Năzuința, iulie-septembrie 1981 (Anul 14, nr. 1204-1216)
1981-07-04 / nr. 1204
■ ANUL XIV NII. 1204 SIMBATA 4 IULIE 1981 8 PAGINI 50 BANI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SALAJ AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Plenara Comitetului Capacitățile de în funcțiune * Ieri, 8 iulie a.c., la Zalău s-au desfășurat lucrările plenarei Comitetului județean de partid, la care au participat, ca invitați, secretarii comitetelor orășenești și comunale de partid, activiști de partid și de stat, conducători de unități și secretari ai organizațiilor de partid din industrie, construcții, transporturi și instituții județene. Plenara a adoptat următoarea ordine de zi: 1. Raport privind modul în care organizațiile de partid și consiliile oamenilor muncii din unitățile de construcții și beneficiare se preocupă de realizarea planului de investiții și construcții in vederea punerii in funcțiune la termenele planificare a obiectivelor industriale și social-culturale pe anul 1981. 2. informare cu privire la modul în care este antrenat activul de partid un ac județean de partid ----------------------------------------, producție puse la termena tivitatea de realizare a sarcinilor cu care se confruntă organele și organizațiile de partid. Analizînd stadiul de realizare a planului de investiții și construcții pe primul semestru al anului, în raport și în dezbateri s-a subliniat, ca orientare prioritară, accentul ce s-a pus pe finalizarea obiectivelor și capacităților aflate în curs de execuție din anii anteriori. Astfel, au fost puse în funcțiune etapa prioritară la I.T.I. Zalău, Filatura de bumbac Șimleu Silvaniei, capacități de țesături crude la Integratele de in din Zalău și Jibou, Fabrica de scaune a I.P.S. Zalău, Instalația de aer comprimat etc. Datorită colaborării mai bune între constructor și beneficiar pe linia asigurării continuității Continuare în pag. a III-a a __________________________________________ (In pag. a III-a) ■ La II. „Sălajul“ — Sărmășag. Aplicarea propunerilor făcute de oamenii muncii. ■ De ce nu se produc încă anvelope? ■ Vecinii nu mai sunt vecini in . . . ierarhia laptelui. (In pag. IV—V) ■ O sărbătoare a verbului românesc. (In pag. a VI-a) Din sumar: ■ Anchetă: Autoconducerea muncitorească. Caracteristica generală a actualului plan cincinal. Trecerea de la dezvoltarea extensivă la cea intensivă Obiectivul strategic al actualei etape a dezvoltării noastre economice și sociale, stabilit de Congresul al XII-lea al partidului, îl constituie propulsarea României din stadiul de țară socialistă în curs de dezvoltare pe orbita țărilor mediu dezvoltate ale lumii. Garanția cea mai sigură a atingerii acestui obiectiv de importanță vitală în îndeplinirea Programului partidului de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism o dau direcțiile dezvoltării noastre economice și sociale, stabilite în cadrul cincinalului 1981—1985. Iute intr-un climat de Dezbălucru, cu o înaltă exigență și spirit de răspundere, în cele mai înalte, mai largi și competente forumuri ale democrației muncitorești, socialiste, din țară -- Congresul consiliilor oamenilor muncii, care in fstit 11.000 de muncitori și a specialiști. Plenara CC. al P.C.R., Plenara Consiliului Național al F.D.U.S., Camera legislativă a consiliilor populare și, în final, adoptate de Marea Adunare Națională — direcțiile dezvoltării noastre în actualul cincinal au întrunit, practic, adeziunea impresionantă a întregului popor. Tocmai în această adeziune constă garanția cea mai sigură a înfăptuirii lor. Poporul și-a gîndit propriul viitor, poporul i-a dat putere de lege, poporul va înfăptui ceea ce a gîndit și hotărît. Sintetizînd magistral fapt, secretarul general acest al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază cu deosebită forță că „Numai și numai cu poporul vom construi socialismul! !’entru popor îl construim — și numai acționînd în acest fel partidul nostru își va asigura în continuare rolul său de conducător politic în întreaga etapă istorică pe care o străbatem în momentul actual’’. S-a evidențiat din nou, în mod strălucit, pe întregul parcurs al desfășurării lucrărilor înaltelor forumuri ale țării, rolul determinant, hotărîtor, al tovarășului Nicolae Ceaușescu în inițierea, conceperea și elaborarea direcțiilor de dezvoltare ale țării, în conducerea amplului proces de adîncire a democrației socialiste, în perfecționarea necontenită a întregii activități