local, n-au încăput pe ușă, s-au împins și s-au luat la bătaie. Frații Augustin și Petru Rognean au fost solidari în a-l plezni pe Ilie Mureșan. Văzîndu-l copleșit de pumni pe prietenul de chef, Vasile Mureșan a intervenit să aplaneze furia celor doi frați. A fost un moment fatal pentru împăciuitor, deoarece agresorii s-au abătut acum asupra lui și, lovind orbește, s-au produs uni grave la un ochi. leziCu toate îngrijirile primite, Vasile Mureșan și-a pierdut ochiul. Hoțul și complicele Elevii din internatul Liceului agricol din Șimleu Silvaniei au observat că se dispar o grămadă de lucruri. Fărindu-se investigații, autorul a fost descoperit in persoana lui Vasile Moisa, originar din localitatea Popești (județul Bihor) — un tip fără de nici o ocupație serioasă. Bineînțeles, hoțul n-ar fi reușit in acțiunea sa, dacă n-ar fi fost și un... ajutor. Consăteanul său, Viorel Holhoș, elev în internat, a facilitat intrarea, dovedindu-se un veritabil complice. Pentru aceasta, elevul a fost exmatriculat din liceu, urmînd să răspundă și pe linie penală împreună cu hoțul. Căștile... supliciului în toate unitățile de coafură care se respectă, se face tot ce e posibil ca să se „îndulcească“ așteptarea la coafat sau la uscat. Se spune că unele unități au instalat un căști micro-megafoane, care transmit muzică ușoară sau glume. Ei, imitînd procedeul, conducerea Cooperativei „Meseșul“ din Zalău se „distrează“ pe clientele unității de coafură din centrul orașului intr-un mod mult mai original: a instalat deasupra capului lor, la etaj, atelierul de încălțăminte. După o oră de bocănituri, frumoasele reprezentante ale sexului... „slab“ ies împletecindu-se. Pentru convingere, îi invităm pe ingenioșii organizatori la o probă: Val HOREA, Gh. DRAGAN, cu sprijinul corespondenților Gh. Mureșan, Radu Petroviță, I. Albu 8 IUNIE 1973 Serbarea cîmpenească organizată de Societatea culturală Ileanda în pitorescul peisaj din al Stațiunii balneare Bizușa, ni se apare edificatoare sub aspectul continuării bunelor tradiții existente în acest centru, dar și al exigențelor noii forme de organizare a activităților culturale. Societatea a debutat luna trecuta, imediat după constituire, cu valoroasă expoziție de desene ale pictorului Leon Veceanu, prilejuind astfel întilnirea cu o artă care a depășit de mult amatorismul, a unui public larg — țărani cooperatori, elevi, funcționari din localtate și împrejurimi. Și iată că la puțin timp după aceasta, asistăm la o serbare cîmpenească, poate impropriu numită așa, deoarece natura a fost doar cadrul, în care ponderea manifestărilor a fost cea a afirmărilor de ordin artistic. Fiindcă gazdele au deschis această întrecere de artă, am vrea să remarcăm conținutul valoros de idei al programului slendenilor, ca și ținuta artistică de nivel punctelor prezentate. Aniversarea a a 125 de ani de la Revoluția din 1848 a fost marcată prin expunerea profesoarei Octavia Ceaca, după care corul liceului s-a desfășurat amplu cu piese corale de înălțătoare ținută patriotică. Merită o notă bună montajul literar „Pintea Viteazul“ — prilej de a reînvia trecutul eroic de luptă și jertfă a celor oropsiți împotriva împilatorilor feudali și a cotropitorilor străini. Același talentat Leon Veceanu, de data aceasta în postura de regizor și scenograf, a adus la rampă un valoros grup de interpreți de teatru scoțînd pregnant în relief valențele educative ale umorului din piesa „Fata mamii“ de Simona Pop. N-au lipsit nici soliștii de muzică populară... După cum se vede, un program bogat și variat, care atestă marile resurse de care dispune Societatea culturală din Ileanda și pe care o animatoare