Năzuința, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 801-825)

1974-04-17 / nr. 814

ANUL VII Nr. 814­4 PAGINI 30 BANI PROLETARI DIN TOATE TARILE. DIIZ 1-V:- ORGAN AL COM­ITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN MIERCURI APRILIE 1974 Etapă calitativ nouă în industria județului: Întreprinderea, formația, locul de muncă — cu planul îndeplinit la fiecare sortiment! In pagina a III-a în prezența președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, marți, 15 aprilie, la Palatul Marii A­­dunări Naționale a avut loc ședința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii In­terparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarășii E­­mil Bodnaraș, Gheorghe Goa­­ră, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ștefan Andrei. De asemenea, au fost pre­zenți vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, secreta­rul Consiliului de Stat, minis­trul afacerilor externe, mem­bri ai Consiliului de Stat, președinți ai comisiilor per­manente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanți ai vieții publice din România. Erau de față șefi ai misiu­nilor diplomatice acreditați la București. Sosind la Palatul Marii A­­dunări Naționale, președinte­le Republicii a fost salutat cu cordialitate de președinte­le ad-interim ar Interparlamentar, G.S. Consiliului Dhillow (India) și vicepreședintele E. J. Derwinski (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P.C. Te­ren­zio, precum și de alte per­sonalități politice care au a­­dus președintelui României un cald omagiu. A ur­mat o o scurtă conver­sație caracterizată de con­vingerea exprimată de pre­ședintele Nicolae Ceaușescu, în succesul misiunii de pace și largă cooperare pe care Continuare în pag. a IV-a * *3*told­eca Oraș,-,,--, W////////////////////////////////////////.V///////////////////////////////////////////A Ieri, la București, în prezența președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc Ședința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare Cuvintarea Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Doamnelor și domnilor. Onorată asistență. Stimați tovarăși. Doresc să încep prin a vă adre­sa un salut cordial dumneavoas­tră, participanților la lucrările se­siunii de primăvară a Uniunii In­terparlamentare, personalități mar­cante ale vieții politice din peste 60 de țări ale lumii, și să-mi ex­prim satisfacția că România găz­duiește această importantă reuniu­ne internațională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordea­ză probleme majore ale situației politice internaționale actuale, vor contribui la mai buna cunoaștere reciprocă, la dezvoltarea contac­telor și a relațiilor dintre parla­mente, dintre factorii politici ai țărilor participante, la progresul eforturilor generate pentru insta­urarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune și mai drepte. Reuniunea dumneavoastră își propune să dezbată probleme de importanță capitală pentru așeza­rea relațiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii po­litici de dominație și dictat, de amestec în treburile interne altor state, a colonialismului ale­și neocolonialismului, pentru im­­pulsionarea luptei de eliberare na­țională a popoarelor și respecta­rea dreptului sacru al fiecărei na­țiuni de a-șî hotărî singură desti­nele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către a­­cest important for politic inter­național na putea neîndoios aduce o contribuție prețioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forțelor înaintate de pretutindeni în vede­rea afirmării în lume a unei poli­tici noi, de egalitate și respect reciproc intre națiuni, de pace și colaborare între state. O importanță deosebită are fap­tul că sesiunea reunește parla­mentari din țări cu orînduiri so­ciale diferite, reprezentând opinia publică de pretutindeni, năzuințele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relațiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate și democratice. Sublini­ez in mod deosebit aceasta por­nind de la faptul că în condițiile de astăzi opinia publică și repre­zentanții ei, masele largi populare din toate țările joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluți­ei politice mondiale, in promova­rea păcii și colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activi­tății politice in viața internațio­nală a maselor populare, a afir­mării tot mai puternice a voinței popoarelor de a se dezvolta liber și nestînjenit, în lumea de astăzi s-au produs și se produc profunde transformări revoluționare, sociale și naționale, mari mutații în ra­portul de forțe