Năzuința, ianuarie-martie 1980 (Anul 13, nr. 1126-1138)

1980-01-04 / nr. 1126

REVELION 1980 9 REVELION 1980 Bl REVELION 1980 9 REVELION 1980 roape 4 miliarde lei­­ ă industrială i­ștrilor Victor Ianchiș și an Cota, ale tuturor celor erenți la Revelion sunt ace­­i de a-și pune în valoare îță inteligența și forța fizică ntru a traduce în viață san­­iile reieșite din Mesajul n­­esat întregii națiuni de că­­t secretarul general al par­iului, președintele Republi­­i, cu­ prilejul Anului nou, etaj , din care se desprinde fața­ de pace a țării noastre. Cei peste 120 de lucrători , la I.C.E.E. au ciocnit un siar și­ și-au urat pentru ca­­ 1980 să fie mai bogat. reoiema principală — a că­­ei materializare se urmăreș­­în aceste zile — este pune­ai în funcțiune a laminorului­­ cupru. „Mesajul adresat ațiunii române de secretarul sneral al partidului, acum cîteva clipe, ne spune ing. Ni­colae Maier, directorul în­treprinderii, prezent în mijlo­cul oamenilor muncii, consti­tuie pentru noi o mobilizare totală în realizarea marilor sarcini ce ne revin pentru 1980 Avem un colectiv de muncă tînăr, bine pregătit profesional și cu o conștiință ridicată, care garantează obți­nerea de și mai însemnate suc­cese în acest ultim an al cin­cinalului“. Pentru cele aproa­pe 4 miliarde lei ce urmează a se realiza — la producția globală industrială — în anul 1980 s-a ciocnit un pahar, în bătăile de gong ale orologiu­lui care vestește trecerea pra­gului spre noul an, care se vrea un an de muncă și mai spornică. D. ISPAS Împreună mereu ... ­uminoasă ca oncinâ *, . o ia locul­­nță, . ..etern un eu, dar foar­­te realizări, imente, ceea. .ostru profe­­că a fost un plecat din 9e­rsoane 4370 xită de nave­­unii destul din 1980? marfă 43481, cale liberă atMl județean un de la tele­­re Lar. O rog­ara cu ofițe­­cVv. Acesta in maiorul Floarei Lar. și o familie, ara, care și-a ius la locul ășul Lar­mă , s-a inregis­­ment și își că nici pînă va întîmpla ce e foarte îînt curios să il își va per­­noapte un­a. Mi se răș­­te, poate cer „urgența”. De serviciu sînt dr. Zoltán Maior, sora Voica Buciu, brancadierul Alexan­dru Silaghi și alții. Un caz foarte ușor i-a solicitat medi­cului priceperea și solicitudi­nea. In rest: nimic. Cer în continuare maternitatea. De serviciu: medicul Ludovic Cseke și asistenta Duma. Dr. Cseke mă Olimpio­mează că, deocamdată, infor­nici un nou-născut, dar mă asigură că, în jurul orei 5, se va înre­gistra cu siguranță o naștere. Știe precis, deoarece Ana Chiș, în vîrstă de 30 de ani, conta­bilă în Sărmășag, nu mai are mult și. .. Și revin cu un telefon la 5,45. Ana Chiș născuse de cî­teva minute, mai exact la 5,30, un băiat de 3.500 gr. Născuse în condiții bune un băiețel numit Călin. Mă gîn­­desc la Călin, file de poveste și-i urez la mulți ani. Lui, ma­mei lui, tatălui lui, personalu­lui sanitar, tuturor acelora cu care am stat sau n-am stat de vorbă în această noapte a nopților mai luminoasă ca niciodată. La mulți ani! Adrian VELICHI ă Secția­­ d­­elec­­arășul mator î-am­a­­.t. Spe­­rea. Da­­plicitați, miptitu­­talațiile , sigu­il jude­nică și Pace-n țară, gr­iu la vară Ce poate fi mai frumos, mai înălțător decit pacea zilei și seninul muncii, izvorul tu­turor împlinirilor, a năzuințe­lor de mai bine? De aici și u­­rarea „Pace-n țară, grîu la va­ră ..auzită frecvent în toa­te satele, mai cu seamă la mesele de Revelion încărcate cu bucate de tot felul — bucu­ria muncii de peste an. Aici, la Horoatu Crasnei, comună care s-a situat în a­­nul trecut pe primele locuri în județ la producțiile agrico­le, sfîrșitul unui an și începu­tul celuilalt a fost trăit ple­nar, cu bucurie și satisfacție, de către toți locuitorii, români și maghiari, înfrățiți în muncă și nedespărțiți și în astfel de ocazii. Tovarășa Valeria Ba­­ciu, secretarul comitetului co­munal de partid, primarul co­munei, care a fost prezentă pe frontul muncii tot anul îm­preună cu făuritorii recoltelor, a ținut să fie împreună cu gospodarii comunei și cu acest prilej. Ne spune că harnicii crescători de animale ai co­munei au reușit să predea la fondul de stat, anul trecut, 19.000 hl de lapte, ceea ce în­seamnă un tren cu 190 vagoa­ne de lapte. Pentru ca în 1980 „rîul alb“ să aibă debit și mai sporit, președintele C.A.P., tovarășul Gheorghe Păușan, a ținut să fie primul la programul de dimineață din prima zi a nou­lui an, împreună cu îngriji­torii Alexandru Pop, Balta Vasile, Beke Alexandru ș.a. care au petrecut Revelionul în tovărășia celor peste 180 cooperatori în sala mare a C.A.P.