Neamul Românesc, iulie 1921 (Anul 16, nr. 144-170)
1921-07-24 / nr. 164
■*r Anul al XVI-lea n-1 *18fc abonamentul Pa üban în țară. 100 lei Pe șase luni . . BO » Pe trei luni ... 40 > Pentru străinătate dubla. EXEMPLARUL 50 3 ANI , Foaia Partidului Naționalist-Democrat. TELEFON REDACȚIA 12/60. ADMINISTRAȚIA 5/41. Apare zilnic Director: N. IORGA redacția Str. Domnita Anastasia. ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii Noi nr 12 DEMOCRATUL . In mijlocul tulburării produse de cuvintele pe care le-a rostit și de actele pe care le-a impus, ministrul de Interne a apărut ca să îndemne la colaborare pe aceia cărora le-a adresat cea mai trivială insultă după ce de un an și jumătate nu li cruță tot ce poate umili și ființa omenească cea mai puțin pretențioasă în materie de demnitate personală și politică. Colaborare, pentru ce? Apăsat, predicatorul bunei înțelegeri cu aceia cărora păcă ieri doar nu li deschidea, ca unor simpli socialiști porțile temniței preventive — specialitatea sa —, spune că oferta, care se pare a fi destul de gustată, o face în calitate de democrat. Democrat Democrat, omul care publică broșura cea mai feudal disprețuitoare contra principiului de expropriere, în care vedea, nu numai un atentat contra proprietății sacre și o sîngeroasă ofensă față de trufia castei sale, dar și o măsură lipsită de orice sens, o prostie incalificabilă și un act de cea mai ordinară demagogie? Democrat, omul care prin niciun cuvînt, prin niciun gest n’a arătat că părăsește această ideie conducătoare în aprecierea chestiei țărănești pe care desigur, o mie de ani să fi trăit și să fi avut la disposiție o întreagă armată de mameluci ca acei din Cameră, și n’ar fi ridicat-o ? Democrat, cel d’intăiu ministru în România care a arestat și a ținut fără judecată deputați cari înnainte de toate aveau vinovăția unor credinți politice și sociale deosebite de ale sale? Democrat, spiritul eminamente polițist care și azi ține supt censură presa ce nu corespunde intereselor sale și îngăduie a se suprima la Chișinău și la Cernăuți tot ce-i jignește persoana și partidul? Și sunt adversari— și adversari focoși!—cari, la cel d’întăiu cuvînt «democratic» din partea lui, se simt mișcați pănă în adîncul junimii? Nu, rău, am ajuns a preface toată viața noastră politică într’o sinistră mascaradă...» N. IORGA Cum se repetă istoria (Sau alte măști, aceiași gamă) Ca orice creștin, am și ea c îndățeniile mele. Aga, bunăoară, nu mă pot lăsa de mitul obiceiu da a scormoni «printre vrafuri prăfuite», prin vechi arhive și biblioteci. Și acolo se găsesc lucruri curioase și interesante : note și documente oara arată că nu e nimic nou supt soars și că Istoria politicianismului e nouă și veșnic veche. Ara supt ochi o foaie humoristică oara poartă voleatul 1879. Printre titluri, se găsesc acestea: «Perdaf eupîlre eau poHtivească răfuială» și «Starea higienică a celor șapte sfetnici» (avidîrat: numărul miniștrilor nu ajunsese, ca acum, să se numere cu duzinele). In acest din urmă articol, e vorba de un ministru care pătimia doxen&morisîre (rsmolis* meni), altul sufaria de boala năprasnică asoarids sau ssearizi și se adaugă că leacul turburării creierilor este retragerea la liniștea absolută, dar leacul sscaridelor, sapa și lopata. Se găsește acolo și un catehism politic, în formă de Interogatoriu jsau dialog: tlntrebaciunei că VQ este suprema forța vitală de la care emanăm? Răspunsăciune: Gorila, întreb.: Clas este principalul închinător al acestor zămielitori ? Răsp.: Darwin. Întreb.: Ce ce jertfește acestui erou ? Răsp.: Rațiunea. întreb.: Unde stă Patria? Răsp.: Oriunde găsim o țară pe cara o putem exploata, și sar fără cîni. Intreb.: Cereaîmi principalele noastre drepturi? Răsp.: A înfige adînc cuțitul în inima budistului și a economisi, afară de lefuri și diurne, domenii, păduri, min.