culturală, Livia Petre, directoarea căminului cultural, a știut să le valorifice. Prilejuind și un rodnic schimb de idei, ilendenii au oferit scena și unor formații de prestigiu din alte centre din zona Someșului. Au reținut atenția publicului „nuntașii" formației din Fodora, care valorificînd obiceiurile spectaculoase ale nunții de altădată, au adus aminte — celor tentați să uite — valorile inestimabile ale etnografiei și folclorului românesc. Aceeași idee generoasă a valorificării obiceiurilor de altădată am regăsit-o la formația Căminului cultural din Letca, laudă muncii și roadelor Aducînd sale, spectatorii au retrăit filmul întregului ciclu agrar, o dată cu cîntecul și strigăturile tinerilor care evocau obiceiul „Cununii“. S-a departajat net, constituind o curiozitate, dar și o mare satisfacție artistică, formația de muzicuțe a copiilor din Hășmaș, cu un inegalabil farmec și sinceritate interpretativă. Ne gîndim ca astfel de formații cu „personalitate“ certă din localitățile aferente comunelor sunt mult mai de preferat amestecului de „puncte“ diverse, de valoare inegală, care se practică încă de către unii îndrumători culturali, obsedați de ideea laudei pentru un program „foarte bogat“, care de fapt e un talmeș-balmeș de imitații. Insistind pentru instruirea și punerea la punct a unor formații cu profil, acestea pot dobindi valoare și faimă și pot reprezenta cu succes satul, comuna sau chiar județul în cadrul diferitelor confruntări artistice. Am remarcat, in cadrul programului prezentat de formațiile artistice din Surduc încercarea de valorificare a spumosului umor popular. Din păcate, monologul recitat de un bătrîn a fost prea „ajustat“, căpătînd o notă forțată prin versificarea stîngace a unor întâmplări cu haz. Era de preferat să fie lăsat omul să-și etaleze harul de povestitor expunând cursiv, „în proză“, cu intonațiile și gesturile firești, întreaga suită de snoave... Din satul Tihău a fost transpus scenic, în autentica interpretare a sătenilor, „Craiul sămănăturilor“ — de laudă a hărniciei, încă obicei un punct valoros ca idee în acest program în care totul a fost subordonat ideilor de frumos, de hărnicie și patriotism. La reușita acestei artistice și-au adus o manifestări valoroasă contribuție, prin varietate tematică și interpretativă, și alte formații artistice, din comunele: Gîlgău, Poiana Blenchii, Letca, Băbeni, Rus etc. Vaier HOSSU O manifestare a talentelor autentice „Orașul Zalău în anul 2000“ Expoziția tematică „Orașul Zalău In anul 2000“ ce reunește lucrări aparținind copiilor membri ai cercului de artă plastică de pe lângă Casa pionierilor din Zalău (profesor coordonator Lenuța Lazăr) mi s-a părut mai Înainte de realizarea artistică o veritabilă invitație adresată cu sinceritate, nouă, virstinicilor, de către copii, o invitație-zbor, intr-un timp mereu suitor și Înnoitor. Fără să respire aerul unei simple politeți, invitația e sobră. Căci dacă pictura copilului e un joc, jocul său e un joc de-adevărate/ea cu creionul sau culoarea pe hârtie. Privită din acest unghi „imitația" devine automat o intllnire fixată intr-un anume timp, anul 2.000 (Înțeles nu ca o referire strict calendaristică, ci raportat la sensul unui nou mileniu) cind ne vor pune față in față cu realitatea reprezentărilor — deocamdată imaginative — fixate grafic de ei. Iată de ce, intr-o astfel de expoziție realizarea artistică este secondată anticipației științifice: In totalitatea lor, lucrările expuse dau un răspuns particular prin creație, dar colectiv-unificator prin idee, la citeva Întrebări: Cum va fi mileniul următor? Care va fi sensul lui? Ce vor face oamenii și