Neamul Românesc, octombrie 1921 (Anul 16, nr. 224-249)
1921-10-26 / nr. 244
ANUL al XVI-lea nl 244 ABONAMENTUL. SP»na an In țară. 180 iar Pe șease lnni . . 80 ` Pe trei luni ... 40 » Pantru străinătate dublu. 50 BANI EXEMPLARUL București, Miercuri, 26 Octombre 1921 Foaia Partidului Nationalist-Democrat telefon“ffi*.. Apare zilnic Director: N. IORGA REDACȚIA Str. Domnița Anastasia A. ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii Noi ni îl Stinnes lucrează... Că Germania își pregătește o Rusie a ei—a doua, fiindcă Rusia lui Petru cel Mare, succesoarea Rusiei mongolo-bizantine, era după tipic german și servită mai ales de Germania, nu e nicio îndoială. Pe cînd oamenii «secerii și ciocanului» din Franța acopăr primăriile lor cu anunciuri enorme cerînd sprijinul muncitorimii internaționaliste, deci internaționale, pentru «tovarășii» din Rusia, chinuiți de foame, financiarul german imperialist. Energia Sa Hugo Stirnea atrage încetul pe încetul la marele consorțiu de capitaliști pe care-i reprezintă tot ce poate servi la refacerea Rusiei, A unei Rusii vasale, numai bună pentru plasarea de fonduri și pentru o prea supusă alianță față de binefăcătorii ei desinteresați. Dar nu ajunge atîta. Dacă Rusia n’ar fi fost împărțită, nu mai era nevoie să se uite cineva în alte părți. Dar, pentru cîtva timp măcar, judecă oamenii de la Berlin, împărțirea este. Pe Polonia nu se poate conta, deși — cine știe ! — sînt și acolo germanofili, mai ales printre cei cari au făcut parte din Monarhia habsburgică, atît de prietenoasă pentru Polonii fără patrie. Dar sînt Lituanienii, cu a căror nație se ocupă de mult știința germană și a căror politică întreagă e hotărîtă de la Berlin. Și acum în urmă agenții lui Stinnes au descoperit că și Letonii ar putea fi întrebuințați pentru același scop. O «săptămînă nordică» s-a ținut dăunări la Brema, și s'au reservat locuri și pentru ceilalți «Baltici» : Estonieni, Finlandezi. In Suedia sunt de mult prieteni credincioși. «Aliații» presinta, în schimb, tristul spectacol al unei Italii care insultă Franța și al unei Francii care, urmărind egoismul Angliei, nu vede de ajuns un altul, care-i amenință nu numai bogăția, dar existența. Să fie oare totdeauna victoria o rătăcitoare și singură înfrîngerea învățătoarea cea bună ? N. IORGA Studiile sociale Mai silele trecute s’a ținut în Italia un congres de sociologie. Dacă congresele de învățați sînt utile pentru înnaintarea științelor, ele contribuiesc, nu mai puțin, la strîngerea raporturilor elitei intelectuale din lumea întreagă și, prin aceasta, la cunoașterea drepturilor, aspirațiilor, capacității popoarelor După cîte am văzut, la congresul din Italia nu a participat nimenea de la noi. Cînd valuta țerii e atît de lovită, e firesc ca individualitățile să nu aibă posibilitatea de a-și plăti un astfel de lux- în ce privește Statul, el ar fi trimes persoane plimbărețe, și tot acolo ar fi ieșit. Paguba nu e enormă desigur, dar ea contribuie mult în Apus la înrădăcinarea credinței că la noi nu s’ar găsi oameni cari să represinte activ știința la astfel de manifestări ale culturii. Dar ceia ce s’a întîmplat acum la congresul de sociologie, înnainte de răsboiu, în timp de douăzeci de ani, s’a întîmplat la congresele de filosofie, la care singur am avut onoarea de a participa. Dar să zicem că filosofia nu interesează la noi, științele sociale însă ? Arătai mai zilele trecute cît de mare e răul la noi că nu avem cel puțin o secție de studii sociale, care, din punct de vedere teoretic, ar fi de o însemnătate deosebită. Mulți la noi se conduc, în ce privește concepțiile sociale, noi și vechi, după păreri și minciuni. Și cu toate acestea, dacă nu mai multe, dar tot cunoaștem două trei persoane care au întinse cunoștințe sociologice, făcute prin îndelungate studii. Nu vorbim de aceleari alături de ocupația lor obișnuită au aprofundat, mai mult