Năzuința, aprilie-iunie 1980 (Anul 13, nr. 1139-1150)
1980-04-05 / nr. 1139
ANUL, XIII Nr. 1139 sîmbata 5 APRILIE 1980 8 PAGINI 50 BANI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SALAJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Miine si toată săptămina viitoare — ZILE RECORD LA INSAMINȚĂRI • In linii mari semănatul orzoaicei și ovăzului s-a încheiat • Restanțele acuză organizarea muncii • Pe primul plan: grăbirea ritmului la însămînțarea sfeclei de zahăr, inului, plantelor furajere și legumelor • Să nu lăsăm vremea bună să se scurgă „printre degete" . Cînd și unde se poate lucra — să se lucreze cu toate forțele! Și în această sâptămînă ploile au perturbat activitatea de pe ogoare. Cîteva ferestre favorabile ivite la începutul săptămînii au dat posibilitate totuși să se acționeze la însămînțări, ferestre de care au beneficiat majoritatea unităților. în acest fel, după cum reiese și din situația centralizată, miercuri, la Direcția generală a agriculturii, foarte multe unități, majoritatea de fapt, au încheiat sau sunt aproape de încheiere cu insămînțatul orzoaicei și ovăzului. Nu au reușit să încheie semnănatul orzoaicei, pînă miercuri, C.A.P. Creaca, Someș Odorhei, Dobrin, Benesat, Doh, Agrij, Treznea, Românași, Horoatu Crasnei, Hida, Dragu, Bălan și altele, ceea ce dovedește că in aceste unități nu s-a folosit eficient timpul favorabil, organizarea muncii nu s-a ridicat la nivelul cerințelor. Unități cu condiții asemănătoare, din aceeași zonă, vecine chiar, înregistrează stadii diferite și la semănatul sfeclei de zahăr, și inului. In timp ce mecanizatorii din Pericei, spre exemplu, au însămînțat 50 ha cu sfeclă de zahăr din 60 planificate, cei din Vîrșolț nu au însămînțat nici un hectar din cele 50 prevăzute. Suprafețe mai mari cu sfeclă de zahăr au mai însămînțat, pînă miercuri, C.A.P. Someș Odorhei, Năpradea, Someș Guruslău, Dragu, Sînmihaiu Almașului, Valcău, Marca și altele, în timp ce la Dobrin, Sălățig, Gîlgău, Rus, Camăr, Ip, Sărmășag, Lompirt, Bobota și în alte unități cu suprafețe mai mari nu s-a început lucrarea. Exemple asemănătoare se pot da și la cultura inului. Plantele de nutreț în ogor propriu au fost însimînțate în proporție de 24 la sută în fermele I.A.S. și 33 la sută în C.A.P., iar trifolienele în cultură ascunsă, în C.A.P în proporție de 18 la sută. De reținut că în fermele agricole de stat, trifolienele în cultură ascunsă sau S. GLIGUȚA C.A.P. Meseșeni , se alimentează mașina de plantat cartofi DIN SUMAR: • „Ziua sănătății" (In pag. a II-a) • Viața de partid : Comuniștii trebuie să se afirme in primul rind ca oameni model (In pag. a IlI-a) • 1980 — Sălaj, cota 10 miliarde (în pag. IV—V) • Liceul de construcții — o pepinieră de cadre (In pag. a VI-a) • Faptele noastre în lumina Codului etic (în pag. a Vil a) SAPTAMÎNA POLITICA Realegerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în înalta funcție de președinte al Republicii a fost primită de întregul nostru popor cu profundă satisfacție și mîndrie patriotică. Toți fiii pămîntului românesc, într-o singură voință, într-un singur cuget și simțire, au repetat, cuvînt cu cuvînt, împreună cu cel mai iubit fiu al patriei solemnele cuvinte ale jurămîntului de slujire cu credință a României socialiste. Sub impulsul puternic al acestui moment istoric, în cuvinte pline de căldură, respect și admirație, organele și organizațiile de partid județene, municipale, orășenești și comunale de pe întreg cuprinsul țării, organizațiile de masă și obștești, colectivele de muncă din întreprinderi, fabrici, șantiere și instituții au adresat telegrame de felicitare conducătorului statului, urîndu-i sănătate și viață îndelungată, angajîndu-se, totodată, să nu precupețească nici un efort în opera de înfăptuire a Programului partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. Este aceasta o dovadă grăitoare a unității poporului român în jurul partidului, al secretarului său general, al întîiului nostru președinte — tovarășul Nicolae Ceaușescu. In mesajele de peste hotare adresate președintelui Republicii, cu ocazia realegerii sale în această înaltă funcție, de conducători de state și guverne, conducători de partide și mișcări revoluționare din toată lumea, de personalități marcante ale vieții politice internaționale se transmit ce- Continuare în pag. a II-a Continuare în pag. a V-a Sesiunea de constituire a Consiliului popular județean Intr-o atmosferă de vibrant entuziasm patriotic, cînd întregul nostru popor își exprimă satisfacția deplină pentru realegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în înalta