-ului, a deschis pîrtie prin zăpada abundentă căzută în zori pentru a asigura fu­rajele necesare taiiului zilei la animale. Prima zi din noul an a însemnat și un spor de 60 litri de lapte față de ulti­ma zi a lui 1979. Semne bune anul­ate, deci. Așa cum susțin și cei 10 me­canizatori prezenți cooperatori la Revelion, printre ei, împreună cu colegii lor, se pot mîndri cu faptul că au reușit, ca niciodată, să facă arături de toamnă pe întreaga suprafață ce se va însămînța în primăvară, au omorît tere­nul din vie și livadă, au fer­tilizat 40 ha cu îngrășăminte naturale per­tru cartofi. Nagy Alexandru, Ioan Gude, Su­­ltani Ștefan și ceilalți mecani­zatori, care au sărbătorit îm­preună înnoirea anului, ne a­­sigură că în condiții normale cele 18 tone cartofi prevăzute la hectar se vor obține cu cer­titudine, un nivel asemănător, chiar și mai mare, fiind atins în multe tarlale unde calitatea muncii a fost situată pe pri­mul plan. Da, cooperatorii comunei Horoatu Crasnei, așa cum ne-au convins de multe ori, sînt capabili de rezultate din ce în ce mai bune. Odată cu înnoirea anului, ascultînd cu bucurie și satisfacție îndemnu­rile secretarului general al partidului, președintele țării, din Mesajul de Anul nou a­­dresat către popor, gospodarii comunei sînt și mai hotărîți să transpună sarcinile, gîndurile și dorințele lor în fapte, să obțină rezultate mai bune, rod tot mai bogat. Experiența din anul trecut cînd au obținut­ de pe unele tarlale cu cartofi 30 tone la hectar, cînd au de­pășit în multe locuri 3.000 kg grîu, 3.500 kg orz, peste 5.000 kg porumb boabe la hectar sau 25 tone mere la hectar a făcut și va face obiectul u­­nor analize și fructuoase dez­bateri în adunări și în cadrul învățămîntului agrozootehnic. Pentru ’80, deci, gîndurile locuitorilor comunei sînt opti­miste. Certitudinea optimismu­lui le stă în fapte, în mobili­zarea și angajamentul de care sînt capabili la ora chemării cîmpului. Holda, respirând a­­cum prin plapuma albă a ză­pezii,­va zămisli, cu siguranță, un rod bun, pe măsura hăr­niciei celor care au vegheat rodul pămîntului din primul moment, de la prima sămînță încorporată în sol și mai de­mult. Această veghe continuă, această stăruință neslăbită vor aduce în hambarul țării boa­bele de aur ale recoltei, vor coace pîinea albă a bunăstă­rii noastre. S. GLIGU' La dispoziția dumneavoastră ! Revelionul tineretului organizat în toate localitățile urbane și rurale din județ. Re­velionul tineretului a antrenat peste 9.000 de tineri: muncitori, constructori, cooperatori, intelectuali, elevi. La granița dintre ani, cu optimismul specific vîrstei, tinerii au sărbătorit un an de muncă rodnic, al cărui bilanț fructuos înscrie, printre altele, o depășire a planului economic la muncă patriotică cu 10 la sută, rezultate remarcabile obținute în cadrul Festivalului na­țional al muncii și creației „Cîntarea României“ și a competi­ției naționale „Daciada“. Mîndri de rezultatele obținute, fiecare din tinerii prezenți, ascultînd cu atenție Mesajul adresat țării de tovarășul Nicolae Ceaușescu, a simțit, la cumpăna anilor, în­demnul de a se angaja, în fața propriei conștiințe, să pășească în noul an cu dorința fierbinte de a-și aduce un aport și mai substanțial la opera măreață de înfăptuire a hotărârilor Con­gresului al XII-lea al partidului. In municipiul Zalău, Revelionul tineretului s-a organizat la Clubul tineretului și la Popasul românilor. Au fost prezenți bri­gadieri de pe șantierul național, tineri muncitori din noile uni­tăți economice, intelectuali. Voia bună, antrenul, jocurile dis­tractive au marcat și în acest an, pretutindeni, Revelionul tine­reții ! 