economice și sociale. Cu o inegalabilă putere de pătrundere a fenomenelor, de previziune, conducătorul partidului și statului nostru demonstrează magistral — in Expunerea ținută in deschiderea lucrărilor celui de-al II-lea Congres al consiliilor oamenilor muncii — că progresul istoric, economic. Continuare în paga III-a La cota unor eforturi maxime SECERIȘUL ORZULUI * și însămîntatul culturilor succesive! f t ■ IN 2—3 zile, sa încheiem recoltatul ORZULUI a PAIELE — STRINSE ȘI DEPOZITATE CU GRIJA a DE CE ÎNTÎRZIE SEMĂNATUL CULTURILOR SUCCESIVE? B ÎN BAZELE DE RECEPȚIE, PRELUAREA OPERATIVA A RECOLTEI In prima parte a săptămînii pe care o încheiem, secerișul orzului s-a generalizat, a început aproape în toate unitățile. S-a intrat, cum se spune, în plin cu toate combinele, iu numai trei zile fiind recoltate aproape 5.000 de hectare. De fapt, acolo unde au funcționat bine combinele — căci multe s-au defectat de la, primele brazde! — în cîteva zile s-a și încheiat secerișul orzului. Printre primele cooperative care au încheiat această lucrare se numără cele din Someș Odorhei, Năpradea, Someș Guruslău, Benesat, Rus, Zăuan, Asociația Nușfalău, Sărmășag, Lompirt ș.a., de unde combinele au și fost detașate în alte unități, acolo unde lanurile prezintă o coacere mai întîrziată. De fapt, s-au creat condiții ca in cîteva zile secerișul orzului să se încheie în toate unitățile, mai cu seamă în cele din raza consiliilor unice Agrij, Zimbor și Ileanda, unde secerișul a început mai tîrziu, determinat de stadiul coacerii orzului. Se constată însă că în urma combinelor paiele nu sînt strînse cu aceeași grabă, că presele de balotat nu lucrează cu ritmul cerut, eliberatul terenului întîrzie și, ca atare, se amină și însămînțatul culturilor succesive. Iată, între cît s-a recoltat și suprafețele eliberate de paie, conform datelor con Simion GLIGUȚA Continuare în pag. IV—V r~ Săptămina politică Bl Săptămina aceasta a avut loc, sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In cadrul lucrărilor plenarei au fost supuse dezbaterii: 1. Proiectul Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România în cincinalul 1981—1985; 2. Proiectul Planului de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare pe perioada 1981— 1985. La plenară s-a subliniat că Proiectul Planului național unic de dezvoltare economico-socială a R.S.R. și Proiectul Planului de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare în cincinalul 1981— 1985 corespund pe deplin orientărilor Congresului al XII-lea al P.C.R. și asigură trecerea intr-o etapă nouă, superioară a înfăptuirii Programului partidului de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism. In cadrul plenarei s-a arătat că înfăptuirea prevederilor celor două proiecte de plan va accentua dezvoltarea țării atît in domeniul bazei tehnico-materiale, cît și al organizării societății, al îmbunătățirii condițiilor de trai ale maselor, a înfloririi învățămîntului, științei și culturii. Plenara a exprimat hotărîrea clasei noastre munci-Continuare în pag. a VIII-a „Ziua constructorului de mașini“ *Incepînd cu întâia duminică de iulie a anului 1973, in calendarul muncii a apărut o zi înscrisă cu roșu, „Ziua constructorului de mașini , ca un omagiu adus, celor peste un milion de făurari de mașini, utilaje și instalații, care contribuie la înzestrarea tehnică a obiectivelor industriale, așezate armonios pe tot cuprinsul țării. Datorită politicii înțelepte a partidului, de repartizare judicioasă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării, constructorii de mașini au apărut și pe străvechile meleaguri sălăjene. Și, odată cu ei, Sălajul a făcut cei dinții pași pe calea industrializării. Primii constructori de mașini au fost cei de la întreprinderea de armături industriale din fontă și oțel, apoi cei de la întreprinderea de conductori electrici emailați din Zalău, oameni care, dornici de afirmare, și-au descoperit vocația, realizînd, in scurt timp, produse cu performanțe tehnice care concură pe piața internațională. Amintim: mașinile agregat, robineții năimii, robineții pentru petrochimie și robineții cu acționare electrică — realizați de constructorii de mașini de la I.A.I.F.C., sîrmă dublu cositorită, conductori destinați bobinării automate pentru aparatele electrocasnice, conductoare termoaderente de tip ESA destinate realizării bobinei de defleție pentru televiziunea în ctitori și alte produse D. ISPAS " Continuare în pag. a IV’-a