Neamul Românesc, octombrie 1921 (Anul 16, nr. 224-249)
1921-10-14 / nr. 234
ANUL al XVI-lea nl 234. ABONAMENTUL Pacm an !□ țară . 160 lai Pe șeasa luni . . 80 » Pe trei Ierni ... 40 » Pentru străinătate âabio. Foaia Partidului Naționalist-Democrat «»ISSIf». APare zil nic » Director: N. IORGA redacția Str. Domnița Anastasia 4. A DiM INI STEA ȚI A Strada Lipscani)-Noi n-f IS îifUliieisiMsler Idei dintr’o conferință ținută la Tîrgu-Jiiului, în ziua de 29 Mart . (amare și sffrțit.) III. Astfel de erai nu trăiesc pentru a organisa și a stăpini. Cam mu apar pe treptele unui tron, g$sau mintale, împovărați de zile și de glorie, în Scaun de liniștită stăpînire- Veniți fulgerător din adîncurile în care se zbat norii durerii, ei pier tragic Într'un trăsnet de ură. Străinii te grăbesc e-i distrage, crezînd ș A astfel distrag însăși mișcarea întrupată în el și represintatî de dînșii. Andreas Hafer a prins, închis, osladit, împușcat. Cade fără durere , sc’a des la moarte ca mirai* la altar. Tudor e smins de G?eel, eu statorul Bulgarilor, Sîrblor vînzători din mijlocul pandurilor cari nu înțeleg războin îii pradî, răscoală fără focuri, răsbunara fără schingiuiri. E minat în margenea Tiigoviștii, mănalării, zvîrlit într’o fintînit părăsită. Și cu cala, de o parte și da alte, n’a mintuit? Na, din potrivă. Cal împușsit, cel măcelărit e omul. Numai el, așa cum fusese înnainte de a fi altceva, mult mai mare și mai nobil, înfățișarea revoltată a unui popor stors și batjocurii. A murit de glonț hangiul de sat, a murit de sabe Slagerul, vătaful de plaiu. Și azit. Iar sufletul In care se strînsese atita durere, atîta așteptare, atîta avînt eroic, ca valuri de instinct orb, pornite din adîncurile populare, sufletul acela s’fi desfăcut liber, sigur de sine, cuceritor. Sălășluindu-se în erou, acest suflet național s’a unificat, s’a limpezit și s’a întărit prin lupte. Acum el s’a sfințit prin martiriu. A doua zi eă va fi astfel în toți acei cari au luptat supt același steag, în toți acei cari l-au privit, de aproape ori de departe, cu duioșie. Și nu numai în ei, el, prin ei și prin alte concentrări și lămuriri eroice, în fiii, nepoții și urmașii lor, pănă la capăt. Astfel înnaintează către viața națională asigurată și înfloritoare, pe base proprii și cu ideal deosebit, popoarele. N. IORGA (Din «Neamul Românesc Literar», 1910.) Săptămâna trecută am afirmat în această foaie că, pentru noi, chestiunea Stere nu este o chestie de persoană, ci una de principiu. Ni el a răspuns: «Chiar așa, se poate însă tăgădui sinceritatea acestui om ? Ce l'a minat pe drumul ce și-a ales ? Interesul ? Desigur că nu. Un singur lucru: eorinarea lui intimă». Așa sa fie. Ei bine, noi afirmăm: atitudinea pe care acest om a avut-o In politica externă arată cit de periculos va fi și în cea internă. Să ne exteamul romanesc simțea in timpul războiului mondial că, deși are revendicări și în Basarabia, idealul său național apare sub forma Ardealului, Banatului și Bucovinei. Sentimentul acesta adune, elementul acesta imponderabil care nu se calculează nici cu cifre și nu se cîntărește cu logica, a însemnat ceva in ochii d-lui Stere? Nimic. Pentru dînsul esențialul era teoria cărților cetite, cifra statisticelor adunate și închegarea logică a unor raționamente îngrămădite greoi unele peste altele. El vedea in fața lui lucruri in suflete. A venit Infrângerea noastră vremelnică, tot cuprinsul României gemea de suferinți nesfirșite. Simțeam cu toții că nu se poate ca ele să fie zadarnice; așa vorbea instinctul din noi. Dar d. Stere ? Dumnealui scotea Lumina și se căznea prin raționamente întortochiate, prin afirmații axiomatice, să demonstreze că ceia ce simte un neam întreg este o naivă și periculoasă iluzie. De