Neamul Românesc, septembrie 1921 (Anul 16, nr. 197-223)
1921-09-26 / nr. 219
2 NEAMUL ROMANESC Pagina Culturii Românești Istoria Lăfuitorilor Țerii Românești (Din „Izvoare contemporane ale mișcării lui Tudor Vladimirescu“ de N. IORGA.) (Urmaii.) Bimbașa Savva mersease mai înainte la Târgoviște și pârâse foarte pe Slugearul Tudor la Ipsilant, că i- au fost înpotrivitoriu și viclean, și că, dându-și coastele cu Turcii, de aceia are gând să treacă Oltul și iaste tăbărât la Argeș Această pază vicleană și pizmașă a Savvei au deșteptat pre Ipsilant a-și aduce aminte de o scrisoare ce îi scrisease Tudor, încă de când să afla în București, care cuprindea așa: „Măria Ta ai dat știri prin manifesturi că te chiamă patria și cum că trecătoarea îți iaste la Kilada ca să o izbăvești de supt jugul otomanicesc. Apoi acuma cum te-ai înscăunat în Târgoviște, și cu ce cuvânt te ameasteci în stăpânirea țării, și scoți biruri piaste biruri asupra lăcuitorilor, și li seai vitele și bucatele?“. Niște cuvinte ca aceastea ale scrisoarei lui Tudor mușcase inima lui Ipsilant până înte’adânc, dar, pentru că atuneea •A afla acela în București și în metereaze cu tunuri, nu avea el să-i facă. Iar, ațâțându-se și din realele pârâciuni ale Savvei, eu îndatorat pre acest Savvă ca cu orice mijloc să să meșteșugească și, rănindu-l din oamenii lui, să-l aducă la dânsul. Au luat Savva asupră și că-l va aduce. Deci, plecând cu câțiva Arnăuți, când s’au apropiat de Argiș, au lăsat pre cei mai mulți în pădure, iar el cu puțintei au mers la Tudor, și, făcânduse că au venit să se împreune amândoi și să să aperi de Turei, l-au amăgit de l-au scos afară din tabăra lui, ca să privească starea locului și să găsească metereaze de gătirea războiului, și așa cu amăgire l-au apropiat de oamenii săi, și aceia, năvălind, au pus mânile pre Tudor, și l-au adus la Ipsilant, carele, după ce l-au judecat destul, au poruncit de l-au purtat călare legat prin ulițile Târgoviștii, cu strigare de pristav așa: „Acesta iaste Domnișorul Tudor!”. ■ Apoi l-au pus la închisoare în Mitropolie, dându-i în seama lui Vasilie Caravia, carele își avea conacul acolo, și, după douo zile, noaptea, la cinci ceasuri, l-au adus iarăși Ipsilant la Curtea lui, și au poruncit de l-au pierdut. Și așa bimbașa Savva cu pierderea lui Tudor și-au făcut răzbunarea inimii. Ordia turcească, după ce s’au odihnit mai mult de doao săptămâni, au plecat la Târgoviște ca să gonească pre Ipsilant. Deci acuma, fiindcă, pănă a ajunge Turcii acolo, să face câtăva zăbavă, ia să ne întoarcem îndărăt la drumul Camichii pre unde au trecut deveniseră aicea, și să vedem șă urme au lăsat. CAP AL 6-lea , Ospățul Consulaților și al celor ce se numia Poliție și frica din Cernica. încă până a nu se auzi de venirea Turcilor la București, s’au orânduit cu sfat de obște un tacâm de cercetători ce se numia Poliție, carii, fiind obraze alease, au poftit pe Consulați de a lua osteneală la ospățul ce li-a gătit în frumoasa dumbravă a Cernicei, dincoace de baltă. Acolo dar, unde supt umbră deasă sta masă întinsă și așternuturi și scaune și musică, numai cât au sosit chemații, îndată au auzit de venirea mulțimii Turcilor, și zăbava li-a fost sumai cât s’au pogorât din găiești, iar cum s’au suit iarăși, și cum s’au întors oiștile găieștilor cătră București, și cum sfârâia roatele și fulgera scânteile din potcoavele cailor, și praful să prefăcea în nori, fiind lucru cu anevoie de spus, le las tăcerii, și scurtez cuvântul după măsura ospățului. Din ordin cea mare de la Cățel să rupea ciopoară de Tarei, de umbla după oameni ca copoii după iepuri, și predine din boierânași sau neguțători găsia cu arme, ori îl tăia în loc și-i lua capul, ori îl ducea la ordie și-l punea în țeapă; nu mai era altă vre-o întrebare, nici cercetare, nici câtuși decât milostivire. Câți oameni și muieri s’au aflat înprejurul bălții, de nu întrasară în ostrovul Cernica, ori că s’au prins ori că s’au ascuns în stufurile apei. O