Neamul Românesc, iulie 1921 (Anul 16, nr. 144-170)

1921-07-24 / nr. 164

■*r Anul al XVI-lea n-1 *18fc abonamentul Pa üb­an în țară. 100 lei Pe ș­ase luni . . BO » Pe trei luni ... 40 > Pentru străinătate dubla. EXEMPLARUL 50 3 ANI , Foaia Partidului Naționalist-Democrat. TELEFON REDACȚIA­­ 12/60. ADMINISTRAȚIA 5/41. Apare zilnic Director: N. IORGA redacția Str. Domnita Anastasia­­. ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii Noi n­r 12 DEMOCRATUL . In mijlocul tulburării pro­duse de cuvintele pe care le-a rostit și de actele pe care le-a impus, ministrul de Interne a apărut ca să îndemne la colaborare pe aceia cărora le-a adresat cea mai trivială insultă după ce de un an și jumătate nu li cruță tot ce poate umili și ființa omenească cea mai puțin pretențioasă în mate­rie de demnitate personală și politică. Colaborare, pentru ce? A­­păsat, predicatorul bunei înțelegeri cu aceia cărora păcă ieri doar nu li deschi­dea, ca unor simpli socia­liști porțile temniței preven­tive — specialitatea sa —, spune că oferta, care se pare a fi destul de gustată, o face în calitate de de­mocrat. Democrat Democrat, omul care pu­blică broșura cea mai feu­dal disprețuitoare contra principiului de expropriere, în care vedea, nu numai un atentat contra proprietății sacre și o sîngeroasă ofensă față de trufia castei sale, dar și o măsură lipsită de orice sens, o prostie incali­ficabilă și un act de cea mai ordinară demagogie? Democrat, omul care prin niciun cuvînt, prin niciun gest n’a arătat că părăsește această ideie conducătoare în aprecierea chestiei țără­nești pe care de­sigur, o mie de ani să fi trăit și să fi avut la disposiție o întreagă armată de mameluci ca a­­cei din Cameră, și n’ar fi ridicat-o ? Democrat, cel d’intăiu mi­nistru în România care a arestat și a ținut fără jude­cată deputați cari înnainte de toate aveau vinovăția u­­nor credinți politice și so­ciale deosebite de ale sale? Democrat, spiritul emi­namente polițist care și azi ține supt censură presa ce nu corespunde intereselor sale și îngăduie a se su­prima la Chișinău și la Cer­năuți tot ce-i jignește per­soana și partidul? Și sunt adversari— și ad­versari focoși!—cari, la cel d’întăiu cuvînt «democra­tic» din partea lui, se simt mișcați pănă în adîncul ju­nimii? Nu, rău, am ajuns a pre­face toată viața noastră po­litică într’o sinistră masca­radă...» N. IORGA Cum se repetă istoria (Sau alte măști, aceiași gamă) Ca ori­ce creștin, am și ea c în­­dățeniile mele. Aga, bună­oară, nu mă pot lăsa de mitul obi­­ceiu da a scormoni «printre vra­furi prăfuite», prin vechi arhive și biblioteci. Și acolo se găsesc lucruri curioase și interesante : note și documente oara arată că nu e nimic nou supt soars și că Istoria politicianismului e nouă și veșnic veche. Ara supt ochi o foaie humoris­­tică oara poartă voleatul 1879. Printre titluri, se găsesc aces­tea: «Perdaf eupîlre eau poHti­­vească răfuială» și «Starea higie­­nică a celor șapte sfetnici» (a­­vidîrat: numărul miniștrilor nu ajunsese, ca acum, să se numere cu duzinele). In acest din urmă articol, e vorba de un ministru care păti­­mia do­xen&morisîre (rsmolis* meni), altul sufaria de boala năprasnică asoarids sau ssea­­rizi și se adaugă că­ leacul turburării creierilor este retra­gerea la liniștea absolută, dar leacul sscaridelor, sapa și lopata. Se găsește acolo și un cate­hism politic, în formă de Inte­rogatoriu jsau dialog: tlntrebaciunei că VQ este supre­ma forța vitală de la care ema­năm? Răspunsăciune: Gorila, întreb.: Clas este principalul închinător al acestor zămielitori ? Răsp.: Darwin. Întreb.