sau mai puțin vreo ramură de studii sociale, fie din necesitate, fie pentru vreo catedră universitară oarecare. Dar niciodată poate ca acuma studiile sociale se impun la noi, nu numai din punct de vedere teoretic, ci și din punct de vedere practic. In finanțe, în economia țerii, se umblă în bobote, fără cunoștințe serioase de economie socială, de statistică, de istorie economică și multe altele pe care nu într’un articol de caracter politic le vom desvolta. Aci spunem numai că am avea nevoie de un Institut superior de studii sociale. Cine să nu l dea? Statul, desigur, dacă în loc de a avea directorate pretențioase prin ministere, ar fi realisat o astfel de instituție, ar fi făcut mult, dar politica și știința nu pot merge de acord. Și nu pot să se împace și pe motivul că fiecare ramură a activității intelectuale ține la ceia ce o interesează-Ar rămînn o inițiativă particulară. Și la urma toată, de ce nu s’ar găsi și la noi un multi-milioar care să întemeieze un institut ca acela din Belgia care poartă numele Solvay. Pornit pe base serioase, și supt îngrijirea unor oameni competenți organisat, sîntem încredințați că mulți licențiați și doctori de pe la multe universități străine unde și-au pierdut timpul, s'ar înscrie la astfel de cursuri, nu numai interesante, dar de cea mai mare utilitate pentru viitorul și prestigiul țerii. Chestia agrară, a producției naționale în general, a raporturilor dintre capital și muncă, cooperația, binefacerea, sistemele politice economice etc., peângă concepțiile sociale teoretice vor fi la fet ca și pretutindeni în viața modernă pe intîiul plan întotdeauna-A azuma dar o vorbă, nu strică. Și nu strică, pentru ca o astfel de instituție ar avea și meritul de a îndrepta multe dintre relele ce nu bîntuie, politicianismul hrăpăreț și perfid se stinge numai acolo unde cultura răzbește(I. D. Scraba fii îl iii li Uluii ce trebuie să ceară învățătorii Nu mai încape îndoială, că cea mai răbdătoare breaslă de funcționari, este amina învățătorilor. Căci ani de zile, de cînd tot cer, mult dorita universitate, izvorul era apă dătătoare de viață. Școala tîrjsse, copii hoinăresc pe maidanuri, învățămîntul sa părăduește din lipsa dascălilor. Căci cina să-i formeze ? Cai cîțiva bătrâni profesori din glorioasa pleiadă, oare ni-a dat învățămîntul da astăzi? Aceștia și-au făcut datoria cu prisosință. Sau suplinitorii, transfugii altor cariere, căpătuiții politici, și întîrziații examenelor universitare. Aceștia absolut nepregătiți, nu fac altceva decît să ocupe niște locuri care nu li se cuvin. Cu toate atacurile date în jurul greșitelor concepții care le-au avut până acum diferiții miniștri, sau s’a reușit să se capete decit promisiuni. Astăzi cînd o nouă guvernare este în perspectivă, dascălimea romînă să stringă fundările și să fii gata pentru é6 demersuri (asalturi). Căci nevoile dăscălimii aîntâia învățămfntului și deci ale întregii nații românești. Trebuiesc dărîmate odată zidurile chinezești, îndărătul cărora politicianii de ieri ascundeau criminala părere, că dascălilor nu îi secade a arma la universitate, la o școală mai înnaltă. Astăzi valurile democrațieimp zăgazurile putredei oligarhii și dăscălimea romană, care a înscris pagini glorioase în istora neamului prin luptele eroice duse în școală ca și în tranșee, trebuie să fie scăpată de rușinea suferită până acum. De aceia au un veas mai devreme, învățătorii să stringă rîndurile căci ceasul mfntuirei se apropie. I. Ștefănescu-Gruiu. Revenirea lui Carol de Milling Ex-Regele Ungariei, Camp de Habsburg, a sosit cu avionul la Odenburg. Agenția telegrafică elvețiană enunță că e 1 a părăsit Jos Elveția în avion, fără a informa încotro pleacă, și pretextînd că vrea să serbeze nesupărat a zecea aniversare a călătoriei sale. Avionul a aterisat la Odenburg unde, Carol și Exîmpărăteasa Zitta, au fost așteptați de o delegație a monarhiștilor