funcție de președinte al României socialiste, luni, 31 martie a.c., avut loc sesiunea de constituiare a Consiliului popular județean. In conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr. 57/1968, prima parte a lucrărilor sesiunii a fost condusă de către tovarășul Ilarie Giijoabă, decanul de vîrstă al deputaților aleși la 9 martie în cele 87 circumscripții electorale județene, asistat de doi deputați. După alegerea comisiei de validare, însărcinată cu verificarea legalității alegerilor de deputați în Consiliul popular județean, a urmat raportul acestei comisii în care s-a arătat că pentru Consiliul popular al județului Sălaj au fost propuși 152 candidați de deputați, din care în 31 circumscripții electorale câte un candidat, in 47 circumscripții câte doi candidați și în 9 circumscripții , câte trei candidați. De asemenea, comisia de validare a constatat că toți cei 87 de deputați au fost aleși în conformitate cu prevederile Constituției și ale Legii electorale a Republicii Socialiste România. După supunerea la vot a raportului comisiei de validare, care a fost aprobat în unanimitate, sesiunea a declarat constituit Consiliul popular județean. Cei prezenți au trăit, apoi, un moment solemn: deputații in Consiliul popular județean au depus jurăminte, de credințâ și devotament față de Republica Socialistă România. După constituirea Consiliului popular județean, lucrările sesiunii au fost conduse de prezidiul ales. S-a trecut la alegerea Comitetului executiv Continuare în pag. a III-a Aspect din timpul desfășurării lucrărilor sesiunii Consiliului popular județean La Complexul balnear Boghiș A început istoria pompelor de încălzire românești , mult spus? Gazetăresc spus, se vor grăbi, probabil, unii cititori cu aprecierea. Ei bine, vă mărturisesc că autorul acestor rînduri nu are nici uz, merit în formularea titlului de mai sus, de invidiat pentru un gazetar, orice s-ar spune El aparține unui specialist (Paul Zdrenghea, șeful atelierului cercetare din cadrul I.C.P I.A.F Cluj-Napoca), prezent la punerea in funcțiune a unei instalații menite sa extragă căldura din apa geotemala uzată și să o redistribuie la o temperatură ridicată (pînă la 70 grade) în caloriferele din incinta Complexului balnear Boghiș. Pompă de căldură, pompă de incălzire, agregat-pompă sînt termenii pe care i-am auzit utilizîndu-se, dar care defineau unul și același lucru : o instalație care preia căldura de la un mediu cu o temperatură scăzută și o transmite altui mediu la o temperatură mai ridicată, consumînd o cantitate de energie mecanică sau electrică. Altfel spus, stimați cititori, mai protocolar dacă vreți, la 27 martie, în premieră, la Boghiș, a intrat în funcțiune, experimental, pompa de căldură tip G.P.C.-100, care furnizează 100.000 kilocalorii pe oră, o excelentă realizare a inteligenței tehnice românești, cu șanse de a intra cu de curînd in producție de serie. Ce reprezintă această soluție tehnică? Un răspuns concret la cerințele formulate în documentele programatice ale partidului pe linia folosirii eficiente și gospodăririi judicioase a oricăror surse de energie, pe linia restrîngerii folosirii țițeiului și gazelor în procesele de ardere în condițiile actualei crize energetice. „In conceperea noilor tipuri Eugen TEGLAȘ Continuare in pag. IV—V Un spor de producție în valoare de 2.000.000 lei Antrenați cu toată ființa lor în întrecerea socialistă pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe întregul cincinal actual, lucrătorii din cadrul Întreprinderii de prelucrare a lemnului Sălaj obțin rezultate remarcabile. Astfel, ei raportează că sarcinile de pian și angajamentele asumate pe primul trimestru au fost îndeplinite la toți indicatorii. Sporul valoric înregistrat la producția globală industrială depășește 2.000.000 lei, fiindu-se, suplimentar, la export, produse în valoare de 300.000 lei valută. In aceeași perioadă, cheltuielile planificate la 1000 lei producție marfă au fost diminuate cu 3 lei, din care 2 lei la cheltuieli materiale. Cu planul, la export, depășit Cu fiecare zi, colectivul de muncă de la Cooperativa „Meșteșugarul” din Jibou amplifică ritmul de realizare a producției fizice. Un accent deosebit se pune pe valorificarea materiei prime locale. Pînă la ora actuală, harnicii meșteșugari de aici și-au realizat sarcinile de plan, la export, aferente primelor 5 luni ale anului. Sporul de producție obținut, peste prevederile primului trimestru, trece de 39.000 lei valută, spor concretizat, printre altele, în 10.000 scaune cu împletituri foi porumb și 3.000 coșuri din împletituri nuiele de răchită.