Năzuința, ianuarie-martie 1980 (Anul 13, nr. 1126-1138)
1980-01-04 / nr. 1126
REVELION 1980 9 REVELION 1980 Bl REVELION 1980 9 REVELION 1980 roape 4 miliarde lei ă industrială iștrilor Victor Ianchiș și an Cota, ale tuturor celor erenți la Revelion sunt acei de a-și pune în valoare îță inteligența și forța fizică ntru a traduce în viață saniile reieșite din Mesajul nesat întregii națiuni de căt secretarul general al pariului, președintele Republii, cu prilejul Anului nou, etaj , din care se desprinde fața de pace a țării noastre. Cei peste 120 de lucrători , la I.C.E.E. au ciocnit un siar și și-au urat pentru ca 1980 să fie mai bogat. reoiema principală — a căei materializare se urmăreșîn aceste zile — este puneai în funcțiune a laminorului cupru. „Mesajul adresat ațiunii române de secretarul sneral al partidului, acum cîteva clipe, ne spune ing. Nicolae Maier, directorul întreprinderii, prezent în mijlocul oamenilor muncii, constituie pentru noi o mobilizare totală în realizarea marilor sarcini ce ne revin pentru 1980 Avem un colectiv de muncă tînăr, bine pregătit profesional și cu o conștiință ridicată, care garantează obținerea de și mai însemnate succese în acest ultim an al cincinalului“. Pentru cele aproape 4 miliarde lei ce urmează a se realiza — la producția globală industrială — în anul 1980 s-a ciocnit un pahar, în bătăile de gong ale orologiului care vestește trecerea pragului spre noul an, care se vrea un an de muncă și mai spornică. D. ISPAS Împreună mereu ... uminoasă ca oncinâ *, . o ia loculnță, . ..etern un eu, dar foarte realizări, imente, ceea. .ostru profecă a fost un plecat din 9ersoane 4370 xită de naveunii destul din 1980? marfă 43481, cale liberă atMl județean un de la telere Lar. O rogara cu ofițecVv. Acesta in maiorul Floarei Lar. și o familie, ara, care și-a ius la locul ășul Larmă , s-a inregisment și își că nici pînă va întîmpla ce e foarte îînt curios să il își va pernoapte una. Mi se răște, poate cer „urgența”. De serviciu sînt dr. Zoltán Maior, sora Voica Buciu, brancadierul Alexandru Silaghi și alții. Un caz foarte ușor i-a solicitat medicului priceperea și solicitudinea. In rest: nimic. Cer în continuare maternitatea. De serviciu: medicul Ludovic Cseke și asistenta Duma. Dr. Cseke mă Olimpiomează că, deocamdată, infornici un nou-născut, dar mă asigură că, în jurul orei 5, se va înregistra cu siguranță o naștere. Știe precis, deoarece Ana Chiș, în vîrstă de 30 de ani, contabilă în Sărmășag, nu mai are mult și. .. Și revin cu un telefon la 5,45. Ana Chiș născuse de cîteva minute, mai exact la 5,30, un băiat de 3.500 gr. Născuse în condiții bune un băiețel numit Călin. Mă gîndesc la Călin, file de poveste și-i urez la mulți ani. Lui, mamei lui, tatălui lui, personalului sanitar, tuturor acelora cu care am stat sau n-am stat de vorbă în această noapte a nopților mai luminoasă ca niciodată. La mulți ani! Adrian VELICHI ă Secția delecarășul mator î-ama.t. Sperea. Daplicitați, miptitutalațiile , siguil judenică și Pace-n țară, griu la vară Ce poate fi mai frumos, mai înălțător decit pacea zilei și seninul muncii, izvorul tuturor împlinirilor, a năzuințelor de mai bine? De aici și urarea „Pace-n țară, grîu la vară ..auzită frecvent în toate satele, mai cu seamă la mesele de Revelion încărcate cu bucate de tot felul — bucuria muncii de peste an. Aici, la Horoatu Crasnei, comună care s-a situat în anul trecut pe primele locuri în județ la producțiile agricole, sfîrșitul unui an și începutul celuilalt a fost trăit plenar, cu bucurie și satisfacție, de către toți locuitorii, români și maghiari, înfrățiți în muncă și nedespărțiți și în astfel de ocazii. Tovarășa Valeria Baciu, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, care a fost prezentă pe frontul muncii tot anul împreună cu făuritorii recoltelor, a ținut să fie împreună cu gospodarii comunei și cu acest prilej. Ne spune că harnicii crescători de animale ai comunei au reușit să predea la fondul de stat, anul trecut, 19.000 hl de lapte, ceea ce înseamnă un tren cu 190 vagoane de lapte. Pentru ca în 1980 „rîul alb“ să aibă debit și mai sporit, președintele C.A.P., tovarășul Gheorghe Păușan, a ținut să fie primul la programul de dimineață din prima zi a noului an, împreună cu îngrijitorii Alexandru Pop, Balta Vasile, Beke Alexandru ș.a. care au petrecut Revelionul în tovărășia celor peste 180 cooperatori în sala mare a C.A.P.