ce toate acestea ? Pentru un singur motiv: Pentru că îi lipsia instinctului vieții naționale, și pentru că nesfârșita sa vanitate intelectuală împedeca să își plece genunchii în fața lucrurilor care nu se demonstrează, dar pe care un popor le trăiește în sufletul sau. D-sa face astăzi politică de clasă, fanatică și extremă. Pentru această politică interesul unei anumite clase nu cunoaște margeni. Unitatea Statului nu subordonat, ci e subordonată interesului unei anumite categorii a cetățenilor lui. Pănă unde se poate merge pe această cale ? Pănă la extrem... Cine ne garantează nouă că omul pentru care unitatea sufletească a Romînilor nu a însemnat în războiul nostru nimic în fața raționamentelor sale, va fi în stare să se oprească în lupta internă la punctul de unde începe desagregarea politică a Statului. Cine ne garantează nouă că omul care a dovedit totala lipsă a instinctului național nu va îm dînsul, ea înseamnă sfîșierea fiilor aceluiași neam? Și, într’un caz, și în altul e aceiași atitudine — acelaș orgoliu al minții și aceiași uscăciune a sufletului. Petre P. Suciu, Hit ionii si iti de da EXEMPLARUL 50* BANI» Audiențele Iată ce a creat politicianismul nostru. Intr’o jumătate de vară ,au o oară cel mult, citeva zeci de persoane, după ce au parlamentat doar-trei oare cu portarul, au bătut trotuarul cu des* nădejde, au trecut în revistă valuta, sculapstea cepei și cîtel alte, au făcut și biografia ministrului, care în școala plătia sft 1 j «orie altul temele, în liceu, trecea cu cărți de visită și la Universitate se presinta de trei ori pentru un examen ; istăi ajunși la ușa ministrului. Audiențele înorp, un lung bor străbate asistența. Cu* speranțe, și-au pus bieții oameni,cîți banii au shsiniii și zile au pierdut, ca să vadă fața încruntată a omnipotentului zilei. Fixat în fotoliu, cu pîntecele sprijinit de masă, cu mînile ținîndu-și slăbuții creieri, e gata să împartă fericirile. Dar abia încep meSjiții vramei și Excelența îi și întrerupă. Așa a! spune el! Chestiunea d voastră merită o gracare gîndire. Vom punsa-o în Consiliu. Vom repartina o departamentului respectiv și atunci veți avea răspunsul Cu un gest ecngidiază. Și alții vin la riad căpătînd răspunsuri identice. Im timp ce oamenii trudiți de griji și veghe se încearcă să se spovedească ca unui părinte, divinul om se gîndește ce curioasă e lumea. După ce s-au ridicat din fundul provinciei unde zăcea în dosare sau în cine știa ce neînsemnat post, acuma i se mai cere să îngrijească și de ei, cînd e așa de ocupat. Dimineața afaceri de bursă sau alte lovituri, la prînz banchet, după masă club, la o întrunire unde trebuie să vorbească, la 7 masă, unda trebuie să Intîlnească patinii ori pagini, la 8 visul gazetarilor pentru interviavuri, la 9 club unda sa plănuiesc alte lovituri msiastre, 1« 11 supau intim. In sfirșit, cască mulțămît că audiențele s'au sfîrșit. Și iată cum se spulberă speranțele mulțimei care-și pusese toată nădejdea în audiențele căpătate cu atîta trudă. Intr’un alt număr vom arăta cum s’ar putea înlocui sistemul audiențelor și cum să fie mulțămit poporul, care nu trebuie să vadă fața ministrului, dar în schimb să fii servit ori se poate de răpede. L Ștefănescu Giuiu. pinge lupta de clasă pănă asJm acolo unde, nestăvilită de 3CFISOF1 Cibi I. GiO il. «Ls Vieux Colombler» e mult mai nou decît «l’Oauvre», e înființat cîțiva ani dinainte de război a. Sapt conducerii* lui J. Copeau, artiștii acestui teatru s’au făcut apostolii fervenți ai artei desinteresate. Se simte că toți sunt însuflețiți de forul superior al dragostei de frumos. O represintație la «Vieux Colombier» e totdeauna un triumf al teatrului și un puin j de emoții estetice pentru spectatori. In cursul unui an