Neamul Românesc, iulie 1909 (Anul 4, nr. 71-84)
1909-07-24 / nr. 81
1290 NEAMUL ROMÂNESC Înțelege oricine că un popor lipsit de orice grijă și temere pentru viitorul său, un popor stâpin pe toată întinderea moșiei sale, un popor bogat și cult zburdă, are de ce zburda, e slobod să zburde în voie. De ce n’ar zburda de disidenții din comitetul național în fericita Bucovină, stâpinită de nația lor și scutită de orice năcazuri ? Căci numai acesta e motivul disidenței: de ambiții personale se poate vorbi, cînd sînt in joc persoane atît de iubitoare de neam ? E drept că, in locul jocului de-a disidența, s’ar fi putut găsi altă ocupație politică pentru clasa conducătoare a neamului nostru acolo. Un program ar fi luminat drumul, munca ar fi unificat silințele. Așa însă, cu o vacanță de vre-o doi ani de la alcătuirea «dirigenței», e natural să se trezească tot felul de ginduri și pofte, ori măcar zburduciuni. Pe lan, unde se ară, se prășește, se seceră, nu izbucnesc certele; ele pornesc în lunile moarte ale iernii. Și luni moarte au fost în Bucovina, unde alte neamuri fac altă politică. Rodul lor îl avem astăzi: disidența. O vom avea desigur, fățișă și îndrăzneață, atita timp cit se va sta pe cuptor, ca până acum în toiul ceasurilor de muncă. N. IORGA. ANCHETA NOASTRA. XXXIII. Din comuna M., județul D., primim următoarele : I. în ceia ce privește legea agrară : 1) Izlaz nu s’a dat, deși are Statul alături moșie proprie pentru izlaz, dar servește arendașului spre a se îmbogăți din livezile ce le arendează, pentru a lua trei plăți din recolta unui an: pășunatul înnainte de Sf. Gheorghe, cositul finului și pășunatul în urma cositurii. 2) Comisia regională nu s’a văzut prin comună ; a trecut ca fulgerul cu automobilul pe șoseaua județeană, s’a oprit la Domeniul Coroanei, observind starea pămîntului după indicațiile șefilor de cultură, căci pe oameni i-au gonit de pe moșie, spre a nu da ochii cu comisia, iar seara s’a înnapoiat la reședință. 3) La început a venit un inspector la Primărie, și a promis oamenilor că va lua măsuri pentru ușurarea învoielilor, potrivit cu starea pămîntului, care este de cea mai proastă calitate, dar de atunci, nimic , sătenii reclamă telegrafic abuzurile arendașilor, și d. inspector deleagă pe d. administrator a cerceta și împăca astfel capra cu varza. 4) Contractele pentru învoieli se încheie după lege intr’un fel, dar așa-numitele «obligații» închipuite de bani primiți se fac cît de multe, pentru arat, secerat, cărat ș. a., și omul e silit să se oblige, căci altfel e gonit din moșie.