unguri, în frunte cu Ștefan Racowski, fostul președinte al Camerei maghiare «Neuchb Wiener Abendblatt» anunță că Ex- Regele Carol ar fi desemnat pe Racowski să constituie Guvernul din care vor face parte și Apporty, Andrasey șiGia . Deputatul Edmond Beniczky va lua Internele. După știri sigure Guvernele Micei Antante vor lua măsuri militare pentru împiedecarea acestei tentative. Noul Guvern în Albania" Se anunță din Valona că noul Guvern albanes va fi format supt preșidenția lui Pandele Vanghete. VIATA cooperativa Inîi’o cronică prevedentii afirmam un adevăr pe care timiul la verificat în toate țările: «o cooperația sănătoasă nu poate lua naștere decit din propriile trebuinți și nu se poate desvolta temeinic decît cu forțele însăși ale celor asociați». Dar dacă vom urmări istoricul mișcării cooperative în diferite țări ale Europei, vom constata că în puține din ele s’a putut aplica acest adevăr mai ’nnainte de a fi suferit într’o formă sau sita influiența acțiunei dăunătoare a Statului. Printre puținele țeri rămase în afară de insistența directă a Statului în mișcare, constatăm : Anglia, Germania și Danemarca, adecă tocmai țările unde găsim cea mai puternică organisație. Și lucru curios la prima vedere, este că tocmai aici constatăm și neamestecul partidelor politice la viața mișcării copsrative. ’♦"Dar se vede că tocmai acolo Unde anume cause au putut determina amestecul Statului în cooperație, tot acolo și aceleași șanse, au permis și chiar au necesitat ca o reacție și ca o contrapondere, un amestec al partidelor politice în viața acestei mișcări economice și sociale. Acum dacă vom urmări politica dusă de țările care au înțeles să intervie în viața cooperației, vom putea desprinde două curente distincte : 1. Unul ea produce supt influiența curentelor sociale noi și de aceia se mărginește la un ajutor bănesc sau de propagandă din partea Statului, dar fără niciun drept de amestec din partea acestuia în administrația destinelor mișcării. 2. Cel de al doilea curent s’a produs în țări ca : Ungaria, Rusia și România, unde «apt influiența claselor privilegiate, Statul s’a hotărît să asiste clasele nevoiașe prin intermediul cooperației, dar numai cu dreptul pentru sine da a se amesteca în viața de toate zilele a cooperativelor. Dar pentru a evidenția adevărul celor spuse mai sus, devine necesar a trece printr-o scurtă revistă cooperația din diferitele țări, unde ea a avut să se resimtă de pe urma unei influențe directe din partea Statului. a) In Franța anului 1818, putem să constatăm sfîrșitul unei epoci de experimente sociale, care sfîrșește cu desisirul «atelierelor naționale», înființate de Stat pentru a da de lucru lucrătorilor neocupați. In cursul aceluiași an se produce însă o reacțe sănătoasă. Supt influența lui Bachez se înființează cîteva cooperative de producție independente, care promiteau bune resultate. Dar sugst influiențe unor conducători socialiști se pare și se obține de la Stat un credit de trei mii de franci, vara produce în curînd un avînt mare, dar trecător, pentru înființarea de numeroase cooperative de producție. Acest avânt artificial conduce în curînd la disastru. iicii putem zice că de la 1851 și pănă la 1863 încetează mișcarea cooperativă în Franța. O nouă înviorare a mișcării are loc supt impulsul puternic dat de împăratul Napoleon al IIlui, dar și în această epocă se bat căile greșite ale trecutului, cu deosebire că creditul Statului este înlocuit prin act al unor instituții particniere. Resultate bune nu putem constata nici în aceste încercări. (Urmează.) Cooperator. «Cooperația este o încercar serioasă de a împăca Idolul și Rasial». Statul și cooperația «De cîte ori Statul a ajutat cooperativele, de atîtea ori le-a dat lovitura de de moarte, după cum a sS Bilfvadst în mistoria din urmă a coperației». Dr. I. N Angelescu. Resultatele obținute de intervenția Statului în