Năzuința, aprilie-iunie 1989 (Anul 22, nr. 1608-1620)

1989-04-04 / nr. 1608

J mitionCĂ --------------------------------------------------------------------* \ Generalizarea însămînțării porumbului ■ Intensificarea ritmului de lucru Traversăm o perioadă deosebit de favorabilă pentru grăbirea și realizarea la un înalt nivel ca­litativ a tuturor lucrărilor agri­cole de primăvară. Sînt condiții de lucru care trebuie valorifi­cate și mai intens, pentru a se putea încheia semănatul tuturor culturilor de primăvară pînă la data de 10 aprilie a.c. Această sarcină, stabilită de conducerea partidului, supune priceperea și capacitatea tuturor factorilor de conducere și de execuție din u­­nitățile noastre agricole la un sever examen, în primul rînd, capacitatea specialiștilor care trebuie să se afle in prim-pla­­nul muncii de conducere și or­ganizare a întregii activități teh­nologice. Pentru a se imprima un ritm alert tuturor lucrărilor agricole, comandamentul agricol județean, cu prilejul telestației de ieri di­mineață, a stabilit noi măsuri tehnice și organizatorice, pe pri­ma filă a urgențelor înscriind urme lucrările de pregătire a terenu­lui, erbicidatul și semănatul po­rumbului, cultură care ocupă cea mai mare suprafață răma­să de semănat. în condițiile climatice din a­­ceastă primăvară, cînd se cere păstrată, prin toate mijloacele, umiditatea din sol, s-a dispus să se folosească la pregătitul tere­nului toate combinatoarele, în­soțite de grape elicoidale. în parcelele cu arături neuniforme, efectuate mai recent, se vor u­­tiliza și grapele cu discuri, în agregat cu lamă nivelatoare și grape cu colți reglabili, în schimb în parcelele puternic îm­buruienate (pir, odos etc), gra­pele cu discuri vor fi urmate, după erbicidare, de combinatoa­­re. Se va respecta programul de erbicidare comunicat, cu preci­zarea să nu se utilizeze doze ri­dicate de Pitezin. în cursul zi­lei de ieri, s-au constatat, în mai multe zone ale județului, temperaturi de peste 8 grade C la adîncimea de 10 cm. Ca a­­tare, se va declanșa și generali­za semănatul porumbului în toate unitățile. Specialiștii reco­mandă să se înceapă semănatul cu hibrizi mai tardivi (F-378, F-270, T-200, Pionier-3901, 3978 și 3839) și să se continue cu cei timpurii, din grupa 100, mai cu seamă acolo unde se vor am­plasa cereale de toamnă. Odată cu semănatul se vor încorpora și îngrășăminte chimice, iar pentru păstrarea apei în sol, se­­mănătorile de porumb vor fi echipate cu tăvălugi. Chiar dacă semănatul porum­bului concentrează forțe meca­nice importante, să nu uităm că mai avem și alte lucrări, dintre toate atrăgînd atenția realizarea însămînțărilor și plantărilor la toate celelalte culturi, conform structurii și planului dat. In a­­cest context, să avem în atenție plantatul cartofilor de toamnă, realizat doar pe 19 la sută, pînă ieri. Dacă în C.A.P. Crasna, Stîr­­ciu, Horoatu Crasnei și alte u­­nități s­au plantez­e cele mai mari suprafețe cu această cultură, ac­țiunea demarează foarte anevoios în C.A.P. Bălan, Hida, Sfăraș, Almașu, Sîg, Bănișor etc și n-a Continuare în pag. a V-a Proletari din toate țările, uniți-vă ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SALAJ AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXII NR. 1608 SIMBATA, 1 APRILIE 1989 8 PAGINI I LEU în spiritul sarcinilor și exigențelor formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu La I.A.I.F.C. Zalău: Zile intense de lucru Mobilizare exemplară pentru realizarea integrală a planului pe trimestrul S-a încheiat, ieri, primul tri­mestru al anului și fiecare co­lectiv de oameni ai muncii are acum posibilitatea să facă o evaluare exactă a rezultatelor obținute, să aprecieze, prin a­­ceastă prismă, cum anume s-a muncit, cît de bine a fost pre­gătită activitatea­ productivă a acestui an. Din preliminările făcute reiese că o seamă de u­­nitâți economice au cîștigat o experiență în perioadele ante­rioare, obținînd rezultate bune în realizarea producției marfă industrială, a producției fizice, a exportului și în reducerea costurilor de producție. Este vorba, in primul rînd, de I.M. Sălaj — Sărmășag, întreprinde­rea electrocentrale, I.P.C., în­treprinderea „Filatura de bum­bac“, întreprinderea „Integrata de in“ — din Zalău, întreprin­derea de tricotaje din Cehu Sil­vaniei, I.J.T.L. Sălaj, I.V.P.S. Zalău, I.J.P.I.P.S. Sălaj și altele, în același timp, alte unități să­­lăjene nu și-au îndeplinit sar­cinile