Neamul Românesc, august-decembrie 1908 (Anul 3, nr. 91-151)
1908-11-26 / nr. 141
2230 NEAMUL ROMÂNESC creștinii supuși, din Moldova, da. d. Tache Ionescu il leagă și-l va lega, cu lanțuri de la cheile colegului său Mochi. Altul a vorbit de Moldova, care urmează pe d. Ionescu, și un al treilea, de «vechea tradiție moldovenească». Din lejeveniau zimbetele semnificative din partea celor mai autorizați represintanți ai celor mai «vechi tradiții» talmudice din Moldovă. — De la încă un orator s’a aflat rațiunea de a fi a partidului tachist, el vine dintr’o «necesitate firească». Țara, avind o «necesitate firească», a dat la lumină acest partid. — A mai vorbit unul, fugar de la liberali, care spunea că mai aduce tV «fără condiții.» Imediat, cei SD au fost presentați, fotografiați și măsurați de serviciul antropometric al partidului. — Un advocat din Iași a salutat presa cu cuvintele d-lui Pichon. — D. Tache Ionescu a declarat cum a căpătat iluzia că și-a descoperit o conștiință, și a adaus că sufere tot așa de puțin de «falsa modestie», cu cât e incapabil de modestia cea adevărată. A dat asigurarea că «inima» celor de față are «taine», pe care ar fi fost desigur necuviincios să le dea la iveală. — S’a cetit o telegramă de la Belu din Roman. Una de la Belu din București ar fi fost un prognostic al viitorului partidului, N. Iorga. Cancerul Romînilor din Ardeal. «Intriga, ura și uneltirile» n’au dispărut până astăzi. Pile înveninează viata Romînilor ardeleni de pretutindeni. Dacă in Caransebeș,e ură, în Brad intrigi și in Sibiiüum tirî, apoi in Brașov sini de toate , ura rămine insă mai mult între zidurile acestei vechi cetăți, iar intrigile și uneltirile ieau drumul Sibiiului, să mai îmbogățească și reședința bisericească cu ce nu are în deajuns. Fiindcă apariția es* v**ner*dá, iți vine să crezi că două generații stau in luptă greavo , cari intrigați și sunteți plini de ură, și noi, cari dăm toate la iveală, cari vă stăm în față cu ochiul curat și îndrăzneț. O revistă al cărui scop este sanarea putregaiului de viață politică și socială, care ne innăbușă, va trebui să atingă și viața Romînilor ardeleni, unde ea singerează din răni puturoase. Vrem s’o facem aici. Dacă cunoaștem un caș, nu înseamnă că n’am cunoaște pe toate celelalte, deoarece cașul e tipic. Ei bine, oameni in postțil destul de innalte desăvirșesc pe toate căile munca depusa de Guvern intru ruinarea puterilor noastre. Deci intr’un timp care nu mai seamănă aproape de loc cu cel de acum treizeci de ani, cînd milioanele de Robini din toate părțile se simțesc