Neamul Românesc, octombrie 1921 (Anul 16, nr. 224-249)
1921-10-28 / nr. 247
ANUL al XVI-lea nr 247. ABONAMENT Cili Pe un an In țară,. 160 lai Pe șease lani . . 80 » Pe trei lani ... 40 » pentru străinătate dublu. 50 BANI EXEMPLARUL București, Vineri, 28 Octombre 1921 Foaia Partidului Naționalist-Democrat TEI jIFAN f REDACȚIA 12/60. TELEFON I ADMINISTRAȚIA 5/41. Apare zilnic Director: N. IORGA Redacția Str. Domnița Anastasie a. ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii Noi nl li Austria nevinovată Fostul cancelar german, prințul de Baden, încearcă din nou să arate «nevinovăția» Germaniei, care, boiata de ea, a fost prinsă într’un războiu neprevăzut, de popoare care nu visau alta decît vărsare de sînge, «lauri» și cuceriri. Și, ca răspuns la neobrăzata afirmație, presa franceză amintește, nu numai Germaniei, dar și Austriei habsburgice, care au fost aceia cari au aprins focul. Din articolul lui Emile Laloy, în l'Eclair, desfac această declarație a diplomatului ungur Szilassy, datată din 1912: «Pentru militari toate pretextele erau bune pentru a aduce războiul, nu numai din motive politice, dar și din ambiție și trufie. Cîți dintre dînșii credeau oare în teoria lor că războiul întinerește și întărește o rasă? Toți înnalții ofițeri pe cari-i întîlniam nu exprimau decît o dorință: să înceapă operațiile cît mai iute». Iar, cînd în ianuar 1913, Hohenlohe merge la Petrograd pentru a îmbunătăți relațiile germano-ruse, nenorocitul Nicolae al II-lea vorbia așa: «Ei bine, dacă voiți războiul, îl veți avta, dar atunci împăratul vostru și eu vom sări de pe tronurile noastre». Și se adauge că pănă atunci nu Germania, ci Austro-Ungaria reprezintă partea doritoare de războiu. E adevărat că pentru apărătorul Germaniei sale, pacea lumii nu putea fi păstrată decît dacă Austria s’ar instala ca singură stăpînă în Balcani ! Dacă, aceasta este o sculă, orice se poate dovedi în istoria de ieri, cum, din nenorocire, orice se poate dovedi în politica de azi. N. IORGA Imposite universitare In vremea cind întregirea serii cere mai imperios ca oricînd intensificarea culturii românești, căci altfel nu vom putea obținea prestigiul necesar pentru contrabalansarea eventualelelor tendinți centrifugale ale unora dintre minorități, asistăm la un fenomen cel puțin ciudat în invațămîntul nostru , in timp ce numărul școalelor crește vertiginos aed al profesorilor scade simțitor. Am scade proporțional căci ar fi explicabil, ci judecind cu cifre absolute natural, după atîtea pierderi (morți în război, morți acasă, retrageri pensionari etc.) nu mai există astăzi liceu, sau orice altă școală secundară cu cadre didactice complete Și golurile nu se umplu, din potrivă. Pricina? împrejurările în care ji trăim, absolut incompatibile cu preocupări de ordin mai înnalt și cu viața de salariat in genere sunt prea eloquente ca să mai stăruim. E explicabil prin urmare de ce Facultățile de litere se depopulează fulgerător de studenți, rămînînd să le freguentice numai studente. Pe de altă parte, miseriile actualei vieți studențești sînt mai mult sau mai puțin cunoscute de ofi ciahifiți. Numai de ele [UNK] Căci marele public crede încă în miragiul unui *vis al vieții de student» din *Neidelbergul de altă dată*. Cînd studenții topesc prin Ministere și tot felul de insti~'*itații, cind a fi student înseamnă a munci de două ori oît ceilalți, cu alimentație și îngrijire mai mult decît insuficientă! Cind dai din tolț in colț, la începutul și mijlocul fiecărei luni (nu știu daca sînt trei la sută dintre studenți care tăcea cartelă pe luna întreagă) ca să înaderbizi relativ modicele sume pentru cămin și cantină ! Cînd acesta cantine însele — fără oare Universitățile a’ar Indica — ame^ ființă în fiecare zi să dispară, deși urcă mereu prețurile! *0 clipe scumpe, farda-griji Din zile de altădată...» CJ ironiei El bine. in aceste împrejurări, consiliul Facultății de litere a Universității din București, a găsit soluția universală : cu prilejul modificării