-ului, a deschis pîrtie prin zăpada abundentă căzută în zori pentru a asigura furajele necesare taiiului zilei la animale. Prima zi din noul an a însemnat și un spor de 60 litri de lapte față de ultima zi a lui 1979. Semne bune anulate, deci. Așa cum susțin și cei 10 mecanizatori prezenți cooperatori la Revelion, printre ei, împreună cu colegii lor, se pot mîndri cu faptul că au reușit, ca niciodată, să facă arături de toamnă pe întreaga suprafață ce se va însămînța în primăvară, au omorît terenul din vie și livadă, au fertilizat 40 ha cu îngrășăminte naturale pertru cartofi. Nagy Alexandru, Ioan Gude, Sultani Ștefan și ceilalți mecanizatori, care au sărbătorit împreună înnoirea anului, ne asigură că în condiții normale cele 18 tone cartofi prevăzute la hectar se vor obține cu certitudine, un nivel asemănător, chiar și mai mare, fiind atins în multe tarlale unde calitatea muncii a fost situată pe primul plan. Da, cooperatorii comunei Horoatu Crasnei, așa cum ne-au convins de multe ori, sînt capabili de rezultate din ce în ce mai bune. Odată cu înnoirea anului, ascultînd cu bucurie și satisfacție îndemnurile secretarului general al partidului, președintele țării, din Mesajul de Anul nou adresat către popor, gospodarii comunei sînt și mai hotărîți să transpună sarcinile, gîndurile și dorințele lor în fapte, să obțină rezultate mai bune, rod tot mai bogat. Experiența din anul trecut cînd au obținut de pe unele tarlale cu cartofi 30 tone la hectar, cînd au depășit în multe locuri 3.000 kg grîu, 3.500 kg orz, peste 5.000 kg porumb boabe la hectar sau 25 tone mere la hectar a făcut și va face obiectul unor analize și fructuoase dezbateri în adunări și în cadrul învățămîntului agrozootehnic. Pentru ’80, deci, gîndurile locuitorilor comunei sînt optimiste. Certitudinea optimismului le stă în fapte, în mobilizarea și angajamentul de care sînt capabili la ora chemării cîmpului. Holda, respirând acum prin plapuma albă a zăpezii,va zămisli, cu siguranță, un rod bun, pe măsura hărniciei celor care au vegheat rodul pămîntului din primul moment, de la prima sămînță încorporată în sol și mai demult. Această veghe continuă, această stăruință neslăbită vor aduce în hambarul țării boabele de aur ale recoltei, vor coace pîinea albă a bunăstării noastre. S. GLIGU' La dispoziția dumneavoastră ! Revelionul tineretului organizat în toate localitățile urbane și rurale din județ. Revelionul tineretului a antrenat peste 9.000 de tineri: muncitori, constructori, cooperatori, intelectuali, elevi. La granița dintre ani, cu optimismul specific vîrstei, tinerii au sărbătorit un an de muncă rodnic, al cărui bilanț fructuos înscrie, printre altele, o depășire a planului economic la muncă patriotică cu 10 la sută, rezultate remarcabile obținute în cadrul Festivalului național al muncii și creației „Cîntarea României“ și a competiției naționale „Daciada“. Mîndri de rezultatele obținute, fiecare din tinerii prezenți, ascultînd cu atenție Mesajul adresat țării de tovarășul Nicolae Ceaușescu, a simțit, la cumpăna anilor, îndemnul de a se angaja, în fața propriei conștiințe, să pășească în noul an cu dorința fierbinte de a-și aduce un aport și mai substanțial la opera măreață de înfăptuire a hotărârilor Congresului al XII-lea al partidului. In municipiul Zalău, Revelionul tineretului s-a organizat la Clubul tineretului și la Popasul românilor. Au fost prezenți brigadieri de pe șantierul național, tineri muncitori din noile unități economice, intelectuali. Voia bună, antrenul, jocurile distractive au marcat și în acest an, pretutindeni, Revelionul tinereții ! 