celelalte țări D. Iorga în Paris Profesorul Nicolae Iorga a ținut In seara aceasta la Sorbonna o conferință asupra României, în urma rugaminței făcute de directorul Academiei. Asistau numeroase personalități din lumea politică și culturală. Oratorul a arătat origina comună a poporului francez și a poporului romîn, precum și a afinităților lor naturale. D. Iorga după ce a caracterisat populația românească, a terminat printr’un apel călduros și foarte aplaudat, cerînd o prietenie din ce în ce mai mare între Franța și România. (Agenția «Rador») Polonia și chestia Silesiei In ședința comisiei Afacerilor Străine a Dietei, supt președinția deputatului Cra boski, ministrul Skirmund bazîndu-se pe depeșa ministrului polon la Paris, Zamorckî. a presintat decisia în chestia Silesiei, cuprinsă în nota lui Briand, precum și extrasul recomandațiilor consiliului Ligei Națiunilor relativ la reservele adoptate. Discuția a fost amînată pentru ședința viitoare. Comisia industrială și comercială a Dietei va fi invitată Sîmbătă 22, ca să discute rezervele economice în chestia silesiană. Foametea în Rusia Din Moscova ea anunță că în ședința comitetului executiv, Gamenev a propus să se adresszs sra apel cerînd ajutor proletarilor din lumea întreagă. Cimenev dovedește că renașterea Rusiei nu e posibilă dacă înfometații nu vor fi salvați în iarna aceasta. Ei constată că numai tdmițînă a-sa bani și alimente Guvernului sovietist el ar putea salva Rusia de la peire. Buletinul Zilei Știri Roii radiograme Tratatul între Danzig și Polonia Semnarea tratatului între Danzig și Polonia, care trebuia sâ aibă loc la 28 Octombre, a fost amînată din causa unor chestiuni tehnice, cu o săptămînă mai tîrziu. Succesorul lui Wirth I» present sa vorbește mult de candidatura ambasadorului german la Paris, dr. Mayer, pentru postul de cancelar. Dr. Mayer sosește mine de la Paris. Grevă la Berlin Mine vor apărea numai ziarele socialiste deoarece greva s’a înăsprit. Cu toate că ministrul Muncel a tratat personal cu grei visui arătînd cît poate dăuna înnăbușirea șresei în aîșia momente atît de importante din viața internațională a Germaniei, greva pare că va continua. Știri diferite Bacteriologyl Atria a descoperit un sarin contra vărsatului. Intențiile făcute celor bolnavi de vărsat era provocat o vindecare grabnică. Desnry Fried, din Chicago, originar din Iași, a trimis Reginei Maria suma de 100 000 lei cu următoarea destinație: 25.000 lei pentru orfanii de războiu creștini din București, 25.000 lei pentru orfani creștini din Iași și 50000 lei, pentru orfanii de războiu evrei din Iași. Pentru a ușura sarcina Primăriei, în opera sa de combatere a epidemiilor, M. S. Regina a pus la disposiția autorităților municipale mai multa automobile. Comisariatul muncii, prin raportul sări asupra noii politici economice a Sovietelor, a suprimat munca obligatorie. Președintele Harding a declinat invitația pe care i-au făcut-o bancherii britanici a fi trimeată representanți la conferința financiară din 6 Decembre. Sa crede căi președintele a răspuns congresuUlor că da careci conferința nu va fi oficială, el nu pate desemna represindanțî ai Guvernului, cu toate acestea și-a exprimat părerea că ar fi bine ca experți privați să participe la lucrările conferinței care vor represintă punctul de vedere american. Autoritățile franceze au interzis la Wiesbaden manifestația care trebuia să aibă loc în Piața Luisa,ca semn de protestare contra decisiunei de la Geneva. Ziarul «Daily Mail» anunță că lordul Allenby, înaltul comisar din Egipt, a cerut eficie rechemat de la postul său. Ca succesor al său este desenat, după cele mai bune informații, sir Bane îl Redd.. Se vorbește mult și de sir Ronald Grahan, ambasador la Roma. Prietenii noștri sunt invitați la o consfătuire, Miercuri 26 Octombre oarele 8 seara, la amicul nostru P. Negoescu str. Costache Marinescu 22, prin priviței.