regulamentului de studii, el a hotârît ca, pe lângă vechile taxe, studenții să mai putească 30 de lei de fiecare temen parțial și 200 de lei pentru cel de licență. Ceia ce înseamă: 40 de lei anual taxa de freqvență și bibliotecă, după vechiul regulament, face, în patru ani, 160 de lei, 30 de lei de fiecare examen, pentru opt examene in medie, 240 de lei, 200 de lei la licență, în total 600 de lei Plus taxele de seminar, o sută de lei sau mai mult, (nu se știe precis pănă acum) cite două seminarii anual! Prin urmare un student in litere trebuie să plătească în patru ani peste o mie de lei. O mie de lei o diplomă de licență in litere ! O mie de lei dreptul de a muri de foame o viață Intrengi ! Orice comentarii ar scădea extraordinarul faptului. * Studenții, naivi, s'au întrunit să protesteze. In discuții s’au adus fapte : c.o 25 de absolvenți ai unui liceu din provincie nici unul nu s’a înscris la litere anul acesta. * S'au discutat și mijloacele de împotrivire. Cind au pomenit unii, timid, de grevă majoritatea a respins-o precipitat Oameni de ordine, intelectualii! Numai la gndul unei manifestări bolșevice, li se încrețește carnea! Nu răminea altă cale decît cea ierarhică, s’a dus deci o delegație cu o moțiune la decan. D-sa li-a spus, din prag, că va desființa societățile studențești fiindcă la regulament nu scunea despre așa ceva. Admirabil răspuns la o moțiune ! Numai pentru el, d. Decan ar merita să fie făcut ministru de Instrucție — pe viață! Dar consiliul profesorilor a respins în unanimitate cererile studenților. Ce gest, Doamne cînd te gîndești că noile taxe sînt destinate, în cea mai mare parte, să sporească salariile pro 1 »an » 9 fesorilor! Știm că sunt insuficiente- Dar studenții să le complecteze ? Și, mai ales, profesorii să hotărască aceasta ? E oare Universitatea un simplu pension particular, în care nu-i loc decît pentru odraslele îmbogățiților de războiu? Profesorii hotărăsc taxeie și tot ei le încasează? Cee aceasta ? Autonomie universitară ori autonomie fiscală ? * In filice d le Titulescu! C'tă bătaie de cap ai avut, cîtă eloquență ai prăpădit, ca să ți treci prin Parlament impositele! Și nu știu ce vei fi încasat din ele. Dacă nu te-ai așezat la vadul nimerit! Iea pildă și învățătură de la Areopagul culturii româneștii D. Teodorescu. Condițiunile Guvernului maghiar față de Carol Represintanții Guvernului au presintat, azi, înnainte de amiazi, represintanților regelui următoarele condițiuni ale Guvernului cuprinse în șepte priote :liu: Depunerea necondiționată a armelor. 2 Consilierii militari ai regalii vor fi trimeși In fața consiliului de războiu. 3. Soldații vor fi dezarmați si amnestiați. 4 Abdicarea definitivă a regelui. 5. Regele rămâne internă! In Ungaria pănă ea se va regula chestiunea plecării sale. 6 Domiciliul și condițiunile plecării regelui vor fi atabilite de Mikiie Pateri. 7. Consilierii politici ai regelui vor fi dați judecății. Fostul ministru Gratz a luat notă de condițiunile Guvernului ș i s-a obligat să se prezinte regelui, cu recomandațiunea de a le accepta. Până în present Guvernul nu a primit încet răspunsul regelui. Acțiunea militară a continuat și a provocat retragerea îa dezordine a trupelor regaliste care au lăsat numeroși prizonieri în mintie trupelor guvernamentale. Cu aceasta Guvernul consideră acțiunea militară încheiată. Din aursă bine informată se afirmă că Guvernul intenționează să impună regelui abdicarea definitivă atât pentru dineul alt și pentru fiul său. Rrgalc Carol se află în present la Tatabanya. Deflațiune bruscă sau îmbunătățire de valute? D-l ministru de Finanțe, N. Tnulescu, cu autoritatea sale, ne declară că nu arll o îmbunătățire a valutei ar fi de dorit ori o deflațiune monetară bruscă și că, nu a întemen atare disperată cum o susțin uaii. Din toate aceatea, numai în ultimul punct sunt de acord cu d-na, și aceasta pănă atunci cinci d-na va căuta să deie o altă directivă soluționării chestiei valutare, decât aceia de a o ameliora