mondial, au loc o serie de procese pozitive în direc­ția destinderii și colaborării. O expresie elocventă a acestor tendințe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluționate un șir de probleme ce afectau în mod grav pacea și securitatea planetei, s-au intensificat contac­tele și tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea între nați­uni. O semnificație deosebită are, in acest sens, de asemenea, tre­cerea la înfăptuirea dezideratului securității europene, realizarea de pași concreți în direcția normali­zării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea și desfășurarea conferinței general­­europene. In același timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sînt forțe politice interesate să perpe­tueze vechea politică de inegali­tate, dominație și dictat, de agre­siune și război, să frîneze și să tragă înapoi procesul destinderii și păcii, al înțelegerii și colaboră­rii dintre toate popoarele. Aceas­ta face necesară continuarea cu și mai mare fermitate și consec­vență a eforturilor depuse de forțele democratice, de toate po­poarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului ,­războiului rece“, pentru normalizarea între­gului climat internațional. Pornind de la aceste consideren­te, Republica Socialistă România desfășoară o largă activitate inter­­națională, acționează din toate pu­­terile pentru accelerarea procese­lor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noi­­lor principii de relații dintre sta­te, pentru triumful colaborării și prieteniei între toate popoarele lumii. Ca țară socialistă, România dezvoltă continuu relații de prie­tenie, alianță și colaborare cu toate statele care edifică noua o­­rînduire socială. Totodată, ampli­ficăm permanent colaborarea cu popoarele care pășesc pe calea dezvoltării economico-sociale in­dependente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate țările lu­mii, fără deosebire de orînduire socială. In cadrul frecvente pe care le contactelor avem conducătorii și reprezentanții cu u­­nui număr mare de state, milităm activ pentru soluționarea proble­melor care confruntă omenirea contemporană in interesul tuturor statelor și popoarelor, al respec­tării dreptului lor de a fi pe de­plin libere și suverane, în ulti­mii ani, Republica Socialistă Ro­mânia a semnat importante docu­­mente de stat — Tratate, Decla­rații comune și Acorduri — cu numeroase țări ale lumii, mari și mici, de pe toate continentele, în care este exprimată hotărîrea re­­ciprocă de a întemeia relațiile bi­laterale pe principiile egalității și respectului mutual și, în același timp, de a acționa pentru întro­narea unor norme noi, democra­tice, in întreaga viață internațio­­­­nală. Punem la baza relațiilor Continuare în pag. a IV-a Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a primit pe membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare Președintele Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, marți pe G.S. Chillon, președintele Ad­­interim al Consiliului Interparla­mentar și Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, E.J. Derwinski, vicepreședinte al Comitetului Executiv, P.C. Te­­renzio, secretar general al Uni­unii Interparlamentare, și pe membrii Comitetului Executiv al Uniunii — F. Collard (Australia), A. Dua (Belgia), R. Said (R.A. E­­gipt), W. Hofer (Elveția), G. Ve­­dovato (Italia), K. Fukunaga (Ja­ponia), A. Carrillo (Mexic), A.P. Șitikov (U.R.S.S.). La întrevedere au participat Emil Bodnaraș și Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-mi­­nistru al guvernului, Miron Con­­­stantinescu, președintele Marii Adunări­ Naționale, George Ma­­covescu, ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare,­ pre­ședintele grupului român din U­­niunea Interparlamentară, întreținîndu-se cordial cu re­prezentanții conducerii Uniunii Interparlamentare, președintele Nicolae Ceaușescu a relevat ro­lul important pe care uniunea, parlamentele și parlamentarii pot și trebuie să-l joace în înfăptui­rea unei politici noi, în statorni­cirea în relațiile interstatale a principiilor dreptului internațio­nal, în edificarea unei lumi mai bune și mai drepte, o sumă păcii, înțelegerii și cooperării. în­­ acest sens, s-a subliniat cu sa­tisfacție că pe agenda sesiunii de primăvară a Uniunii Inter­parlamentare sunt înscrise proble­me de larg interes. Dialogul din­tre șeful statului român și mem­brii Comitetului Executiv al U­­niunii Interparlamentare a relie­fat faptul că evoluția vieții in­ternaționale pune în evidență noi elemente pozitive în această direcție, că tot mai multe țări își aduc contribuția