9999999999999999999999999999 Lucrările sesiunii Consiliului popular județean Urmare din pag. 1 Gherman, directorul B.A.J.A., a susținut raportul comisiilor permanente de avizare a pro­iectelor de hotărîri. In cadrul dezbaterilor, de­putații și­­ invitații, care au luat cuvîntul, au ex­primat acordul lor deplin cu conținutul proiectelor de ho­tărîri care — în lumina do­cumentelor Congresului al XII-lea al partidului, a orien­tărilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu — dimen­sionează principalii indicatori ai dezvoltării economico-so­­ciale a județului nostru și,­în concordanță cu aceștia, buge­tul local pe anul 1980, anul celei mai înalte dezvoltări din întreaga istorie a plaiurilor sălăjene. In cuvîntul lor, A­­lexandru Cazac, prim-vicepre­­ședinte al Consiliului popular al municipiului Zalău, Nicolae Maier, directorul” I.C.E.E. — Zalău, Alexandru Bora, direc­torul I.J.C.M., Ioan Pop, pri­marul orașului Șimleu Silva­­niei, Vasile Lucăcel, primarul orașului Jibou, și Traian Is­pas, președintele I.J.C.M., s-au referit la ritmurile înalte de dezvoltare industrială, munca intensă ce se depune pe șantierele de investiții din județul nostru. „întreprinde­rea noastră, care a avut pri­vilegiul de a fi vizitată de două ori de tovarășul Nicolae Ceaușescu, încheie anul 1979, a spus Nicolae Maier, cu rea­lizarea angajamentului de de­pășire a planului de producție cu 16 milioane lei și sîntem bine pregătiți pentru produc­ția anului 1980. Ca urmare, în luna februarie vom pune în funcțiune laminorul de cupru, la care colaborăm bine cu constructorul și montorii, prin aplicarea unor măsuri­­ tehni­­co-organizatorice vom reduce consumurile specifice și vom determina creșterea producti­vității muncii, vom întări dis­ciplina de producție și tehno­logică, antrenând direcție organismele în această institu­­ționalizate ale democrației noastre economice“. Referindu-se la sarcinile din agricultură, Pompei Bîrlea, director general adjunct al D.G.A.I.A., Viorica Cristea, primarul comunei Camăr, Iu­lian Bălăjel, președintele C.A.P. Stîrciu, Eugen Kadar, primarul comunei Almaș, și alții au subliniat preo­cupările pentru modernizarea bazei tehnico-materiale­griculturii, a concentrării a a­­profilării ei prin creșterea po­ni­tențialului productiv al pă­mîntului în vederea asigurării unor producții mai mari de cereale, plante tehnice, legu­me și fructe, pentru creșterea efectivelor de animale și producțiilor lor și, pe această a bază, de a contribui cu mai multe produse agricole la fon­dul centralizat al statului. Numeroși vorbitori s-au refe­rit la măsurile de creștere a nivelului de trai al populației, a sporirii și diversificării servi­ciilor pentru populație, a dez­voltării învățămîntului, cul­turii și sănătății. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășa Letiția Ionaș, prim-secretar al Comi­tetului județean de partid, președintele Consiliului popu­lar județean, care s-a referit pe larg la succesele și mai cu seamă la neîmplinirile și ne­ajunsurile ce au determinat însemnate rămî­neri în urmă la producția industrială și a­­gricolă, în nerealizarea planu­lui de investiții și de punere în funcțiune a unor obiective și capacități noi. Ca urmare, vorbitoarea a cerut Consiliu­lui popular județean și celor­lalți titulari de plan să lucre­ze cu toată răspunderea pen­tru recuperarea rămî­nerilor în urmă și realizarea sarcini­lor pe 1980, an hotărîtor pen­tru îndeplinirea actualului cincinal și pentru dezvoltarea economico-socială a județului Sălaj. Și în domeniul investi­țiilor se cer depuse eforturi mult mai mari care să ducă la punerea în funcțiune a o­­biectivelor planificate pentru realizarea producției indus­triale de cel puțin 10 miliarde lei. Importante obiective de investiții trebuie realizate în domeniile agriculturii și so­cial-cultural în cuvântarea sa: tovarășa Letiția Ionaș s-a referit, de asemenea, la sarcinile muncii politico-educative, la necesita­tea antrenării tuturor oameni­lor muncii la înfăptuirea a­­cestor mărețe și însuflețitoare sarcini ce­­ ne revin în acest cincinal și pentru care avem permanent sprijinul conduce­rii superioare de partid, al întregii țări. Supuse votului, cele proiecte de hotărîri au două fost aprobate în unanimitate. Consiliul popular județean a ratificat apoi deciziile: a) eli­berarea tovarășului Ioan A­­brudan și alegerea tovarășului Octavian Moldovan în func­ția de președinte al Tribuna­lului județean Sălaj; b) reor­ganizarea Comisiei județene de sistematizare; c) modificări în conducerea unor direcții­ de specialitate ; d) înființarea „întreprinderii de transporturi locale“, ca unitate economică a Consiliului popular județean.

Next