numai. Basindu-mă pe experiența positive a celor cetite de mine In alatul Camerei de Comerț, cu caelenea unei conferințe, susțin că numai o deflațiune brueea ni-ar putea scăpa de fluctuațiunile la care este supusă puterea de achisiție a leului nostru, căci prin aceasta n’ar putea avea, pe lingă înfăptuirea egalității între unitarul nostru fiduciar, cu francul francos, și chiar ieftenirea prețului de muncă și implicit a traiului. Vom atrage atenția d-lui ministru de Finanța, combatîndu ] 3oi f./ in cele susținute de d-aa, punîndu-i următoarele întrebări: Ce ne vor face industriile noi înființate, și formate din capitaluri al ofițor unitar care așa de depreciat astăzi, mine, cînd acel unitar se va mări ? Ni vor putea ele achita datoriile făcute și cele contractate pentru atunci cînd leul va avea o putere de achiaițiune mai mare de acum ? Se va răspunde bine, dar produsele nu se vor vinde tot în aceiași monedă urcată ? La aceasta Insă, se naște următoarea întrebare: mine! cind unitarul ne va urca, acea marfă va mai putea să-și mențină același preț urcat ca să poată suporta concurența și mai ales când prețul muncii cheltuite a fost făcut cu aceiași cantitate de unitar, dar cu o putere de achisiție mai mare ? Ori poate d ministru vrea a fi facă experiență la sonarea noastră ? Să fim ateeți! Papp financiarul. Austria și lovitura din Ungaria Corespondentul agenției «Rador» a fost primit de președintele Republicei, Schober, care i-a făcut următoarele declaratiuni asupra evenimentelor din Ungaria : artiștii declarați alcfituieau în Austria numai o mică grupare și Guvernul nu ar permite cu niciun preț ca opera necesarei de consolidare i economică a țarii să fie tulburată prin taotica de lovituri din orice parte ar veni ele. In această privință Guvernul dispune de mijloacele și de autoritatea cerută și este bine că se știe că monarhștii nu au nici o representanță politică In Parlament. Măsurile luate de Guvern sunt aprobate de toate partidele și Guvernul are sprijinul Intregei țeri, care față de evenimentele surprinzătoare din Ungari, a păstrat o liniște admirabilă. Întrunirea naționalliștilor democrați din culoarea de Verde Aseară. In fața unui public numeros, care venise In așa număr Incit sala prietenului Negoescu devenise neincăpătoare, s’a ținut a treia consfătuire a naionalistilor- democrați. Pe fiecare zi se constată simpatia născută din sinceritate care nu ne manifestă ln masele adinei ale poporului. A presidat d. Petre Georgescu, mecanic, fost președinte al societăței mecanicilor C. F. R., care a salutat In d.Iorgi, pe salvatorul, In atîtea rînduri al nevoiafilor. Au vorbit cu entusiasm, d.d. Ungureanu, Suciu, Traian Dimitriu, Ionacu Vlaicu, Petre Stoica, Eugen Meliic și M. M. Postelnicu șeful coloarei de verde și organizatorul acestor întruniri. S’au enumerat aotele cari fac imposibilă șederea mai departe la crimă a acestui Guvern, și n’a exprimat gradul atioer, neurmiliind nici vanitatea, nici astea de putere, al naționaliștilor-democrați, cari doresc mai alea In aceste vremuri de crizft socială, colaborarea tuturor energiilor cinstite și muncitoare din aceastăi țară. S’a arătat marea deosibire ce desparte partidul naționalist-democrat de celelalte, și care constă In sufletul nou, capabil de orice sacrificiu și creator de minori, suflet pe care Il aduce In luptă partidul nețonalst-democrat. Aceste întruniri, cum a arătat d- Postelnicu, nu sînt tribune de insulte și clevetiri și zavistii, ci ele constituie o tribună de la care în mod cinstit, neinsultînd pa nimeni, ci criticînd în mod urban concepțiile politice, se face in mod conștient educația publicului. Pentru Duminecă o nouă întrunire care ne va anunța la timp, Cronicar Asanarea Capitalei prin inițiativa cetățenească «Asociația bunilor meseriași și funcționari» din culoarea de albastru si-a reînceput activitatea educativă în ziua de 33 Octombre prin conferința d-lui dr. Ion Jianu, care a vorbit despre:«Cum să ne păzm de boale». Conferința sale a fost inspirată