­: Ce ce jertfește acestui erou ? Răsp.: Rațiunea. întreb.: Unde stă Patria? Răsp.: Oriunde găsim o țară pe cara o putem exploata, și sar fără cîni. Intreb.: Cereaîmi principalele noastre drepturi? Răsp.: A înfige adînc cuțitul în inima budistului și a econo­misi, afară de lefuri și diurne, domenii, păduri, min.*­, antre­prize, concesii și recompense. *­ S’ar crede că e vorba de Reșița și Tișița. Întreb.: Au sectarii lui Gorilă și datorii? Răsp.: Da. Principalele sunt a­uri căpițele încoronate și a fi totodată patrioți masalagri, întreb.: Și în ce crede princi­­palminte secta noastră? Răsp.: In­lăturarea pîntecu­­lui și gsinisirea largului și pa­trioticului buzunar. Intreb.: Cari sînt factorii prin­cipali pe cari se razimă secta noastră ? Răsp.: Fanatism, ignorantism, esclusivism și terorism, întreb.: Oare sunt principalele metehne ale capului sectei ? Răsp.: Ignorant, astuțios con­spirator, cosmopolit, întreb : Ce i se ctitorește? Răsp.: Supunere oarbă și ma­­salaie nestinse.» Este sau nu adevărat că ve­­leatul 1879 nu-i tocmai sta de departe și că istoria se repetă? Dela baia, Proverbe venețiene Patru ochi văd mai bine ca doi.* Cine plînge pentru toți, nu simte pentru nimeni. # Gînd sufd în jăratec, îți dă cenușa 'n ochi.* Om care­­ ură, femeie care illeg?, cal care asudă,—ne sunt temem Intr’înșii.♦ Pentru toți răsare sorii*. * Lucrurile cele minunate cu lingurița sa se mănînci. Problema Silesiei-de-sus Agravarea situației în Sile­sia Superioară, la care se a­­daugă recomandarea experților aliați de a se lua imediat o ho­­tărîre, a îndemnat Guvernul en­glez să propună întrunirea Con­siliului suprem pe ziua de 28 iulie la Boulogne. Din partea Angliei vor lua parte doi Bal­four și Lord Curson. „Acordat politic franco - maghiar" ! De cîteva zile se iudi­­case svonul că între gu­vernul f­rancez și cel maghiar ar fi avut loc o înțelegere prin care, în schimbul unor avantagii economice acor­date de Ungaria, Franța se obligă să sprijine reven­dicările Națiunii maghiare față de Liga Națiunilor. Iată ce spune in această privință legațiunea franceză: «Documentul reprodus­­ de ziarul România Nouă,­ este un fals ordinar. Niciun a­­cord politic n’a fost nici plănuit, nici semnat între Franța și Ungaria, nici în iulie 1920, nici altă dată. Existența acestui acord­ a fost de altfel desmințită de mai multe ori de guver­nul român. Este chiar surprinzător că s’a putut crede un singur moment in existența unui asemenea acord.» Vești din Rusia Circulația fiduciară a Sovie­telor a atins la începutul anului în curs un miliard și o sută de milioane ruble­* Lucrătorii în Rusia primesc 100 de ruble pe zi salariu. Li­vra (400 grame) de­pîne postă însă 500 de ruble. * Trenurile sînt jăfuite pe drum. Dintr’o sută patruzeci și două de trenuri plecate din Guban spre Moscova, înOoiembre tre­cut, numai 87 au ajuna intacte la