Neamul Românesc, octombrie 1921 (Anul 16, nr. 224-249)

1921-10-26 / nr. 244

ANUL al XVI-lea n­l 244 ABONAMENTUL. SP»­na an In țară. 180 iar Pe șease lnni . . 80 ` Pe trei luni ... 40 » Pantru străinătate dublu. 50 BANI EXEMPLARUL București, Miercuri, 26 Octombre 1921 Foaia Partidului Nationalist-Democrat telefon­­“ffi*.. Apare zilnic Director: N. IORGA REDACȚIA Str. Domnița Anastasia A. ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii Noi n­i îl Stinnes lucrează... Că Germania își pregă­tește o Rusie a ei—a doua, fiindcă Rusia lui Petru­ cel­ Mare, succesoarea Rusiei mongolo-bizantine, era după tipic german și servită mai ales de Germani­a, nu e nicio îndoială. Pe cînd oa­menii «secerii și ciocanului» din Franța acopăr primă­riile lor cu anunciuri enor­me cerînd sprijinul mun­citorimii internaționaliste, deci internaționale, pentru «tovarășii» din Rusia, chi­nuiți de foame, financiarul german imperialist. Ener­gia Sa Hugo Stirnea atrage încetul pe încetul la marele consorțiu de capitaliști pe care-i reprezintă tot ce poate servi la refacerea Rusiei, A unei Rusii vasale, numai bună pentru plasarea de fon­duri și pentru o prea su­pusă alianță față de bine­făcătorii ei desinteresați. Dar nu ajunge atîta. Dacă Rusia n’ar fi fost împărțită, nu mai era nevoie să se uite cineva în alte părți. Dar, pentru cîtva timp mă­car, judecă oamenii de la Berlin, împărțirea este. Pe Polonia nu se poate conta, de­și — cine știe ! — sînt și acolo germanofili, mai ales printre cei cari au făcut parte din Monarhia habsburgică, atît de prie­tenoasă pentru Polonii fără patrie. Dar sînt Lituanienii, cu a căror nație se ocupă de mult știința germană și a căror politică întreagă e hotărîtă de la Berlin. Și a­­cum în urmă agenții lui Stinnes au descoperit că și Letonii ar putea fi între­buințați pentru același scop. O «săptămînă nordică» s-a ținut dăunări la Brema, și s'au reservat locuri și pen­tru ceilalți «Baltici» : Esto­nieni, Finlandezi. In Suedia sunt de mult prieteni cre­dincioși. «Aliații» presinta, în schimb, tristul spectacol al unei Italii care insultă Fran­ța și al unei Francii care, urmărind egoismul Angliei, nu vede de ajuns un altul, care-i amenință nu numai bogăția, dar existența. Să fie oare totdeauna vic­toria o rătăcitoare și sin­gură înfrîngerea învățătoa­rea cea bună ? N. IORGA Studiile sociale Mai silele trecute s’a ținut în Italia un­ congres de sociologie. Dacă congresele de învățați sînt utile pentru înnaintarea științelor, ele contribuiesc, nu mai puțin, la strîngerea rapor­turilor elitei intelectuale din lu­mea întreagă și, prin aceasta, la cunoașterea drepturilor, as­pirațiilor, capacității popoarelor După cîte am văzut, la con­gresul din Italia nu a partici­pat nimenea de la noi. Cînd valuta țerii e atît de­­ lovită, e firesc ca individualitățile să nu aibă posibilitatea de a-și plăti un astfel de lux- în ce privește Statul, el ar fi trimes persoane plimbărețe, și tot acolo ar fi ieșit. Paguba nu e enormă desigur, dar ea contribuie mult în Apus la înrădăcinarea credinței că la noi nu s’ar g­ă­si oameni cari să represinte activ știința la astfel de manifestări a­l­e culturii. Dar ceia ce s’a întîmplat a­­cum la congresul de sociologie, înnainte de răsboiu, în timp de douăzeci de ani, s’a întîmplat la congresele de filosofie, la care singur am avut onoarea de a participa. Dar să zicem că filosofia nu interesează la noi, științele so­ciale însă ? Arătai mai zilele trecute cît de mare e răul la noi că nu avem cel puțin o secție de stu­dii sociale, care, din punct de vedere teoretic, ar fi de o în­semnătate deosebită. Mulți la noi se conduc, în ce privește concepțiile sociale, noi și vechi, după păreri și min­ciuni. Și cu toate acestea, dacă nu mai multe, dar tot cunoaș­­tem două trei persoane care au întinse cunoștințe sociologice, făcute prin îndelungate studii. Nu vorbim de acel­eari alături de ocupația lor obișnuită au aprofundat, mai mult sau mai puțin