cu ce se vor ocupa? Descifrăm din „răspunsuri“ că mileniul va fi al vitezelor cosmice, al ritmului cosmic, dar mai cu seamă al minții și inteligenței, al materiei cenușii. De aceea desenele copiilor sunt prin excelentă spațiale, populate cu rachete cosmice, iarfurii zburătoare (O.Z.N. vor fi pe atunci un arhaism) cu centre spațiale, cu ateliere spațiale, cu baruri cosmice, cu centre de control spațiale, toate subordonate omului, inteligenței creatoare, indiferent dacă in desen figura sa se aseamănă cu a unui voinic din poveste (Ioan Zaharia), cu a unui om de zăpadă, a unui Făt Frumos, sau a unui robot (Adriana Curea). Exponatele sunt rodul unei imaginații fertile, a unei fantezii robuste și a aerului grav și sigur al unei realități anticipate, chiar dacă uneori e nostalgic punctată: undeva pe o colină stă modestă și singură o coșuță de paie sufocată intr-un oraș-supercomplex (Mircea Popa), un avion clasic alături de o supernovă rămâne o relicvă zburătoare a secolului XX (Mioara Aghireșan), o parașută deschisă intr-un decor exclusiv spațial trădează umorul astronaut ce-și permite să se relaxeze cu o jucărie veche (Lazăr Csaba)... Expoziția e o dovadă concludentă că copiii noștri știu să viseze, e o dovadă că le-am asigurat condițiile, le-am creat dreptul, răgazul și liniștea să viseze. Iar ei, la rindul lor, ne dau certitudinea că ceea ce acum doar au schițat pe planșe, la data stabilită intlinirii va deveni realitate. Ion Onuc NEMEȘ ș NĂZUINȚA La a 24-a aniversare a miliției s-au timpus cu emu Misiuni Educați de partid, mulți ofițeri și subofițeri ai Ministerului de Interne au dat dovadă de un înalt spirit de patriotism, curaj și sacrificiu pentru apărarea avutului obștesc și personal, ordinii și liniștii, publice. La orin ce oră din zi și noapte, ei sînt gata să intervină, punîndu-și in pericol chiar viata, fiind credincioși partidului și poporului, respectîndu-și cu strictețe jurământul dat. Despre un astfel de episod am vrea să vă relatăm în cele ce urmează. ...Se întunecase și începuse să plouă mărunt. Lt. maj. loan Roșca, din cadrul miliției județene și pit. loan Cacuci, șef de post în comuna Halmășd, făcuseră un control la obștească, apoi rezolvaseră paza și alte probleme de serviciu. Tîrziu, ofițerul se duse să se odihnească. Nu apucă să ațipească și cineva bătu insistent în geam. Era șeful de post. In cîteva secunde îi raportă ofițerului că un camion, încărcat cu 48 tuburi de oxigen pline, luase foc. Drumul fiind alunecos, patinase și intrase cu două roți intr-un șanț, de unde din nu putea ieși. Din rezervor se prelinsese benzină pe sol, care la o scânteie a luat foc, flăcările cuprinzînd rezervorul, apoi cabina autocamionului. Nu era timp de pierdut. Explozia tuburilor de oxigen supraîncălzite prezenta un pericol foarte mare pentru casele din jur. Din cîteva mișcări, ofițerul ajunse în stradă, fugind locul incendiului, în timp spre ce șeful de post, pe drum, alarmase cîțiva pompieri voluntari. La locul incendiului, șoferul și cîțiva cetățeni, făceau eforturi disperate pentru lichidarea incendiului. Nu reușeau însă, iar flăcările de la rezervorul cu benzină începuseră să carbonizeze laterala autocamionului, supraîncălzind tuburile de oxigen. Infruntînd pericolul, ofițerul și subofițerul săriră pe platformă începînd să descarce autocamionul. Tuburile erau încinse, dar nu țineau cont de aceasta. Li se alăturase și un tractorist și astfel toți trei, reușiră în scurt timp să îndepărteze toate tuburile din autocamion. Pericolul exploziei a fost astfel înlăturat. Mobilizînd și pe ceilalți cetățeni,, cu ajutorul păturilor ude și a unui instinctor au înăbușit