*, antreprize, concesii și recompense. * S’ar crede că e vorba de Reșița și Tișița. Întreb.: Au sectarii lui Gorilă și datorii? Răsp.: Da. Principalele sunt auri căpițele încoronate și a fi totodată patrioți masalagri, întreb.: Și în ce crede principalminte secta noastră? Răsp.: Inlăturarea pîntecului și gsinisirea largului și patrioticului buzunar. Intreb.: Cari sînt factorii principali pe cari se razimă secta noastră ? Răsp.: Fanatism, ignorantism, esclusivism și terorism, întreb.: Oare sunt principalele metehne ale capului sectei ? Răsp.: Ignorant, astuțios conspirator, cosmopolit, întreb : Ce i se ctitorește? Răsp.: Supunere oarbă și masalaie nestinse.» Este sau nu adevărat că veleatul 1879 nu-i tocmai sta de departe și că istoria se repetă? Dela baia, Proverbe venețiene Patru ochi văd mai bine ca doi.* Cine plînge pentru toți, nu simte pentru nimeni. # Gînd sufd în jăratec, îți dă cenușa 'n ochi.* Om care ură, femeie care illeg?, cal care asudă,—ne sunt temem Intr’înșii.♦ Pentru toți răsare sorii*. * Lucrurile cele minunate cu lingurița sa se mănînci. Problema Silesiei-de-sus Agravarea situației în Silesia Superioară, la care se adaugă recomandarea experților aliați de a se lua imediat o hotărîre, a îndemnat Guvernul englez să propună întrunirea Consiliului suprem pe ziua de 28 iulie la Boulogne. Din partea Angliei vor lua parte doi Balfour și Lord Curson. „Acordat politic franco - maghiar" ! De cîteva zile se iudicase svonul că între guvernul francez și cel maghiar ar fi avut loc o înțelegere prin care, în schimbul unor avantagii economice acordate de Ungaria, Franța se obligă să sprijine revendicările Națiunii maghiare față de Liga Națiunilor. Iată ce spune in această privință legațiunea franceză: «Documentul reprodus de ziarul România Nouă, este un fals ordinar. Niciun acord politic n’a fost nici plănuit, nici semnat între Franța și Ungaria, nici în iulie 1920, nici altă dată. Existența acestui acord a fost de altfel desmințită de mai multe ori de guvernul român. Este chiar surprinzător că s’a putut crede un singur moment in existența unui asemenea acord.» Vești din Rusia Circulația fiduciară a Sovietelor a atins la începutul anului în curs un miliard și o sută de milioane ruble* Lucrătorii în Rusia primesc 100 de ruble pe zi salariu. Livra (400 grame) depîne postă însă 500 de ruble. * Trenurile sînt jăfuite pe drum. Dintr’o sută patruzeci și două de trenuri plecate din Guban spre Moscova, înOoiembre trecut, numai 87 au ajuna intacte la Moscova.» Numărul lucrătorilor a scăzut colosal: de pildă In Țnatul Vladimir din crio sută de mii de lucrători în 1918 au ajuns 20 de mii în 920 ; din 400 de mii în Moscova au rămas 200 de mii. * Lucrătorii lucrează 12 oare pe zi, muncă forțată. * Șefii mișcării bolșevice sunt în cea mai mare parte Evrei de origine germană. S Delegații Sovietelor sunt de obiceia tineri Evrei între 1820 de ani. (Din «Noi relations avec la Ra&iie» de Dalsbroux, pagina 304 ) * Orașele rusești sînt supt dominația efectivă a Sovietelor, la sete în cea mai mare parte bolșevicii n'au baftă. Toate «priesturile» Sovietelor rămîn fără efect pentru țărani. I. Gr. Oprișan kmei linii Domnule profesor. Numai la d-voastra numai s nădejdea față de noul imposit asupra luxului, prin care se protejează noii imbogsițiri (deși s’ar părea un paradox), după cum vă vom arăta mai jos. Zic numai d-voastră, căci ministrul de Finanțe va ținsa samă de arătările d-voastră, indiferent de politică, mai ales de cînd l-ați tratat de «ministru cuminte». Vă rog a remarca că întîiu taxele asupra posesorilor de automobile sînt la fel, fie că ai mai avut fie că ai de ieri, de alaltăieri. Apoi drept e asta ?. Se poate imagina să nu fie nicio diferență între noi cei ce am mai avut, și toți parveniții de azi?! In toate proiectele d. Titulescu să facă această diferențiare și tocmai la imposibul pe lux să nu se facă ? Nu vreau prin aceasta sa nu reducă cotele nouă cei d'întăiu, căci Statul are nevoie de bani și trebuie să facem sacrificii, dar să fiu la elfflîtște cu ei, esia mă revoltă. Cred că ar fi foarte just și pe activ pentru