la rezolva­rea problemelor ce­ confruntă o­­menirea, în cadrul convorbirii, au fost­ abordate, de asemenea, unele as­pecte privind materiile prime — problemă aflată în prezent în dezbaterea sesiunii extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. — subliniindu-se, în context, contri­buția pe care trebuie să și-o a­­ducă Uniunea Interparlamentară și în acest domeniu, în deplin consens, s-a relevat necesitatea așezării relațiilor economice pe baze noi, echitabile, exprimîn­­du-se convingerea că actuala se­siune a Adunării Generale O.N.U. va oferi cadrul adecvat , pentru ca toate țările — mici, mijlocii și mari — să participe la găsirea, în comun, a soluțiilor pe care le reclamă rezolvarea problemei materiilor prime în interesul progresului economic și social al tuturor popoarelor. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. r I Adunarea festivă ținută cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc, marți după-amiază a avut loc în Capitală o adunare festivă organi­zată de Comitetul municipal București al P.C.R. Au participat numeroși oameni ai muncii din în­treprinderile și instituțiile bucureștene, vechi mi­litanți ai partidului și ai mișcării muncitorești din România, reprezentanți ai unor instituții cen­trale și organizații obștești, oameni de știință, cultură și artă, studenți, militari. în prezidiul adunării festive au luat loc tova­rășii: Ștefan Voitec, Constantin Pîrvulescu, Con­stanța Crăciun, Ion Traian Ștefănescu, prim-se­­cretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru proble­mele tineretului, Vasile Bîgu, Vasile Ionescu, Stela Moghioroș, Panait Bogătoiu și Nicolae Cioroiu. Adunarea festivă a fost deschisă de tovară­șul Nicolae Matei, secretar al Comitetului mu­nicipal București al P.C.R. Despre semnificația evenimentului a vorbit to­varășul Ion Popescu-Puțuri, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institutului de studii istorice și social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R. . Cu același prilej, în holul Muzeului de istorie a Partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România a fost organizată o ex­poziție, care oglindește principalele aspecte de luptă pentru unitatea clasei muncitoare, forma­rea partidului clasei muncitoare în 1893, precum și activitatea acestuia la sfîrșitul secolului al 19-lea. Reține atenția macheta sediului primului cerc muncitoresc din București situat în Piața Amzei nr. 26, care a fost și sediul Congresului 1 al P.S.D.M.R. Sunt redate, de asemenea, aspecte ale transformării Partidului Socialist în Parti­dul Comunist Român, lupta de apărare a uni­tății mișcării muncitorești din România. Este ilustrat apoi pe larg momentul făuririi, în apri­lie 1944, a Frontului Unic Muncitoresc. Documen­te și fotografii înfățișează apoi activitatea desfă­șurată de Partidul Comunist Român pentru fău­rirea societății socialiste multilateral dezvoltate. (Agerpres) Cele mai harnice muncitoare ale Filaturii de bumbac din Zalău: Milaș Marta și Ilieș Valeria Pionierii iși cinstesc marea sărbătoare GILGAU FE SOMEȘ Recent, pionierii unității de la Școala generală din Gîlgău pe Someș s-au întilnit cu to­varășul Vasile Bile — secreta­rul comitetului comunal de partid. Intr-un cadru festiv, a­­cesta a fost declarat pionier de onoare al unității. Un numeros grup de pionieri ai aceleiași unități au făcut o vizită sculptorului popular Ioan Pop din satul Căpîlna, fost pio­nier al respectivei școli, unde au avut posibilitatea să admire lucrările, arta sculptorului, iz­­vorîtă și îngemănată cu profe­sia sa. Tot la acest capitol se înscrie o altă acțiune concretizată în­­tr-o întilnire a pionierilor din actuala generație cu cîțiva pio­nieri din primele generații, în cadrul căreia învățătoarea Eu­genia Suciu a evocat file din viața de organizație de a­­tunci. Harnicii pionieri au plantat 5.000 de puieți pentru reîmpă­­duriri — evidențiindu-se deta­șamentul clasei a VIII-a — sub comanda pionierelor Olimpia Cîmpean și Maria Fericean, iar în parcul comunal, lângă mo­numentul eroilor au plantat doi brazi, simbol peste ani a săr­bătorii din această primăvară. Nici unitatea de pionieri din satul Fodora n-a fost mai pre­jos. Pionierii de aici au plan­tat 2.000 bucăți de salcie, ală­­turindu-se acțiunilor de com­batere a secetei, au colectat 2.000 m cu nuiele pentru diguri. FLOPIȘ­ I• In cadrul „Săptămînii pri­măverii“ pionierii din comuna Plopiș au plantat 3.200 puieți de salcîmi, 300 pomi fructiferi in grădinile personale. Au adu­nat peste 30 kg semințe de sal­­cim, 400 baterii uzate, 350 kg fier vechi. Tot în această perioadă, s-a