incendiul și l-au lichidat, focul distrugind doar tapițeria din cabină și o parte din laterala autocamionului. La ivirea zorilor, autocamionul a fost reîncărcat și și-a putut continua drumul spre Arad, pagubele fiind minime. Intervenția curajoasă a celor doi lucrători de miliție a fost salvatoare. Și-au făcut datoria, Lt. maj. Gheorghe COSTIN, Lt. maj. Traian MORAR CULTURALE • Organizația U.T.C. a clasei a VII-a de la Școala generală — Prodănești, comuna Creaca, a organizat recent un simpozion pe tema „125 de ani de la Revoluția din 1848 din țările române". La simpozion au participat elevii și profesorii școlii. Simpozionul a fost prezentat, de asemenea, în satul Borza, în fața a 150 de cetățeni. Aici, acțiunea a fost urmată de un program artistic ce a cuprins: melodii de muzică ușoară și populară, momente vesele și brigada artistică cu spectacolul „Avem cuvîntul“ Printre uteciștii care și-au adus o importantă contribuție la realizarea simpozionului și spectacolului se numără: Mircea Prodan, Dorina Onțiu, Rodica Cosma, Florica Abraham, Chelement Borzan, Doina Bîrsan (Ne informează Maria ABRAHAM, secretara organizației U.T.C.). • Aniversării a 125 de ani de la Revoluția burghezo-democratică de la 1848 îi sunt dedicate numeroase manifestări și în comuna Băbeni. Astfel, la căminul cultural, în fața cetățenilor, a avut loc expunerea: „Sălajul în revoluția de la 1848“. Expunerea a fost urmată de programul artistic „Auzi cum mai cîntă țara“. De asemenea, la, biblioteca comunală s-a deschis expoziția de carte „125 de ani de la Revoluția din 1848“. (Ne informează M. MAXIM). • Nu de mult, elevii claselor a IX și a X-a ai Școlii generale din orașul Cehu Silvaniei au prezentat un program artistic dedicat aniversării Revoluției de la 1848. Programul ce a inclus poezii, dansuri populare și un montaj literar-muzical a fost precedat de expunerea „Omagiu revoluționarilor din 1848“. (Ne-a scris Toth ELISABETA — secretara comitetului U.T.C.). • La căminul cultural din Nadiș, a fost prezentat un spectacol de teatru cu piesa „O partidă cu nou-născuți“, de Paul Everac, pusă în scenă de profesorul Aurel Fărăuș. Fete din formația de dansuri populare a Casei orășenești de cultură — purtătoare ale inimosului port sălăjean cit și din zonele etnografice vecine. Problemele ridicate in scrisorile oamenilor muncii sunt diverse. Ne străduim ca rubrica noastră să elucideze fiecare situație, să scoată un relief tot ce e adevărat și legal. Cu rugămintea de a scrie cu exactitate și foarte temeinic problemele ce îi interesează pe cititorii noștri, dăm glas și azi unei scrisori sosite la redacție. Dragă Năzuință, Subsemnații Vasile Băican și Aurel Mastan, din satul Treznea, in numele nostru și ai altor muncitori vă rugăm să ne ajutați in următoarele probleme: Suntem peste 40 de care muncim In Zalău și muncitori naveta cu autobuzele I.T A., facem dar intimpinăm o serie de greutăți in obținerea abonamentelor Dacă pină in prezent era de ajuns să facem doar o adeverință pe care s-o semneze șeful Autogării, acum trebuie să mergem și la Consiliul popular Agrij aa să fie semnată și aici. Aceasta este o formalitate in plus și trebuie să ne pierdem o zi pină la Agrij, să lipsim de la serviciu. Până acum am avut mașină la ora 11, care se Întorcea spre Zalău la ora 14 și aveam cu ce veni pentru schimbul doi dar acum nu mai este și venim pentru acest schimb pe jos și uneori Intimem. Tovarășii de la I.T.A. și cei de la Consiliul popular Agrij ne cer să aducem o adeverință pentru șase zile efectuate drept contribuție in muncă Noi știm că acestea trebuie făcute intr-un an Întreg și nu ni se poate cere altfel. Noi