vreo ramură de studii so­ciale, fie din necesitate, fie pen­­tru vreo catedră universitară oarecare. Dar niciodată poate ca acuma studiile sociale se impun la noi, nu numai din punct de vedere teoretic, ci și din punct de vedere practic. In finanțe, în economia țerii, se umblă în bobote, fără cunoștințe serioase de economie socială, de statis­tică, de istorie economică și multe altele pe care nu într’un articol de caracter politic le vom desvolta. Aci spunem numai că am avea nevoie de un Institut superior de studii socia­le. Cine să nu l dea? Statul, desigur, dacă în loc de a avea directorate pretențioase prin ministere, ar fi realisat o astfel de instituție, ar fi făcut mult, dar politica și știința nu pot merge de acord. Și nu pot să se împace și pe motivul că fie­care ramură a activității inte­lectuale ține la ceia ce o intere­sează-Ar rămînn o inițiativă particu­lară. Și la urma toată, de ce nu s’ar găsi și la noi un multi-mi­­lio­ar care să întemeieze un institut ca acela din Belgia care poartă numele Solvay. Pornit pe base serioase, și supt îngrijirea unor oameni competenți organisat, sîntem încredințați că mulți licențiați și doctori de pe la multe uni­versități străine unde și-au pier­dut timpul, s'ar înscrie la astfel de cursuri, nu numai intere­sante, dar de cea mai mare u­­tilitate pentru viitorul și pres­tigiul țerii. Chestia agrară, a producției naționale în general, a rapor­turilor dintre capital și muncă, cooperația, binefacerea, sistemele politice economice etc., pe­ângă concepțiile sociale teoretice vor fi la fet ca și pretutindeni în viața modernă pe intîiul plan întotdeauna-A azuma dar o vorbă, nu strică. Și nu strică, pentru ca o astfel de instituție ar avea și meritul de a îndrepta multe dintre relele ce nu bîntuie, po­liticianismul hrăpăreț și perfid se stinge numai acolo unde cul­tura răzbește­(I. D. Scraba fii îl­ iii li Uluii ce trebuie să ceară învă­țătorii Nu mai încape îndoială, că cea mai răbdătoare breaslă de funcționari, este amin­a învăță­­torilor. Căci ani de zile, de cînd tot cer, mult dorita universitate, izvorul era apă dătătoare de viață. Școala tîrjsse, copii hoi­năresc pe maidanuri, învăță­mîn­­tul sa părăduește din lipsa das­călilor. Căci cina să-i formeze ? Cai cîțiva bătrâni profesori din glorioasa pleiadă, oare ni-a dat învățămîntul da astăzi? Aceștia și-au făcut datoria cu prisosință. S­au suplinitorii, transfugii altor cariere, căpătuiții politici, și în­­tîrziații examenelor universitare. Aceștia absolut nepregătiți, nu fac altceva decît să ocupe niște locuri care nu li se cuvin. Cu toate atacurile date în jurul gre­șitelor concepții care le-au avut până acum diferiții miniștri, sau s’a reușit să se capete decit pro­misiuni. Astăzi cînd o nouă gu­vernare este în perspectivă, das­­călimea romînă să stringă fun­­dările și­ să­ fii gata pentru é6­ demersuri (asalturi). Căci nevoile dăscălimii aînt­âia învățămfntu­­lui și deci ale întregii nații ro­mânești. Trebuiesc dărîmate o­­dată zidurile chinezești, îndără­tul cărora politicianii de ieri ascundeau criminala părere, că dascălilor nu îi se­cade a arma la universitate, la o școală mai înnaltă. Astăzi valurile democrației­mp zăgazurile putredei oligarhii și dăscălimea romană, care a în­scris pagini glorioase în istor­a neamului prin luptele eroice duse în școală ca și în tranșee, trebuie să fie scăpată de rușinea suferită până acum. De aceia au un veas mai de­vreme, învăță­torii să stringă rîndurile căci ceasul mfntuirei se apropie. I. Ștefănescu-Gruiu. Revenirea lui Carol de Milling Ex-Regele Ungariei, Camp de Habsburg, a sosit cu avionul la Odenburg. Agenția telegrafică elvețiană enunță că e 1 a părăsit Jos Elveția în avion, fără a in­forma încotro pleacă, și pretex­­tînd că vrea să serbeze nesupă­rat a zecea aniversare a călăto­riei sale. Avionul a aterisat la Odenburg unde, Carol și Ex­­împărăteasa Zitta, au fost aștep­tați de o delegație a monarhiș­­tilor