Moscova.» Numărul lucrătorilor a scăzut colosal: de pildă In Ț­natul Vladimir din crio sută de mii de lucrători în 1918 au ajuns 20 de mii în 920 ; din 400 de mii în Mos­co­va au rămas 200 de mii. * Lucrătorii lucrează 12 oare pe zi, muncă forțată. * Șefii mișcării bolșevice sunt în cea mai mare parte Evrei de origine germană. S Delegații­­ So­vietelor sunt de obiceia tineri Evrei între 18­20 de ani. (Din «Noi relations avec la Ra&iie» de Dalsbroux, pagina 304 ) * Orașele rusești sînt supt do­minația efectivă a Sovietelor, la sete în cea mai mare parte bolșevicii n'au baftă. Toate «pri­­esturile» Sovietelor rămîn fără efect pentru țărani. I. Gr. Oprișan km­ei linii Domnule profesor. Numai la d-voastra nu­mai s nădejdea față de noul imposit a­­supra luxului, prin care se pro­tejează noii imbogsițiri (de­și s’ar părea un paradox), după cum vă vo­m arăta mai jos. Zic nu­mai d-voastră, căci ministrul de Finanțe va ținsa samă de ară­tările d-voastră, indiferent de politică, mai ales de cînd l-ați tratat de «ministru cuminte». Vă rog a remarca că întîiu taxele asupra posesorilor de au­tomobile sînt la fel, fie că ai mai avut fie că ai de ieri, de alaltă­ieri. Apoi drept e asta ?. Se poate imagina să nu fie nicio dife­rență între noi cei ce am mai avut, și toți parveniții de azi?! In toate proiectele d. Titulescu să facă această diferențiare și tocmai la imposibul pe lux să nu se facă ? Nu vreau prin a­­ceasta sa nu reducă cotele nouă cei d'în­tăiu, căci Statul are nevoie de bani și trebuie să facem sacrificii, dar să fiu la e­­lfflîtște cu ei, esia mă revoltă. Cred că ar fi foarte just și pe ac­tiv pentru fisc ca la cei ce s- au dobîndit după 1914 să plătească măcar dublu. (N’aș vrea sfi cred că de oare­ce mulți la 1914 nu aveau automobi!... etc., etc... dar mai bine tac.) Apo f oi nevoie să reduci taxa la jumătate pentru «cei ce în­trebuințează automobilele mai mici de 36 hp. pentru nevoile unei profesii, comerț sau indus­trie». Știți foarte bine că cine ne îneacă mai mult Ia scumpete sunt toți directorii și adminis­tratorii de la diverse «societăți», cari și plătesc automobilele și toate luxurile pe spinarea acțio­narilor și pentru petrecerea lor, nici­de­cum pentru «nevoi». Dar asta încă nu ar fi nimic, dacă prin acest articol n'ar da putința tuturor Schullerilor și al­tora, cari vor declara imediat au­tomobilele lor ca mai mici de 36 hp., lucru foarte ușor (vă poate demonstra orice tehnician) și vă e în serviciul «autoriei societăți» unde acești... onorabili sunt oa­meni mari, administratori dele­gați. E drept? Și atunci, nu nu­mai că nu vor plăti ca și nui cei ce am mai avut, dar vor plăti mai puțin. Tocmai ei ! ? Sper că e foarte lămurit și că veți atrage atenția cu autorita­tea și priceperea d voastră, fă­cînd să sa repare aceste omisi­uni adevărat regretabile. Aceleași observații mai am de făcut și asupra celorlalte arti­cole imposabile : cai, trăsuri, cai de curse, servitori, case, odăi de locuit, unde trebuie negreșit să se facă o diferență între cei ce su mai avut asemenea lucruri (ieri să plătească t și cum zice proiectul) și cei ce nu au mai avut, și caii să plătească măcar dublu, căci este evident că a­­ceștia scumpesc azi traiul — căci noi nu l-am scumpit