desfășurat faza pe unitate concursului „25 de ani de co­­­pilărie fericită“. Cele mai bine pregătite s-au dovedit a fi e­­ch­ipajele claselor a IlI-a și a Vl-a conduse de pionierele Ma­riana Crișan și Ana Badea. „Săptămâna primăverii“ s-a încheiat cu o drumeție în îm­prejurimile Plopișului, BENESAT Faza pe comună a concursu­lui „25 de ani de copilărie feri­cită“ a avut loc nu de mult și în această localitate. Concursul s-a desfășurat sub conducerea comandanților instructori de pionieri: Alexandrina Gavra, Livia Almaș și Voichița Onu­. S-au clasat pe primele locuri echipajele Școlii generale din Aluniș — ciclul I și II. Câștigă­­torii au fost premiați. Angajjamen­tu­l cooperatorilor din Buciumi: Și N­­IM­OBI­IVE 30.000 Kg ClIOfl si HECTAR! Cooperativa agricolă de pro­ductiv din Buciumi are în plan o suprafață destul de mare pe care să o planteze cu cartofi: 85 ha. Ajunși în satul reședință de comună aflăm că nu pot fi în­­tilniți nici președintele și nici inginerul cooperativei. I-am găsit în schimb pe cei doi brigadieri de la brigăzile de cîmp din Bu­ciumi: Nicolae Codrea, de la brigada I și Ioan Știrb, de la brigada a II-a. Firesc, ne intere­­săm de stadiul plantatului car­tofilor în respectivele brigăzi: — Eu am avut de plantat da­r ne mărturisește Nicolae Co­­­drea. Le-am terminat în două zi­­le. Oamenii au venit in număr mare la plantat. Nu pot să nu o amintesc, și chiar vă rog să-i notați numele, pe șefa de echi­pă Maria Pecea, o femeie care nu are niciodată asu­mpăr. E pri­ma la orice. A fost chiar noaptea să descarce la Jibou­ca­și goanele cu cartof; pentru sămînță veniți de la Su­ceava. Referitor la calitatea lucrărilor sunt mulțumit și cred în­tr-o recoltă bună. Am administrat 800 kg îngrășăminte chirpice și 25.000 kg îngrășăminte naturale. — La brigada a II-a cum stau lucrurile, tovarășe Știrb? — Cu nimic mai prejos decit la brigada I. Da fapt, parcele­le sunt alăturate, într-o singură tarla, le-am lucrat în aceleași zile și în același mod. Și eu am oameni harnici: Nicolae Ciupe, șef de echipă, Ana Opriș, Cătină Opriș, Viorica Ciupe și alții. I-am lăsat pe cei doi briga­dieri — aveau și alte probleme de rezolvat — și nu peste multă vreme stăm de vorbă cu tovară­șul Ioan Marincaș, secretarul co­mitetului comunal de partid, care tocmai era în drum spre fer­ma zootehnică de sub Meseș. — Problema plantării cu car­tofi pe toate cele 85 de hectare prevăzute ne preocupă zi și noapte. Am ajuns să ne vedem în situația că nu avem sămință îndeajuns. Am găsit insă soluția ca pe toate cele 85 ha să fie plantați cartofi. Cum? Pentru 50 avem sămință iar pe restul plan­tează membrii cooperatori cu să­­mînță proprie, beneficiul coope­rativei urmînd a fi de 40 la sută din recoltă. Toate lucrările pretinse de această cultură se execută un acord global. Pînă as­tăzi (n.n. — miercuri, 10 aprilie) s-au plantat cartofi pe 40 de hectare cu săminta C.A.P.-ului și 30 ha cu săminta proprie a mem­brilor cooperatori. Aflăm mai tîrziu că în acea zi au ieșit la plantatul cartofilor co­operatorii din Bogdana și Sin­­georzu de Meseș. Peste cîteva minute admirăm munca pe o tar­la din marginea satului a circa 100 de cooperatori din brigada de la Sîngeorzu de Meseș ce se aflau spre terminarea plantatu­lui cartofilor pe cele 10 ha care a avut In plan această brigadă. rul L-am găsit aici și pe prima­comunei, tovarășul Ioan Chioreanu. Unii cooperatori mai harnici terminaseră deja și luau spre sat. Pămîntul era pre­a gătit „strat“. Toată lumea lucra cu suflet, îl găsim aici, în mijlo­cul cooperatorilor și pe brigadie­rul Gherasim Tărău. — Cum merge treaba, tovarășe brigadier? — Mulțumim de întrebare, merge bine, ca pe roate. Ieri am fost nevoiți să întrerupem pen- Gheorghe RAUS Continuare în pag. a IV-a 125 de ani de la apariția ziarului „Brassói Lapok“ S-au împlinit 125 de ani de la apariția ziarului „Brassói Lapok“, o tribună progresist-revoluționară care a militat de-a lungul anilor pentru triumful ideilor mar­­xist-leniniste în patria noas­tră, pentru răspîndirea în rîndul maselor largi popu­lare a politicii înțelepte dusă de Partidul Comunist Ro­mân, pentru apropierea con­tinuă și cimentarea prieteni­ei frățești dintre toți oame­nii muncii, indiferent de na­ționalitate, în munca lor e­­roică de edificare a societății socialiste multilateral dezvol­tate. Colectivul redacțional al ziarului „Năzuința“ urează colegilor de la ziarul „Brassói Lapok“ succese și mai mari în activitatea lor de activiști devotați ai partidului, care luptă fără a precupeți nici un efort pentru triumful ideilor comunismului în pa­tria noastră.

Next