vă rugăm să ne ajutați in rezolvarea acestor probleme . V-am Înțeles doleanța Dar se pare că lucrurile nu stau precum s-ar crede. Iată In acest sens, răspunsul primit din partea Autobazei Zalău răspuns ce poartă semnătura tovarășului Patriciu Jecan, șeful autobazei: „Datorită drumului impracticabil, pe ruta Meseș—Treznea—Agrij, în luna februarie a.c., au fost suspendate autobuzele. Am luat legătura cu Consiliul popular Agrij și s-a stabilit ca una din măsurile de reparare a drumului să fie efectuarea a șase zile de muncă patriotică pe cap de locuitor. Acțiunea a început, dar s-a constatat că cei ce fac naveta la Zalău nu au înțeles că refacerea drumului este în interesul lor in primul rînd, ba mai mult, exemplul lor de a nu participa la muncă a fost urmat și de alți localnici. Față de această situație s-a stabilit ca pentru luna mai și în continuare să nu se elibereze abonament fără viza popular Agrij, care să Consiliului certifice dacă solicitanții s-au achitat de obligația participării la repararea drumului. Considerăm că este o măsură justă, deoarece autobuzele de pe această rută circulă aproape exclusiv pentru abonați, care beneficiază de reduceri substanțiale ale tarifului acordat de stat, și că și tovarășii pot și trebuie să participe la asigurarea condițiilor de viabilitate a drumului. Nu este suficient a pretinde doar transportul, fără a-ți aduce și aportul la apelul făcut de organele locale de stat, atunci cind este nevoie. Informăm că în prezent drumul este foarte accidentat, se circulă foarte greu iar cind vor veni timpurile ploioase transportul va fi suspendat din nou. Rugăm pe tovarășii care au făcut prezenta sesizare să fie mobilizatori și exemplu în efectuarea celor șase zile pentru repararea drumului și cu siguranță nu vor mai avea greutăți în continuare pentru obținerea abonamentului“. Rubrică redactată de George RAUS permanent la dispoziția dumneavoastră Concurs de carturi Consiliul județean al Organizației pionierilor, in colaborare cu Filiala A.C.R. Sălaj, a organizat, duminică, 3 iunie a.c., faza județeană a concursului de carturi, concurs ce face parte din dedicate celui acțiunile de-al II-Iea forum județean al pionierilor. S-au intilnit astfel, aici, la Zalău, pionieri, reprezentanți ai caselor de pionieri din orașele Cehu Silvaniei, Jibou, Zalău și ai Școlii generale din Hida, dornici să se confrunte in îndemânarea și minuirea volanului. A avut loc o dispută serioasă, in care concurenții au dat dovadă de curaj, indeminare, intr-un timp record. Efortul tuturora a fost răsplătit cu îndelungi și vii aplauze, iar celor clasați pe primele locuri, li s-au oferit premii in obiecte, timbre A.C.R., pliante, insigne. Dar iată și învingătorii. Carturi cu motoare „Movia“ — Sorin Hapornea băieți — 52 de secunde; Dorin Căpîlnaș — 55,4 secunde, ambii de la Casa pionierilor din Zalău; Cornel Mureșan — 57 secunde de la Școala generală din Hida. Carturi cu motoare „Carpați" — băieți; Szeker Marius — 58 secunde — Casa pionierilor Jibou; Sorin Moraru — 59 secunde și Nagyi Alexandru 59.2 secunde de la Casa pionierilor din Zalău. Fete: Dana Budu — 61 secunde — Casa pionierilor Jibou, Jiana Mureșan — 61 secunde — Școala generală Hida. Peiicitind pe câștigători, Ie urăm, totodată, tuturor pionierilor participanți succes in viitoarele competiții. Ligia MARINCAȘ, Subredacția voluntară „Porolissum“ din Zalău CALENDAR [UNK] 8 iunie 1937 — A murit luptătoarea Donca Simo (n. 1910). 