unguri, în frunte cu Ștefan Racowski, fostul președinte al Camerei maghiare­ «Neuchb Wie­ner Abendblatt» anunță că Ex- Regele Carol ar fi desemnat pe Racowski să constituie Guver­nul din care vor face parte și Apporty, Andrasey șiGia . De­putatul Edmond Beniczky va lua Internele. După știri sigure Guvernele Micei Antante vor lua măsuri militare pentru împiedecarea acestei tentative. Noul Guvern în Albania" Se anunță din Valona că noul Guvern albanes va fi format supt preșidenția lui Pandele Van­ghete. VIATA cooperativa Inîi’o cronică prevedentii afir­mam un adevăr pe care timi­ul l­a verificat în toate țările: «o cooperația sănătoasă nu poate lua naștere decit din propriile trebuinți și nu se poate desvolta temeinic decît cu forțele însăși ale celor asociați». Dar dacă vom urmări istoricul mișcării cooperative în diferite țări ale Europei, vom constata că în puține din ele s’a putut aplica acest adevăr mai ’nnainte de a fi suferit într’o formă sau sita influiența acțiunei dăună­toare a Statului. Printre puținele țeri rămase în afară de insistența directă a Statului în mișcare, constatăm : Anglia, Germ­ania și Danemarca, adecă tocmai țările unde găsim cea mai puternică organisație. Și lucru curios la prima vedere, este că tocmai aici constatăm și neamestecul partidelor politice la viața mișcării copsrative. ’♦"Dar­ se vede că tocmai acolo Unde anume cause au putut de­termina amestecul Statului în cooperație, tot acolo și aceleași șanse, au permis și chiar au necesitat ca o reacție și ca o contrapondere, un amestec al partidelor politice în viața aces­tei mișcări economice și sociale. Acum dacă vom urmări poli­tica dusă de țările care au în­țeles să intervie în viața coope­rației, vom putea desprinde două curente distincte : 1. Unul ea produce supt influ­­iența curentelor sociale noi și de aceia se mărginește la un ajutor bănesc sau de propagandă din partea Statului, dar fără niciun drept de amestec din par­tea acestuia în administrația destinelor mișcării. 2. Cel de al doilea curent s’a produs în țări ca : Ungaria, Ru­sia și România, unde «apt in­­fluiența claselor privilegiate, Sta­tul s’a hotărît să asiste cla­sele nevoiașe prin intermediul cooperației, dar numai cu drep­tul pentru sine da a se ames­teca în viața de toate zilele a cooperativelor. Dar pentru a evidenția ade­vărul celor spuse mai sus, de­vine necesar a trece printr-o scurtă revistă cooperația din diferitele țări, unde ea a avut să se resimtă de pe urma unei influențe directe din partea Sta­tului. a) In Franța anului 1818, putem să constatăm sfîrșitul u­­nei epoci de experimente so­ciale, care sfîrșește cu desisirul «atelierelor naționale», înființate de Stat pentru a da de lucru lucrătorilor neocupați. In cursul aceluiași an se pro­duce însă o reacț­e sănătoasă. Supt influența lui Bachez se în­ființează cîteva cooperative de producție independente, care pro­miteau bune resultate. Dar sugst influiențe unor conducători so­cialiști se pare și se obți­ne de la Stat un credit de trei mii­ de franci, vara produce în cu­­rînd un avînt mare, dar trecă­tor, pentru înființarea de nume­roase cooperative de producție. Acest avânt artificial con­duce în curînd la disastru. ii­cii putem zice că de la 1851 și pănă la 1863 încetează mișcarea cooperativă în Franța. O nouă înviorare a mișcării are loc supt impulsul puternic dat de împăratul Napoleon al IIl­u­i, dar și în această epocă se bat căile greșite ale trecutu­lui, cu deosebire că creditul Statului este înlocuit prin act al unor instituții particniere. Resul­tate bune nu putem constata nici în aceste încercări. (Urmează.) Cooperator. «Cooperația este o încer­­car serioasă de a împăca Id­o­lul și Rasial». Statul și cooperația «De cîte ori Statul a aju­ta­t cooperativele, de atîtea ori le-a dat lovitura de de moarte, după cum a sS Bilfvadst în mistoria din urmă a coperației». Dr. I. N­ Angelescu. Resu­ltatele obținute de intervenția Statului în celelalte țări