au aproximativ douăsprezece programe diferite, dar toate minunate. Representațiile din Shakespeare au fost un eveniment, iar piesele moderne ca «L’osarre des Athletes» da Duhamel și La mort de Sparte de J. Schlumburger sunt lucruri menite să rămîn și lucruri fruntașe în literatura dramatică. De asemeni «Le Vieux Colombler» a reînvist multe piese admirabile din sacale la trecute, o« de pildă spirituala «Coups enchanten» a lui La Fontaine și Champmesle vntr’un cuvînt, adevăratel* teatre bune frânase», afară de cele naționale, aînt «L’Osnvre» și «Le Vieux Colombler».Numai cunoscîndu-le pe acestea, cineva își poate da samada culmile artistice la care pot alunga francezii în domeniul teatral. Iar alături de acestea două, mai avem de însemnat cîteva înjghebări artistice prețioase: teatrele conduse de Gómier și «Le Nouveau Théâtre». Foarte mediat începător, «Le Nouveau Théâtre» și-a dischis porțile abia in anul acesta, ceia ce mi-l împiedecă da a fi înjghebat o foarte bună companie dramatica și de a reprostnta piesa de mîna întîia. Intre ele «La couriante madame Bendel» de Amiel și Obey e pur și simplu o capodoperă. Activitatea dramatică a lui Gémisz este în adevăr extraordinari. El conduce trei teatre, lucind fără încetare în fiecare seară, cînd la «Doméne Montaigne» cînd.la"Théâtre Antoine» cînd la «Teatrai popular» da la Trocadiro. Deopotrivă de mare artist în dramă și comedie , o adevărată plăcere de asistat la teatrele sondate de «Unsul. In special comediile sunt minunat înscenate, (sferă de nns la exagerări care conduc la farse buze). «La mégère apprivoisea» de Shakespeare sau «290 â iombrs» de Labkha au fost prilejuri de sănătoasă destinderea nervilor, prin veselia și însuflețirea cu care s’au presiniat lacrumia. O inițiativă deosebit de lăudabilă este crearea teatrului popular, unde pentru prețuri mici, publicul nevoiaș poate asculta pa artiști cei mai buni de la teatrala mari, în piesele cele mai bune. Păcat numai că condițiunile materiale în care se fac aceste representații,fac imposibilă aranjarea decorurilor, așa încît scena e aproape goală ,fundul fiind acoperit de o perdea verde. Cu acestea cred că am isprăvit ceva ce e mai însemnat în teatrul parisien de azi- Restul de representații iese, aproape fără excepție, din domeniul artei. Toate teatrele, zise «de bulevarde» cînt o meserie rentabilă și nimic mai mult. Abia ici colo, cîteva scene bine conduse. Numai la «Porte Saint Martin» ei au mai dat cîteva lucruri mai bune: celebrul «Cyrano de Bergerac» al lui Roatand «Madame sans Géné» a lui Sardou și «Appassionato, o foarte bună piesă de P. Frordaie. Incolo, «marile success» ale Parisului sînt lucruri nule- Și cîte odată ești sproape revoltat să vezi , pănă unde poate duce goana după cîștig și servilismul după bunele grații ale publicului mediocru. Autori ca P. Wolff, care ne-a dat odinioară minunatele «Marionnettes» au ajuns au scrie «Les ailes bress», rapisavitată de pesta, două sute de ori, dar tipică ilustrare a tendinței de decadență. De asemenia, Bataille a dat în doi ani trei piese, la înnălțimea așteptărilor, nu Dar numai înșir numele pieselor slabe. Cred că indicațiile de mai sus pot da o ideie de ansamblu asupra teatrului de Paris în 1920 21 Noua stagiune, care sa va descrida în curind, va adaos ea oare o reacțiune spre bine în toate părțile ? Tare ne e teamă că nu. Petre Sergescu Profoor ««eandar Intre Polonia și Rusia Cicerin, comisarul Externelor din Rusia, a cerut spuse ambasadorului polon din Moscova pentru incidentul neplăcut survenit atașatului militar al Poloniei, colonelul Wolshowski și doctorului Koeliicki. Ia seela șt timp el a comunicat că s' a ordonat o anchetă. Pregătiri asprești .1 nA»«1.» titlulP.W. O știre din Viena