1810 — S-a născut compozitorul Robert Schumann (m. 29. VII. 1856). Programul 1: 5.00 — Buletin de știri; 5.05 — Melodii în zori de zi; 5.20 — Drag mi-e cîntecul și jocul 5.40 — Jurnal agrar; 5.50 — Muzică ușoară; 6.00—8.08 — Radioprogramul dimineții; 8.08 — Matineu muzical; 325 — Moment poetic. Tinerii poeți timișoreni; 8.30 — La microfon, melodia preferată; 9.00 — Buletin de știri; 9.30 — Memoria pămîntului românesc; 9.50 — Cuplete din operete; 10.00— Buletin de știri; 10.05 — Soliști și formații artistice de amatori; 10.30 — Melodii de Liviu Ionescu și Constantin Alexandru; 11.00 — Buletin de știri; 11.05 — Din muzica popoarelor; 11.15 — Litera și spiritul legii; 11.30 — „Tineri ni-s anii, tînăr ni-i cîntul“ — montaj muzical-literar; 12.00 — Discul zilei — Caterina Caselli; 12.15 — Recital de operă Valentin Teodorian; 12.30 — Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat;; 13.00 — Radiojurnal; 13.15 — Avanpremieră cotidiană; 13.27 — Concert de prînz; 14.00 — Compozitorul săptănânii —Henry Purcell; 14.40 — Muzică de promenadă; 15.00 — Buletin de știri; 15.05 — Radioanchetă economică; 15.20 — Piese de estradă; 16.00 — Radiojurnal. Buletin meteo-rutier; 16.15 — Cîntece și jocuri populare; 16.30 — Știința la zi; 16.35 — Lucrări corale de Dumitru D. Stancu. Interpretează Corul Radioteleviziunii, dirijat de compozitor; 16.50 —• Publicitate radio; 17.00 — Pentru patrie. Ziua miliției; 17.30 — Din cele mai cunoscute melodii populare; 18.00 — Orele serii; 20.00 — Zece melodii preferate; 20.45 — Consemnări de prof. univ. Ștefan 20.50 — Cîntă Maria Georgescu; Butaciu; 21.00 — Revista șlagărelor; 21.25 — Moment poetic. Lirică mexicană; 21.30 — Bijuterii muzicale; 22.00 — Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport;122.30 — Concert de seară; 24.00 — Buletin de știri; 0.03—6.00 — Estrada nocturnă. (Buletin de știri la ora 2.00); 10.00 — Telex; 9.00 — Curs de limba rusă, Lecția a 57-a; 9,30 — O viață pentru o idee: Prof. Ioan Athanasiu; 10,05 — Publicitate; 10,10 — Biblioteca pentru toți — Liviu Rebreanu (II); 10,50 — Istoria filmului sonori „Vînătorii de frumusețe“ — emisiune dedicată operatorilor din perioada 1930—1945; 12,25 — Cîntă Maria Pietraru; 12,40 — Municipalitatea răspunde bucureșteanului; 13.00 — Telejurnal; 16.00—17,00 — Teleșcoală. Fizică: Optica fotonică; Istoria României: „Sîntem o națiune liberă și independentă“; 17,30 — Curs de limba engleză. Secția a 56-a; 18.00 — Telex; 18,05 — Tragerea Loto; 18,15 — Atenție la... neatenție! Jurnal de protecția muncii; 18.35 — La volan — emisiune pentru conducătorii auto; 18.45 — Arta plastică: Reportaj de la Conferința Uniunii Artiștilor Plastici; 18.45 — Comentariu la două fotografii; 19,20 — 100 de seri; 19,30 — Telejurnal. — Cincinalul înainte de termen; 1973 — an hotărîtor; 20 00 — Cîntecul săptămînii: „Tineri în țara tinereții“; 2005 — Prim plan: Ion Dumitrescu, președintele Uniunii Compozitorilor din Republica Socialistă România; 20 35 — Film artistic: „împărăția femeilor" — producție a studiourilor cinematografice sovietice; 22,10 — 24 de ore; 22,40 — Telegrob: „Cambernauld‘‘ — orașul viitorului — producție a studiourilor de filme documentare britanice. CINEMA Cinematograful „Libertatea“ din Zalău — „Eliberarea“ — seria a III-a, film sovietic. Cinematograful „Măgura“ din Șimleu Silvaniei — „Drumul spre Vest“, film american. Cinematograful „Patria“ din Jibou — „O părere deosebită“, film bulgar. Cinematograful „Steagul roșu“ din Cehu Silvaniei — „Creierul“, film francez. La Casa de cultură din Zalău — „Fericit cel care ca Ulise", film francez. Vreme instabilă cu averse de ploaie însoțite și de descărcări electrice. Temperatura ușor instabilă. Minimele vor fi cuprinse între 10 și 14 grade, iar maximele între 19 și 24 de grade. Vînt slab pină la potrivit din sud și sud-vest. (