Năzuința, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 801-825)

1974-04-18 / nr. 815

ANUL VII Nr. 815­4 PAGINI 30 BANI JuriedS­M PROVZTARI DIN TOATE 7 ARII B. ONIJI-V­.­ ORGAN AL COM­ITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN JOI 18 APRILIE 1974 In pagina a III-a Privind din avanpostul normelor vieții comuniste Pe șantierul Fabricii de materiale izolatoare CONSTRUCTORII DEVANSEAZĂ GRAFICELE DE EXECUȚIE • La nivel de lot, planul trimestrial a fost depășit cu 4 la sută • Majoritatea lucrărilor sunt în avans față de grafice • Există însă loc pentru mai bine • „Am vrea ca în august să înceapă deja montarea utilajelor“ . Ni­meni nu are voie să stea indiferent la ridicarea fabricii • Problema racordului C.F. și a mutării liniilor tele­fonice să fie grabnic soluționată ! • Altfel, prețul de cost crește, nejustificat, cu 15 lei pe tona de materiale transportate Timpul prielnic din acest an a permis constructorilor de pe șan­tierul Fabricii de materiale izo­latoare din Șimleu Silvaniei să desfășoare o activitate intensă. Astfel, cu fiecare zi ce trece, lu­crările de construcții avansează mereu. Faptul este vizibil, la în­­demîna oricui, transformările înnoitoare de aici manifestindu-se pe două planuri: pe măsură ce fabrica crește „văzînd cu o­­chii“, impunătoarea movilă de pămînt, ce pînă mai ieri dăinuia ca o piatră de hotar între oraș și satul Cehei, a fost silită să ce­deze sub „bătaia“ buldozerelor și excavatoarelor care sapă neînce­tat. Pentru că atunci cînd fa­brica va fi gata — sau poate chiar mai repede — pe aici va trece o porțiune din șoseaua ce va face legătura dintre oraș și noua gară C.F.R. — ȘIMLEU SILVANIEI. In acest cadru s-a desfășurat și discuția noastră cu numeroși constructori de pe șantier care depun eforturi pentru a cinsti, prin fapte de muncă, marile e­­venimente ale anului , a XXX-a aniversare a eliberării patriei și cel de-al XI-lea Congres al par­tidului. Principalele probleme pe care am ținut să le urmărim la fața locului, în prezența benefi­ciarului au fost cele referitoare la modul în care s-au realizat sarcinile trimestriale de plan, precum și stadiile fizice, la zi, ale tuturor lucrărilor de pe șantier. Tovarășul ing. Vasile Rotaru, șe­ful lotului de construcții Zalău— Șimleu, din cadrul T.C.I.—Cluj, ne spunea că în primul trimestru al anului prevederile de plan, valorice, la nivel de lot, au fost depășite. Și este îmbucurător că ritmul acesta se menține ridicat și acum. De exemplu, la lucră­rile de canalizare și amenajări (pluviale și menajere), precum și la inelul de apă și la conducta de aducțiune, stadiile înregistra­te sunt în avans față de nivelele prevăzute prin graficele de exe­cuție. In prezența tovarășului ing. Alexandru Țirlea, directorul vii­toarei fabrici de materiale izola­toare, ni se explică, în continua­re, că sunt la zi lucrările de ni­velări, cele de la secția de vată minerală, precum și cele privind executarea drumurilor și platfor­melor interioare. Lucrîndu-se în acord global, munca se desfășoa­ră cu spor și, ca urmare, se cîș­­tigă­ bine. De fapt, constructorii de aici sînt, în bună parte, me­seriași cu experiență, oameni ca­re au lucrat la mai toate între­prinderile nou-construite în Za­lău. Așa că, din acest punct de vedere nu se pun probleme. Principala lor „problemă“ este intensificarea continuă a lucrări­lor. „In lunile mai sau iunie a.c. — ne spunea unul dintre munci­torii din formația condusă de tî­­nărul maistru, Ioan Florean — noi am vrea ca la această secție să terminăm zidăria, pentru ca cel tîrziu prin august să se poa­tă începe montarea Spun asta pentru că utilajelor, utilajele sînt deja gata de livrare, și am vrea ca montajul să nu întîrzie nici un moment din cauza noas­tră. Dimpotrivă, noi am dori să înceapă chiar mai devreme. Asta Anton LAZAR Continuare în pag. a IV-a TRIFOIUL­­ pînă la ultimul hectar însămințat . Faptul că în acest an cooperativele a­­gricole de producție din județ și-au pla­nificat să însămînțe­­ze peste 18.000 ha cu trifoi, în cultură as­cunsă, este un indi­ciu al răspunderii pentru asigurarea bazei furajere, pen­tru dezvoltarea zo­otehniei. Consemnînd faptul că pînă la a­­ceastă dată s-a însă­­mințat 90 la sută din suprafața planificată, remarcăm totodată strădania bună a co­operatorilor din Ge­hu Silvaniei, Dobrin, Sălățig, Crasna, He­­reclean, Dragu, Băni­­șor etc., unde s-au însămînțat mari su­prafețe cu această cultură. Dar cum pî­nă la suprafața inte­gral planificată mai există o restanță de circa 1.500 ha pe ju­deț, deci o suprafață nu prea mare, se im­pune­­ în citeva zi­le să se încheie a­­ceastă importantă ac­țiune. Reamintim conducerilor de co­operative