9999999999999999999999999999 Lucrările sesiunii Consiliului popular județean Urmare din pag. 1 Gherman, directorul B.A.J.A., a susținut raportul comisiilor permanente de avizare a proiectelor de hotărîri. In cadrul dezbaterilor, deputații și invitații, care au luat cuvîntul, au exprimat acordul lor deplin cu conținutul proiectelor de hotărîri care — în lumina documentelor Congresului al XII-lea al partidului, a orientărilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu — dimensionează principalii indicatori ai dezvoltării economico-sociale a județului nostru și,în concordanță cu aceștia, bugetul local pe anul 1980, anul celei mai înalte dezvoltări din întreaga istorie a plaiurilor sălăjene. In cuvîntul lor, Alexandru Cazac, prim-vicepreședinte al Consiliului popular al municipiului Zalău, Nicolae Maier, directorul” I.C.E.E. — Zalău, Alexandru Bora, directorul I.J.C.M., Ioan Pop, primarul orașului Șimleu Silvaniei, Vasile Lucăcel, primarul orașului Jibou, și Traian Ispas, președintele I.J.C.M., s-au referit la ritmurile înalte de dezvoltare industrială, munca intensă ce se depune pe șantierele de investiții din județul nostru. „întreprinderea noastră, care a avut privilegiul de a fi vizitată de două ori de tovarășul Nicolae Ceaușescu, încheie anul 1979, a spus Nicolae Maier, cu realizarea angajamentului de depășire a planului de producție cu 16 milioane lei și sîntem bine pregătiți pentru producția anului 1980. Ca urmare, în luna februarie vom pune în funcțiune laminorul de cupru, la care colaborăm bine cu constructorul și montorii, prin aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice vom reduce consumurile specifice și vom determina creșterea productivității muncii, vom întări disciplina de producție și tehnologică, antrenând direcție organismele în această instituționalizate ale democrației noastre economice“. Referindu-se la sarcinile din agricultură, Pompei Bîrlea, director general adjunct al D.G.A.I.A., Viorica Cristea, primarul comunei Camăr, Iulian Bălăjel, președintele C.A.P. Stîrciu, Eugen Kadar, primarul comunei Almaș, și alții au subliniat preocupările pentru modernizarea bazei tehnico-materialegriculturii, a concentrării a aprofilării ei prin creșterea ponitențialului productiv al pămîntului în vederea asigurării unor producții mai mari de cereale, plante tehnice, legume și fructe, pentru creșterea efectivelor de animale și producțiilor lor și, pe această a bază, de a contribui cu mai multe produse agricole la fondul centralizat al statului. Numeroși vorbitori s-au referit la măsurile de creștere a nivelului de trai al populației, a sporirii și diversificării serviciilor pentru populație, a dezvoltării învățămîntului, culturii și sănătății. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășa Letiția Ionaș, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, care s-a referit pe larg la succesele și mai cu seamă la neîmplinirile și neajunsurile ce au determinat însemnate rămîneri în urmă la producția industrială și agricolă, în nerealizarea planului de investiții și de punere în funcțiune a unor obiective și capacități noi. Ca urmare, vorbitoarea a cerut Consiliului popular județean și celorlalți titulari de plan să lucreze cu toată răspunderea pentru recuperarea rămînerilor în urmă și realizarea sarcinilor pe 1980, an hotărîtor pentru îndeplinirea actualului cincinal și pentru dezvoltarea economico-socială a județului Sălaj. Și în domeniul investițiilor se cer depuse eforturi mult mai mari care să ducă la punerea în funcțiune a obiectivelor planificate pentru realizarea producției industriale de cel puțin 10 miliarde lei. Importante obiective de investiții trebuie realizate în domeniile agriculturii și social-cultural în cuvântarea sa: tovarășa Letiția Ionaș s-a referit, de asemenea, la sarcinile muncii politico-educative, la necesitatea antrenării tuturor oamenilor muncii la înfăptuirea acestor mărețe și însuflețitoare sarcini ce ne revin în acest cincinal și pentru care avem permanent sprijinul conducerii superioare de partid, al întregii țări. Supuse votului, cele proiecte de hotărîri au două fost aprobate în unanimitate. Consiliul popular județean a ratificat apoi deciziile: a) eliberarea tovarășului Ioan Abrudan și alegerea tovarășului Octavian Moldovan în funcția de președinte al Tribunalului județean Sălaj; b) reorganizarea Comisiei județene de sistematizare; c) modificări în conducerea unor direcții de specialitate ; d) înființarea „întreprinderii de transporturi locale“, ca unitate economică a Consiliului popular județean.