pe vremuri. Apoi relativ la «Parcuri, Gră­dini» s’a pus o scutire, de 500 m. p. în general pe toată țara. Oare e același lucru a avea o grădină de 1000 de m­.p la Ro­man­ca la București ? In plus la Bucure­ști sunt foarte reri gră­dinele de 500 de m. p., pa­sind în provincie mai toți nevoiașii au niște grădini imense cu care nu mai știu ce să facă, pe cînd la București scumpesc locurile da nu e chip să vîndă nimeni pentru a se putea construi. Bog­a se atrage atenția asupra acestui punct că în București ar trebui scutit cel mult o sută de m. p., dar după o rază de șapte sute de metri de la Capșa (căci pe acolo sper că cei ce posedă a­semenea lucruri eu cu ce plăti, iar, de nu, să le vîndă mai iei­ten pentru a eo putem cînd»). Iar pentru provincie trebuie scutit ca­ puțin 1000 de m. p. Altfel să vedeți ce berea pe toți calicii da prin provincia, la plată, pe cînd bogătașii din București vor fi scutiți! ? Primiți, vă rog, osebita mea considerație. Un fost bogătaș Numirile de străzi Prin ziare a apărut o întreagă listă de străzi ale căror numiri su fost schimbate. In principiu n’are nimeni nimic de zis. Unele din numirile nouă co­memorează însă nume de eroi, ale căror fapte nu sînt cunos­cut decîî 1a cercuri nu totul res­­trînse. Ar trebui credem, dacă Primăria dispune, să se așeza o­­dată cu numirile cele nouă, plăci explicative, care să înlesnească reținerea numirilor nouă, ca «sergent Antara Marin», prin cunoașterea faptului care s-a distins. Ar fi și un mijloc de educație civică: Numirea de­ Strada «Riul Tisa» nu l prea înțelegem. Mine o să i găsim și pe acela de «Reșița», de la Mitropolie la vale.... bucurești, Duminecă ,24 Iulie 1921 Buletinul Zilei Știri srapă radiograme Intrarea în vigoare a tratatului de la Trianon In Conferința ambasado­rilor de la Trianon repre­­sintantul Statelor­ Unite a declarat că tratatul cu Un­garia va intra în vigoare săptămâna viitoare. Mobilisarea intelectualilor Ziarul Macovia din Moscova aduce vestea unui ordin relativ la mobilizarea învățătorilor care exercită alte ocupațiuni. Pentru îmbunătățirea condițiilor mate­riale ale oamenilor de știință s’a numit o comisiune care să studieze mijloacele de realizare. Copiilor inteligenți și muncitori li se vor da suplimente alimen­tare In Rusia producția synioplă va fi de 280 de milioane puși în Io» de 450 de milioane. «Î4 ar fi necesar.­­S’au suprimat cartelele de pînă, nef­ind va împărți. Deficitul bulgar e de 1.778 000 levi. E vor­ba de un împrumut cu 6 la sută. Purtătorii titluri­lor lui nu vor p­ăți imposibil pe avere. Datoria Ungariei e de 123 mi­liarde de coroane. Ministeriul Agriculturii pu­blică o întinsă lucrare a d-lui inginer I. G. Vidrașcu despre «Valorificarea regiunii inunda­bile a Dunării». In Recis­a diplomatim y con­sular din Buenos-Ayres un n-r special a închinat R­ jaîăaie. Se dau bune ilustrații. Aflăm de acolo că în Argentina are un însemnat rost în comerț și un Ardelean, d- Lazăr Ghibu. Ungurii sunt buni prieteni ai Italiei, se știe. Iată însă că d. Guido Podresca, în Etogio del soldato italiano, spune că în Finul soldații omgiri tăiau mi­nție țăranilor italieni și li furau boli (p. 33). —-T­ Statuia lui Eduard al VII lea Desvelirea statuii ridica­tă lui Eduard