spune că Ungaria a chemat supt arme un nou cont’ant de douăzeci de mii de oameni, pentru a întări bandele din Ungaria de Vest. Unele ziare au vorbi chiar de un atac plănuit contra Vienei. București, Vineri, 14 Octombre 1921 Efectele scăderii coroane In urma scăderii cursului coroanei austriaca, piața din Budapesta a suferit pierderi de șapte miliarde de coroane în total. Aceste pierderi se explică prin faptul că comercianții maghiari au vândut în ultimul timp mari cantități de mărfuri în Austria, care nu au fost încă achitate. Armata lui Vranghel în Bulgaria Guvernul bulgar a hotărît să angajeze regimentele care au mai rămas din armata lui Vranghel ca grăniceri. Au sosit pini acum două regimente iar altele două sunt pe drum.Revoltele din India Răsculații din Malabar au fost trimiși înnaintea tribunalelor care au pronunțat pănă acum 1634 de condamnări la peste doi ani închisoare și 376 între doi ani și șase luni. 19 inculpați au fost achitați. Buletinul Zilei fam Sirii după radiograme Tulburările din Irlanda Numeroasa crime și devastări de megazine au avut loc aici, provocate de sinteiniști. Au sosit trupe engleze pentru întărirea pazei orașului. Noul prim ministru suedez Branting a fost însărcinat cu formarea noului Cabinet. Bolșevicii se burghezesc Sovietul a hotărît deschiderea băncei de Stat rusești, care va începe în curînd să funcționeze. Se proiectează de asemenea deschiderea băncei cooperativelor. Convenție italo-brasliană In^rflît&Ha și Brasilia u’a încheiat o convenție prin care se acordă lucrătorilor și emigranților italieni în Brasilia un regim special, mai favorabil dsert celorlalte națiuni. Ca &«¡Esta o JAsia Bînbssildoru brasilah le Roma a declarat că Brasilia datorește progresei ei, în cea mai mare parte, muncitorilor italieni. Congresul academicienilor ruși Astăzi a a deschis aici congresul grupului academicianilor ruși, în prezența unui mare număr de savanți ruși din toată Europa, a savanților cehoslovaci și a unui mare număr de amici ai Rușilor. Congresul se va ocupa cu organizarea muzeei eîiințifie și cu reînființarea Universităților și școlilor medii din Rusia. Știri diferite Bandiții noștri! Ieri noapte o bandă numeroasă a pătruns în comuna Vetrina dezarmînd două caraule și împușcînd grav pe Gheorghe Nada, care a fost adus la spitalul local. Bandiții au jefuit apoi pe locuitorul Dumitru Scurtu, luîndu-i suma de 30.000 de lei și 25 de monede în aur și maltratîndu-l în mod barbar. Ziarul «Rol» care apare la Berlin,anunță că în anumite cercuri din Moscova, circul zvonul că Guvernul sovietic ar proiecta decretarea libertației economica și civile în toată Rusia. Ei nu doresc altosva decît păstrarea autorității în mînile lor. Hugo Stinnes ar fi cumpficat și acțiunile societații«Nord-deut* ■ah Lloyd». Se orsde e fi el ar avea de gînd s întrunească într’un mare consorțiu toate societățile de navigație germane. Unele știri spun că între Republica Azerbeidjan și Rusia Sovietistă ar fi izbucnit razboiul. O mare bătălie ar fi avut loc la Carabagh unde Rușii ar fi suferit o înfrângere serioasă, pierzând pănă la 8 000 de oameni și material de războia. Chestia Galiției de Răsărit In cercurile diplomatice din Varșovia circulă zvonul că represintantul Franciei din Polonia ar fi înmînat Guvernului polon o notă din partea lui Briand cu privire la Galiția de Răsărit. In această notă se arată că hotărîrea Ligii Națiunilor nu exclude posibilitatea unei intervenții oficiale din partea Aliaților în chestia Galiției de Răsărit pentru a restabili acolo ordinea și starea legală. De aceia nota franceză previne Polonia să nu aștepte intervenția Aliaților, ci sfidesc prealabil Galiției o autonomie asemănătoare cu aceia care a fost stabilită pentru Vilna.