agricole că însămînțarea tuturor suprafețelor planifi­cate cu trifoliene nu este numai o obliga­ție, o sarcină asuma­tă prin plan, ci con­stituie o cerință o­­biectivă de înaltă răspundere pentru consolidarea și dez­voltarea unităților. r - A­ Apă la rădăcina viei Lucrarea la zi, care polarizează activitatea a zeci de cooperatori din Dioșod, în această periodă, este plantatul viei pe cele 57 ha pla­nificate. Pînă la această dată au fost plantate 30 ha și acțiunea con­tinuă cu febrilitate — ne spune tovarășul Ioan Orțan, președintele cooperativei. Amploarea și ritmul alert de plantare, la loc de frunte, sunt dominate însă de grija pentru asigurarea priniderii butașilor. Sunt puse în funcțiune cisterne, butoaie etc. cu care se transportă apă la rădăcina viei, cite 8—10 kg pe fir, ceea ce sporește certitudinea prinderii. La C.A.P. Jibou sunt folosite intens toate mijloacele meca­nice pentru irigația culturilor furajere Petru Oprea, strungar din secția prelucrări mecanice a întreprinderii de armături in­dustriale din fontă și oțel, se numără zi de zi printre evi­dențiații secției Plecarea tovarășului NICOLAI­ CEAUȘESCU la Consfătuirea ordinară a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la tratatul de la Varșovia Miercuri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a ple­cat spre capitala R.P. Polone, pentru a lua parte la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este însoțit de to­varășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al gu­vernului, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., și George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau pre­zenți tovarășii Elena Ceaușescu, tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Dră­gan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niulescu-Mizil, Gheor­ghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mi­­hai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Ion Pățan, pre­cum și membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat Și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali. Au fost de față Wladyslaw Wojtasik, ambasado­rul R.P. Polone la București, și membri ai amba­sadei. (Agerpres) Sosirea la Varșovia Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a sosit, miercuri la amiază, la Var­șovia. Pe aeroportul Okond­e, tovară­șul Nicolae Ceaușescu și persoa­nele oficiale care îi însoțesc au fost salutați de tovarășii Edward Gierek, prim s*­­retar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablon­­ski, președintele Consiliului de Stat al R.P. Polone, Piotr Jaro­­szewicz, președintele Consiliului de Miniștri, Stanislaw Gucwa, mareșalul Seimului, de alți con­ducători de partid și de stat polonezi. Pe aeroport se aflau ambasa­dorul Republicii Socialiste Ro­mânia la Varșovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Tovarășului Nicolae Ceaușescu i-au fost înmînate buchete de flori. HIBRIZI CORESPUNZA­TORI AI EL­EC­TRE UM­A­NE, IN TI­BURE PARCELĂ! Beneficiind de sprijinul competent al cercetătorilor de la Stațiunea experimentală agricolă Turda, cu concursul larg al tovarășului Victor Tătaru, directorul stațiunii, ne propunem ca din acest număr de ziar, într-un ciclu de articole, să abordăm aspecte concrete ale tehnologiei culturii porumbului în concor­danță cu cerințele impuse de specificul condițiilor naturale din această primăvară, cînd deficitul de umiditate din sol se manifestă cu pregnanță. Pentru început, ținînd seama că materialul biologic constituie un factor dintre cei mai impor­tanți în sporirea producției, am solicitat tovarășului dr. inginer Iancu Căbulea, cercetător știin­țific, citeva recomandări pe a­­ceastă temă. le dăm cuvîntul. — Condițiile naturale (climă, sol, relief, expoziție etc.) deo­sebit de variabile, adesea cu particularități microzonale de la o tarla la alta, în perime­trul aceleiași localități, ridică probleme specifice diferențiate în alegerea și amplasarea cul­turii porumbului. Alegerea ju­dicioasă a hibrizilor, alături de precizarea densității optime a plantelor, mai cu seamă în con­dițiile acestei primăveri, consti­tuie o operație de o înaltă com­petență tehnică. — Particularitățile microzo­nale diferite implică folosirea mai multor hibrizi de către o unitate agricolă ? — Firește. Este necesar să se cultive în fiecare unitate cite 2—3 hibrizi pen­tr­u Cultura-boa­be și 2 hibrizi pentru siloz, cu perioade de vegetație diferite, astfel încît să se asigure pro­ducții ridicate și premergătoa­re bune pentru cerealele de toamnă, o organizare eșalonată a lucrărilor. — Care sunt criteriile unei amplasări judicioase și a den­sității optime a hibrizilor, ți­nînd seama de perioada de ve­getație ? — Pe tarlalele cu soluri mai reci, cu expoziție nordică sau pe cele cu destinație pentru ce­reale de toamnă recomandăm folosirea hibrizilor timpurii. Hi­brizii timpurii, în condițiile u­nei densități superioare cu 5— 10 mii de plante la hectar, sunt capabili a realiza producții practic egale cu cele ale hibri­zilor cu o clasă de maturitate mai tardivă. Fiecare specialist, analizînd condițiile naturale și culturale ale fiecărei tarlale, trebuie să stabilească hibridul ce urmează a se cultiva și den­sitatea adecvată. — Pentru care hibrizi de po­rumb optați: simpli sau dubli? — Pentru ambii. Totuși sub­liniez avantajul biologic al se­mințelor simplu-hibride (HS— 105) și potențialul acestora de realizare a unor producții in­tensive, eficient valorificat aco­lo unde este realizat integral complexul de condiții favora­bile producției. Apare­­ deci evi­dent că tarlalele cu cel mai ridicat potențial de fertilitate, pe car­e în mod obișnuit cu hi­brizi dubli se obțin minimum 4.000 kg boabe la hectar, să fie semănate cu semințe simplu hi­bride (HS—105) care sunt capa­bile să valorifice mai bine con­dițiile optime de cultură și să realizeze sporuri de producție superioare cu 15—20 la sută. — Ținînd seama de condițiile pedoclimatice ale județului, ca­re trebuie să fie raportul din­tre hibrizii timpurii și tardivi? — In zona favorabilă II, cu­­prinzind solurile aluvionare, cu potențial natural ridicat de fer­tilitate din bazinele Someșului și­ Crasnei, ponderea principală în cultură, 60—75 la sută, tre­buie s-o aibă hibrizii timpurii HL—105, HD—120 și HD—101. Pe lângă faptul că aceștia au o maturizare sigură sunt capabili a realiza și producții la nivelul hibrizilor semitimpurii, dacă sunt cultivați într-o densitate ______ S­ GLIGUTA Continuare în pag. a IV-a Dupa un an de la consfătuirea cadrelor medico-sanitare din județ Aprecierea activității medicului nu numai după numărul consultațiilor și al bolnavilor După cum este cunoscut, anul trecut, din inițiativa Biroului co­mitetului județean Sălaj al P.C.R., a avut loc, în orașul Zalău, consfătuirea cadrelor medico­­sanitare din județul nostru, care­­ a avut menirea să ridice pe o treaptă superioară activitatea personalului sanitar de la toate nivelele, în așa fel încît aceas­tă importantă categorie de intelectuali să-și aducă și mai mult aportul la edu­carea comunistă a maselor. A­­nalizîndu-se, în consfătuire, ro­lul cadrelor medico-sanitare în activitatea de culturalizare și de ridicare a nivelului sanitar al maselor, s-a concluzionat că rea­lizarea obiectivului major al politicii partidului — ridicarea necontenită a nivelului de trai material și spiritual al tuturor oamenilor muncii — este indiso­lubil legată și de integrarea in­ Petm DRAGOȘ, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean­ telectualiității în viața politică și economico-socială a orașelor și satelor, în rîndul cărora cadrele medico-sanitare pot și trebuie să contribuie cu toate cunoștințele, cu toată forța și mijloacele ma­teriale de care dispun. Și este un fapt că, în urma acestei consfătuiri, educația sa­nitară a căpătat, în județul nos­­tru, un și mai larg caracter de masă. Ea realizează, pe zi ce trece tot mai accentuat, o opinie publică bine informată și o co­operare activă a maselor, factori determinanți pentru­ îmbunătăți­rea sănătății populației. Aceasta și datorită faptului că cea mai mare parte a cadrelor medico­­sanitare s-a integrat organic în viața colectivităților în care trăiesc și muncesc. Astfel, cadre­le medico-sanitare, în număr de aproape 1.200, reprezentînd circa 20 la sută din intelectualitatea județului, au fost activizate­ în acțiuni concrete de educare sa­nitară. C­iteva cifre sunt, în a­­cest sens, edificatoare. Au fost ținute 1.143 conferințe pe teme specifice combaterii morbidității și au fost instruite 96 grupe sa­nitare prim cursuri de igienă și prim ajutor. In cadrul celor 131 de cursuri pentru școala mamei, 2.000 de femei și-au îmbogățit cunoștințele în acest domeniu, iar cursurile de cultură medicală­­ au fost frecventate cu regulari­tate de 1.210 adulți. O activitate Continuare în pag. a IlI-a — ___— Capul Horn — trei secole de epopee tragică (1) In momentul în care echipajele unor nave cu pînză, pornite într-o te­merară cursă în jurul lumii, înfruntă infernul fluid de la Capul Horn. Revista publică „Paris Match“ un istoric al marilor traversări — palpitante aventuri ale navigatorilor care s-au încumetat să treacă pe aici. Redăm, în rîndurile ce urmează, cîteva din re­latările celor care au reușit să înfrunte vitre­gia furtunilor, colții de stîncă pîndind hoțește sub ape, aisbergurile. Continuare în pag. a IV-a

Next