al VII-lea prin subscripție publică în piața Waterloo, s-a făcut în fața regelui George, care a ținut un mișcător discurs, amintind despre opera pa­cifistă a defunctului rege, pe care-l consideră drept unul din premergătorii Li­gii Națiunilor. Știri diferite Se enunță din Franța că Gu­­vernul român e un tratstiv ® cu cel iugo­slav pentru realizarea unei căi avute de 1& noi la A­­driatica. Tot e bine ea aflăm lucrurile ce ne interesează pe cale tele­grafică din străinătate. In comuma Ținea din județul Bihorului a avut loc Dumineca trecută desvelirea bustului Ma­iestății Sale Regelui. Populația din împrejurimi a ținut să iea parte în mare număr la această sărbătorire. A apărut N-l 6, pe luna Iunie, din Vremea Nouă, revistă di­dactică, tipărită la Galați supt îngrijirea d­lui D. V. Țoni. Rugăm stăruitor pe abo­nații noștri ca, la trimeterea banilor, să scrie pe mandat odată cu adresa și numă­rul fișei cu sare li sosește zia­rul, cei ce-și schimbă adresa să arăte în scris pe­îngă vechea și noua adresă și numărul fișei supt care pri­mesc foaia. Abonații noi îi rugăm să nu arăte precis data de cînd doresc a primi foaia. Uneia ziare anunță mari fra­ude ia A­provision­are cu vîn­­zări de mărfuri sapt jumătatea costului, cu funcționari buni de cist pe m­îna pardistului, etc. Dar lumea rin deprins într'atîta cu sistemul brevatut, încît con­­s­deră frauda ca o situație nor­mală. «Reșița» a rămas in cartea" nde Senatului, de­și ar fi putut tresa cu înlesnire. Unii el întreabă nedumeriți de ce nu s’a dat drumul afa­cere!. Dar lucrul e perfect explica­bil. Guvernul și majoritățile sale țin foarte mult să se păstreze !n arhivele Parlamentului tot ce au dat mai de samă. » In Consiliul de miniștri care s’a ținut aseară s'au dat expli­cări mai mult decît suficiente asupra cifrei despăgubirilor mai mult decît ex­agerate puse în sarcina Statului la Budapesta. E ceva. Se anunță că «Uniunea ma­ghiară» va apăra pe proprietarii maghiari împotriva legii de îm­proprietărire țăranilor. Sa vede că numita Uniune nu are altceva mai bun de făcut de cînd s’a instalat în localul Li­ceului catolic din Cluj. [alifii Isodiți și Asociația «Astra» din S­ibiu aduse la cunoștința onor. Direc­țiuni a despărțămintelor Aso­ciației că comitetul central al acestei instituțiuni de cultură a hotărît, să dau deocamdată în schimbul taxei de membru (da doi lei) membrilor săi ajutători «Calendarul Asoc­8i­ei pe anul 1921», unul din cele mai bune ca­lendare ale noastre, al cărui preț a fost fixat cu lei­­ pentru ne­­abonații «Bibliotecii poporale», editată de Asociație, și cu cinci lei pentru abonaț­i acestei bibli­oteci.. Astfel onor. Direcțiuni, cărora li s’a trimis da mai înnainte cîte un număr mai mare de exem­plare din acest calendar, sînt rugate să împartă cu coasta a­­dusărilor serciale și în alte o­­cazii, acele exemplare membrilor ajutători cari achită taxa re­glementată de doi lei. Direcțiu­nilor carsia­na li si au fost trimis exemplare li sa vor trimite în timp apropiat, rugate fiind și acestea, să­ le distribuie în modul sus indicat. Intru­cit nu s’ar aju­nga exemplarele trimise, o­­nor. Direcțiuni sunt rugate a mai cere numărul necesar de exem­plare. Sibliu, 9 iulie 1921. Biroul Asociației.

Next