nevastă tânără, cu un copil mic în brațe, văzând »o voia, au întrat în stuf pănă la brâu, și au petrecut ziua aceia și toată noaptea acolo. Iar, a doua zi de dimineață, găsind-o luntrașul mănăstirii în stuf, o au adus-o în ostrov, și acolo au băgat de seamă că pruncul murise, ori de strânsoare tare în brațe, sau de mușcarea lipitorilor, că îi ciuguliseră buzele și nasul. Un Arnăut ce să brodise în țărmurea Cernicei și aștepta luntrea ca să treacă înlăuntru să-și vază niște rude, cunoscând primejdia, au lepădat armele, și au întrat în adâncul pădurii, unde fără nădejde a văzut o fată foarte frumoasă la chip și ofilită, care, întrebată fiind ce caută acolo, i-au spus că au găsit-o un Turc lângă apă și au luat-o, și, zicându-i el Arnăutul ca să fugă cu dânsul, n’au vrut, arătându-i că poate sâ-i găsească Turcul și să-i taie pre amândoi: „dar dumneata*, au zis ea către Arnăut, „nu sta de vorbă multă, ei fugi mai curând ca să scapi“. Ca vreo șase sute de Zaporojani stabuliți în marginea bălții și striga ales rumâniașta ca să să aducă podul, să treacă înlăuntru la Cernica, zicând că ei sunt de ai lui Tudor, însă neguțătorii bljănari de acolo li-au răspuns: „Noi pentru ai lui Tudor am fugit și ne-am închis aicea". Iar au strigat Zaporojanii, întorcând cuvântul, că nu sunt ai lui Tudor, ci sunt ai bimbașii Savvei. Au mai răspuns și ei că și de ai bimbașii Savvei au fugit, ca și de ai lui Tudor. Ca cum ar fi zia, că nu e mai bun dracul decât Satanali V, notele ce am publicat, după un manuscript din Cernica, ta miserics ortodoxă pe 1902. (Urmează.) Spectacole de azi TEATRUL NAȚIONAL. — Festivalui în onoarea studenților francesi. TEATRUL CAROL CEL MARE (Eforia.) Compania Lyrică Romînă «Leonard». Asta seera MUZICANTUL SATULUI in Tn» Domineci rastinea : FETIȚA OLANDEZA, seara DANSUL FERICIT, Luni sesi« intro irima oară DRAGOSTE DE ȚIGAN. TEATRUL REGINA MARIA. Compania Bulandra [UNK] — BUNBURY. ATELIER SPECIAL DE Cismărie și Pantofarie de Lux IMEM t Caia BUCUREȘTI Strada Verde No. 39 (Crapul Cucoanei) Exscată din nou repară ori* 69 Intrări de sssistă branșe cu grețuri convenabile. A APARUT: Lanțuri frînte (însemnări din războiu) de LOV OPRIȘAN (coLaboratorul nostru) Ds la toate librăriile, Grija Tribon»Jului Ilfov Secția a III-s p. e.r. EXTRACT D~»a Ioana Ion D. Soare, c.e* infcînată în Comuna Orivița, ța« delaî Ilfov, crs» petițiuXiSfa înr« g. ia No. 16703/921 din 1321, ■ intentat acțiune d» duvsrț tonsra stuhri eăn Ion D. Sorisp, eantra motive determine!* pe l a X Din căsătorie assa susti sat âsi copii ei acum?.. Floarea du f ani §: Marin ds 2 ani. Sofia reelanasată ea asrvește de act de paupurtat«Turminul pentru » 2 e esus* nera la 17 Octombris 1921. Acest «xireoî se va pubUa de noî grefier prin aluni. s Neeran! Românesc» conform art. 285 c. civ., modifies;, Grefier, Nedesaifrabil No. 51629 1921 Sa^timbrs 24, Dosar No. 8566/921. IM**" Mo Peîpescu l Monitor al clinicei „Kecker, Paris. "Fost Prosector la Facultatea ds Ăi,. ^ dicină din București. ^ Eramardism Tratează prin metode noul științifico^brU»' üretiroscopib, arsy?£ F0PIS> electrolize, Diathermie Consult an Vda Telefon VIST Str. Nicolae Filipesíu lyC* McauneJ No. 3d București, ^ in Jini Societate Anonima pe Acțiuni Capital Social Loo,coo de Iei TIPOGRAFIE LEGATORIE * CARTONAGE STERIOTIPIE EDITURA națională de Cărți școlare, literare și de știință. Instalație modernă, corespunde tuturor cerințelor în această frumoasă artă, fiind în măsură a executa: Teze, proșteri și Hotărnicii» Registre de comptabilitate, Ziare, Reviste și Cataloage» Preturi - Curente, Circulari, Bilete de nuntă și logodnă» Programe și Cărți poștale» Reviste ilustrate in colori» Acțiuni» Afișe felurite» etc. București ° Strada Upscanji-Noiarul 12 (colț cu Domnița Anastasia n-rul 6) “București Administrația Tipografiei: Telefon 5/41. ° » Redacția foii „Neamul Romanesc“: Telefon 12/60. Prim»,redactor: SCARLAT BALUȚA «Q&im* Rosa&a≫ StrsnSa Us^css UhN^ M &m. wgaHmm