fisc ca la cei ce s- au dobîndit după 1914 să plătească măcar dublu. (N’aș vrea sfi cred că de oarece mulți la 1914 nu aveau automobi!... etc., etc... dar mai bine tac.) Apo f oi nevoie să reduci taxa la jumătate pentru «cei ce întrebuințează automobilele mai mici de 36 hp. pentru nevoile unei profesii, comerț sau industrie». Știți foarte bine că cine ne îneacă mai mult Ia scumpete sunt toți directorii și administratorii de la diverse «societăți», cari și plătesc automobilele și toate luxurile pe spinarea acționarilor și pentru petrecerea lor, nicidecum pentru «nevoi». Dar asta încă nu ar fi nimic, dacă prin acest articol n'ar da putința tuturor Schullerilor și altora, cari vor declara imediat automobilele lor ca mai mici de 36 hp., lucru foarte ușor (vă poate demonstra orice tehnician) și vă e în serviciul «autoriei societăți» unde acești... onorabili sunt oameni mari, administratori delegați. E drept? Și atunci, nu numai că nu vor plăti ca și nui cei ce am mai avut, dar vor plăti mai puțin. Tocmai ei ! ? Sper că e foarte lămurit și că veți atrage atenția cu autoritatea și priceperea d voastră, făcînd să sa repare aceste omisiuni adevărat regretabile. Aceleași observații mai am de făcut și asupra celorlalte articole imposabile : cai, trăsuri, cai de curse, servitori, case, odăi de locuit, unde trebuie negreșit să se facă o diferență între cei ce su mai avut asemenea lucruri (ieri să plătească t și cum zice proiectul) și cei ce nu au mai avut, și caii să plătească măcar dublu, căci este evident că aceștia scumpesc azi traiul — căci noi nu l-am scumpit pe vremuri. Apoi relativ la «Parcuri, Grădini» s’a pus o scutire, de 500 m. p. în general pe toată țara. Oare e același lucru a avea o grădină de 1000 de m.p la Romanca la București ? In plus la București sunt foarte reri grădinele de 500 de m. p., pasind în provincie mai toți nevoiașii au niște grădini imense cu care nu mai știu ce să facă, pe cînd la București scumpesc locurile da nu e chip să vîndă nimeni pentru a se putea construi. Boga se atrage atenția asupra acestui punct că în București ar trebui scutit cel mult o sută de m. p., dar după o rază de șapte sute de metri de la Capșa (căci pe acolo sper că cei ce posedă asemenea lucruri eu cu ce plăti, iar, de nu, să le vîndă mai ieiten pentru a eo putem cînd»). Iar pentru provincie trebuie scutit ca puțin 1000 de m. p. Altfel să vedeți ce berea pe toți calicii da prin provincia, la plată, pe cînd bogătașii din București vor fi scutiți! ? Primiți, vă rog, osebita mea considerație. Un fost bogătaș Numirile de străzi Prin ziare a apărut o întreagă listă de străzi ale căror numiri su fost schimbate. In principiu n’are nimeni nimic de zis. Unele din numirile nouă comemorează însă nume de eroi, ale căror fapte nu sînt cunoscut decîî 1a cercuri nu totul restrînse. Ar trebui credem, dacă Primăria dispune, să se așeza odată cu numirile cele nouă, plăci explicative, care să înlesnească reținerea numirilor nouă, ca «sergent Antara Marin», prin cunoașterea faptului care s-a distins. Ar fi și un mijloc de educație civică: Numirea de Strada «Riul Tisa» nu l prea înțelegem. Mine o să i găsim și pe acela de «Reșița», de la Mitropolie la vale.... bucurești, Duminecă ,24 Iulie 1921 Buletinul Zilei Știri srapă radiograme Intrarea în vigoare a tratatului de la Trianon In Conferința ambasadorilor de la Trianon represintantul Statelor Unite a declarat că tratatul cu Ungaria va intra în vigoare săptămâna viitoare. Mobilisarea intelectualilor Ziarul Macovia din Moscova aduce vestea unui ordin relativ la mobilizarea învățătorilor care exercită alte ocupațiuni. Pentru îmbunătățirea condițiilor materiale ale oamenilor de știință s’a numit o comisiune care să studieze mijloacele de realizare. Copiilor inteligenți și muncitori li se vor da suplimente alimentare In Rusia producția synioplă va fi de 280 de milioane puși în Io» de 450 de milioane. «Î4 ar fi necesar.S’au suprimat cartelele de pînă, nefind va