D. Iorga în Paris Profesorul Nicolae Iorga a ținut In seara aceasta la Sorbonna o conferință a­­supra României, în urma rugaminței făcute de direc­torul Academiei. Asistau numeroase personalități din lumea politică și culturală. Oratorul a arătat origina comună a poporului fran­­cez și a poporului romîn, precum și a afinităților lor naturale. D. Iorga după ce a caracterisat populația ro­mânească, a terminat prin­­tr’un apel călduros și foarte aplaudat, cerînd­­ o prietenie din ce în ce mai mare între Franța și România. (Agenția «Rador») Polonia și chestia Silesiei In ședința comisiei Afa­cerilor Străine a Dietei, supt președinția deputatului Cra­ boski, ministrul Skirmund bazîndu-se pe depeșa minis­trului polon la Paris, Za­­morckî. a presintat decisia în chestia Silesiei, cuprinsă în nota lui Briand, precum și extrasul recomandațiilor consiliului Ligei Națiunilor relativ la reservele adoptate. Discuția a fost amînată pentru ședința viitoare. Co­misia industrială și comer­cială a Dietei va fi invitată Sîmbătă 22, ca să discute rezervele economice în ches­tia silesiană. Foametea în Rusia Din Moscova ea anunță că în ședința comitetului executiv, Ga­menev a propus să se adresszs sra apel cerînd ajutor proletari­lor din lumea întreagă. Cimenev dovedește că renaș­terea Rusiei nu e posibilă dacă înfometații nu vor fi salvați în iarna aceasta. Ei constată că numai tdmițînă a-sa bani și ali­mente Guvernului sovietist el ar putea salva Rusia de la peire. Buletinul Zilei Știri Roii radiograme Tratatul între Danzig și Polonia Semnarea tratatului între Danzig și Polonia, care tre­buia sâ aibă loc la 28 Oc­tombre, a fost amînată din causa unor chestiuni teh­nice, cu o săptămînă mai tîrziu. Succesorul lui Wirth I» present sa vorbește mult de candidatura ambasadorului german la Paris, dr. Mayer, pen­tru postul de cancelar. Dr. Mayer sosește mine de la Paris. Grevă la Berlin Mine vor apărea numai ziarele socialiste de­oarece greva s’a înăsprit. Cu toate că ministrul Muncel a tratat personal cu grei visu­i arătînd cît poate dăuna înnăbușirea șresei în aîșia mo­mente atît de importante din viața internațională a Germa­niei, greva pare că va continua. Știri diferite Bacteriologyl Atria a desco­­perit un sar­in contra vărsatu­lui. Intențiile făcute celor bol­navi de vărsat era provocat o vindecare grabnică. D­esnry Fried, din Chicago, originar din Iași, a trimis Re­ginei Maria suma de 100 000 lei cu următoarea destinație: 25.000 lei pentru orfanii de războiu creștini din București, 25.000 lei pentru orfani creștini din Iași și 50000 lei, pentru orfanii de războiu evrei din Iași. Pentru a ușura sarcina Pri­măriei, în opera sa de comba­tere a epidemiilor, M. S. Regina a pus la disposiția autorităților municipale mai multa automo­bile. Comisariatul muncii, prin ra­portul sări asupra noii politici economice a Sovietelor, a supri­mat munca obligatorie. Președintele Harding a decli­nat invitația pe­­­­ care i-au fă­­cut-o bancherii britanici a fi tri­­meată representanți la conferința financiară din 6 Decembre. Sa crede căi președintele a răspuns congresuUlor că da careci conferința nu va fi ofi­cială, el nu pate desemna repre­­sindanțî ai Guvernului, cu toate acestea și-a exprimat părerea că ar fi bine ca experți privați să participe la lucrările conferinței care vor represintă punctul de vedere american. Autoritățile franceze au inter­zis la Wiesbaden manifestația care trebuia să aibă loc în Piața Luisa,­­ca semn de protestare contra decisiunei de la Geneva. Ziarul «Daily Mail» anunță că lordul Allenby, î­naltul comisar din Egipt, a cerut efi­cie reche­mat de la postul său. Ca succesor al său este dese­nat, după cele mai bune infor­mații, sir Bane îl Redd.. Se vor­bește mult și de sir Ronald Gra­­han, ambasador la Roma. Prietenii noștri sunt in­vitați la o consfătuire, Miercuri 26 Octombre oa­rele 8 seara, la amicul nos­tru P. Negoescu str. Costa­­che Marinescu 22, prin pri­­viței.

Next