de plan la producția fi­zică, la alți indicatori. Sarcinile de plan pe trimes­trul II sunt sporite față de pri­mul trimestru — sarcini la ca­re se adaugă și restanțele în­registrate de unele unități eco­nomice — a căror realizare so­licită din partea organelor și organizațiilor de partid, a con­siliilor oamenilor muncii, a co­mitetelor de sindicat și U.T.C., a fiecărui lucrător în parte ma­ximum de efort fizic și de in­teligență. Tocmai de aceea se impune, cu necesitate, luarea unor asemenea măsuri, asigura-Continuare în pag. a IV-a S&PTЕ MÎNA POLITICĂ . Ziarele cotidiene au publicat interviul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, acordat ziarului egip­tean „Al-Mess“. Răspunzînd unei întrebări adre­sate de redactorul șef al ziarului mai sus amintit, conducătorul țării noastre a spus : „Anul acesta, Ro­mânia aniversează 45 de ani de la victoria revoluției de eliberare so­cială și națională, antifascistă și antiimperialistă. în această perioa­dă în țara noastră au avut loc mari transformări revoluționare." Se poate spune că am parcurs mai multe etape istorice — de la Ro­mânia burghezo-moșierească la so­­cietatea socialistă multilateral dez­voltată“. în 1945, circa 80 la sută din populație lucra în agricultură; în 1989, România a devenit o țară industrial-agrară,­cu o industrie dezvoltată, puternică și modernă, cu o agricultură socialistă care a cunoscut mari realizări. Industria românească realizează astăzi o producție de­ peste 120 ori mai mare decît acum 45 de ani, iar producția agricolă este de peste 8 ori mai mare. Venitul național a crescut de peste 36 de ori, pe aceas­tă bază s-a asigurat dezvoltarea ge­­­nerală a țării, ridicarea nivelului de trai material și spiritual, îndeo­sebi după Congresul al IX-lea al partidului s-a pus un accent deo­sebit pe crearea de noi zone și plat­forme industriale, condiție esențial Continuare în pag. a III-a V________________ZJ Din cronica întrecerii socialiste în întîmpinarea zilei de 1 Mai , PE PRIM PLAN, EX­PORTUL. Situînd în centrul preocupărilor înnoirea conti­nuă a producției — pe măsu­ra cerințelor pieții externe — și realizarea ei ritmică, co­lectivul de muncă de la în­treprinderea de tricotaje din Cehu Silvaniei a reușit să-și îndeplinească sarcinile de plan la export aferente pri­mului trimestru al anului în proporție de 111 la sută. • CALCAR PESTE PLAN. Preocuparea stăruitoare pen­tru folosirea cu­­ randamente sporite a utilajelor și mașini­lor din cariere, pentru utili­zarea deplină a timpului de lucru, a permis lucrătorilor de la Exploatarea minieră Jibou să-și îndeplinească, lună de lună, sarcinile de plan fi­zice. Astfel, de la începutul anului și pînă în ziua de 30 martie a.c. minerii de aici au extras, peste plan, 2.000 tone calcar, solicitat de combina­tele chimice și siderurgice din țară. • PRIMELE HECTARE INSAMINȚATE CU PORUMB. Nu s-a întîmplat niciodată în județul nostru ca în luna martie să se însămînțeze porumbul! Nici n-au existat condiții favorabile cum sînt cele de acum, condiții de care, cei harnici și cura­joși, beneficiază din plin. Iată, primii care au pus boabe de porumb în sol sunt mecanizatorii din A.E.S. Nușfalău (director, Vasile Mirgheș), cei de la C.A.P. Nușfalău, Dioșod și Crișeni. Tovarășul Vasile Chiș, președintele C.U.A.S.C. Nușfalău, ne informează că în zilele următoare se va declanșa semănatul la porumb pe un front mai larg, cu toate forțele și în celelalte unități agricole. Pentru că se știe, semănînd mai repede, vom culege mai repede! PĂDURILE SĂLAJULUI ÎN „LUNA PĂDURII“ Interviu cu ing. Gheorghe BOTEZATU, inspector șef al Inspectoratului silvic județean . Avînd funcții produc­tive și ecologice de mare însemnătate pentru dezvol­tarea economico-socială creșterea calității vieții, pă­șu­nurile tării reprezintă componentă a­ avuției natio­o­nale, care trebuie perma­nent conservată, protejată, bine­ gospodărită și, nu în ultimul rînd, dezvoltată, re­generată. Aflîndu-ne în miezul „Lu­nii pădurii“, v-am ruga, to­varășe inspector șef, să in­­sistați puțin asupra acțiuni­lor întreprinse in această primăvară in vederea rege­nerării pădurilor Sălajului. — Pentru regenerarea pă­durilor există un program u­­nitar, cuprinzînd perioada 1986—1990. Din acest pro­gram, pentru acest an, ne re­vine sarcina de a împăduri 1015 ha — 300 ha în fondul forestier (din care regenerări naturale, 100 ha), 695 ha în Aurel PAUȘAN Continuare în pag. a VI-a

Next