împărți. Deficitul bulgar e de 1.778 000 levi. E vorba de un împrumut cu 6 la sută. Purtătorii titlurilor lui nu vor păți imposibil pe avere. Datoria Ungariei e de 123 miliarde de coroane. Ministeriul Agriculturii publică o întinsă lucrare a d-lui inginer I. G. Vidrașcu despre «Valorificarea regiunii inundabile a Dunării». In Recisa diplomatim y consular din Buenos-Ayres un n-r special a închinat R jaîăaie. Se dau bune ilustrații. Aflăm de acolo că în Argentina are un însemnat rost în comerț și un Ardelean, d- Lazăr Ghibu. Ungurii sunt buni prieteni ai Italiei, se știe. Iată însă că d. Guido Podresca, în Etogio del soldato italiano, spune că în Finul soldații omgiri tăiau minție țăranilor italieni și li furau boli (p. 33). —-T Statuia lui Eduard al VII lea Desvelirea statuii ridicată lui Eduard al VII-lea prin subscripție publică în piața Waterloo, s-a făcut în fața regelui George, care a ținut un mișcător discurs, amintind despre opera pacifistă a defunctului rege, pe care-l consideră drept unul din premergătorii Ligii Națiunilor. Știri diferite Se enunță din Franța că Guvernul român e un tratstiv ® cu cel iugoslav pentru realizarea unei căi avute de 1& noi la Adriatica. Tot e bine ea aflăm lucrurile ce ne interesează pe cale telegrafică din străinătate. In comuma Ținea din județul Bihorului a avut loc Dumineca trecută desvelirea bustului Maiestății Sale Regelui. Populația din împrejurimi a ținut să iea parte în mare număr la această sărbătorire. A apărut N-l 6, pe luna Iunie, din Vremea Nouă, revistă didactică, tipărită la Galați supt îngrijirea dlui D. V. Țoni. Rugăm stăruitor pe abonații noștri ca, la trimeterea banilor, să scrie pe mandat odată cu adresa și numărul fișei cu sare li sosește ziarul, cei ce-și schimbă adresa să arăte în scris peîngă vechea și noua adresă și numărul fișei supt care primesc foaia. Abonații noi îi rugăm să nu arăte precis data de cînd doresc a primi foaia. Uneia ziare anunță mari fraude ia Aprovisionare cu vînzări de mărfuri sapt jumătatea costului, cu funcționari buni de cist pe mîna pardistului, etc. Dar lumea rin deprins într'atîta cu sistemul brevatut, încît consderă frauda ca o situație normală. «Reșița» a rămas in cartea" nde Senatului, deși ar fi putut tresa cu înlesnire. Unii el întreabă nedumeriți de ce nu s’a dat drumul afacere!. Dar lucrul e perfect explicabil. Guvernul și majoritățile sale țin foarte mult să se păstreze !n arhivele Parlamentului tot ce au dat mai de samă. » In Consiliul de miniștri care s’a ținut aseară s'au dat explicări mai mult decît suficiente asupra cifrei despăgubirilor mai mult decît exagerate puse în sarcina Statului la Budapesta. E ceva. Se anunță că «Uniunea maghiară» va apăra pe proprietarii maghiari împotriva legii de împroprietărire țăranilor. Sa vede că numita Uniune nu are altceva mai bun de făcut de cînd s’a instalat în localul Liceului catolic din Cluj. [alifii Isodiți și Asociația «Astra» din Sibiu aduse la cunoștința onor. Direcțiuni a despărțămintelor Asociației că comitetul central al acestei instituțiuni de cultură a hotărît, să dau deocamdată în schimbul taxei de membru (da doi lei) membrilor săi ajutători «Calendarul Asoc8iei pe anul 1921», unul din cele mai bune calendare ale noastre, al cărui preț a fost fixat cu lei pentru neabonații «Bibliotecii poporale», editată de Asociație, și cu cinci lei pentru abonați acestei biblioteci.. Astfel onor. Direcțiuni, cărora li s’a trimis da mai înnainte cîte un număr mai mare de exemplare din acest calendar, sînt rugate să împartă cu coasta adusărilor serciale și în alte ocazii, acele exemplare membrilor ajutători cari achită taxa reglementată de doi lei. Direcțiunilor carsiana li si au fost trimis exemplare li sa vor trimite în timp apropiat, rugate fiind și acestea, să le distribuie în modul sus indicat. Intrucit nu s’ar ajunga exemplarele trimise, onor. Direcțiuni sunt rugate a mai cere numărul necesar de exemplare. Sibliu, 9 iulie 1921. Biroul Asociației.