de proporțiile pe care le-au luat epidemiile in București și în special scarlatina. D sa a arătat, că atîta timp cît străzile și locurile virane vor răminea în starea sălbatecă de murdărie Inoara se găsesc azi, toate măsurile de igienă casnică, școlară, comercială, vehiculară, oprirea reuniunilor, isolarea și dezinfecția domiciliară — de alt minte, atât de necesare — vor fi urmate de slabe rezultate. Aceste măsuri trebuie să meargă mină la mină cu stropirea și curățenia străzilor, cu împiedecarea depozifirei gunoaielor și arderea lor urgentă după toate maidanele, unde din nenorocire ne joacă copii. In acest scop conferențiarul reimproapătind ideile emise încă acum un an, a propus ca autoritatea comunală, să fie ajutată de acțiunea cetățenilor, căci pericolul boalelor este prea mare ca să mai așteptăm. In acest sens D. Dr. Jianu a înjghebat un comitet de acțiune edilitară. In așa fel ca pe fiecare stradă să funcționeze cite o căptărie de cetățeni, care pe de o parte aă iea măsuri de polițe salubritară, iar pe de altă parte afi convoace cetățenii ca prin muncă bcenevelă supt formă de dacă aăarză pe loc zăcămintele de murdării, care, dacă nu vor fi suprimate de urgență, vor produce nu numai scarlatina, dar toate boalele molipsitoare. Lucrările de asanare vor începe chiar în cursul acestei săptămâni după pilda distinselor doamne, care In cursul primăvarei trecute, pătrunse de un nobil sentiment de umanitate, au venit într’o Duminecă la periferia Capitalei și cu mînile lor au dat foc gunoaielor producătoare de boale. In afară de latura curățeniei, comitetul edilitar, după vederile d-lui dr. Jianu, se va ocupa de chestia iluminatului, a apei potabile, a pavajelor, a plantațiilor publice, a băii, precum și a sporturilor. D-sa intenționează că generalisese atari organizații cetățenești In restul Capitalei și al țerii. In acest scop va lansa un apel. Carol de Habsburg asasinat ? Svonul despre asasinarea lui Carol de Habsburg se repetă cu persistență. Fapt este că ex-regele, înnainte de a pleca din Elveția, a lăsat o scrisoare Consiliului federal elvețian prin care se roagă ca, în pazul eșuării încercării sale, Consiliul să aibe grijă de copiii săi, întrucît dînsul este hotârît să-și curme viața dacă nu izbutește. Buletinul Zilei Știria și radiograme Conferința anglo-irlandeză Lordul cancelar a declarat că conferința irlandeză nu va fi abandonată pănă cînd una din părți n’ar recunoaște imposibilitatea continuării discuțiunilor. Anglia și exilarea lui Carol «Reuter» află, relativ la propunerea de exilare a exregelui Carol făcută de Italia, că Guvernul englez păstrează punctul său de vedere, de a se trimete într’un loc cît mai depărtat ex-regele Carol, făcînd imposibilă orice încercare nouă de restaurare. Arestarea complicilor lui Carol. Guvernul a emis mandate de arestare împotriva contelui Andrassy, dr. Gratz, Racovschi, Lehar și împotriva tuturor conducătorilor mișcării legtimiste. Se afirmă ofi contele Andrassy a și fost arestat. Soarta lui Carol Inpresant se țin consfătuiri între Guvern și represintanții Antantei cu privire la soarta fostului rege. La aceste consfătuiri au fost invitați și represintanții Micei Antante. Foștii suverani ai Ungariei au fost internați Se confirmă că regele Carol și regina Zitta sunt prisonierii gardelor guvernamentale, în castelul Totis. Știri diferite Până acum nu s’a decis dacă trupele americane din Renania vor fi retrase în mod integral. Presa engleză în unanimitate, aprobă atitudinea Aliaților și a Micei înțelegeri, referitor la tentativa de restaurare a lui Carol. Printr'un decret regal au fost disolvate Camera și consiliile provinciale belgiene. Noile alegeri legislative vor avea loc la 20 Noembre, iar cele provinciala a 27 Noembre. Se anunță din Lominos (capitala insulei Cypru) că Adunarea națională greacă a proclamat unirea la Grecia și a invitat populația să nu participe la alegeri. Delegații In picioare au onitat imnul național și au manifestat cu entusiasm pentru unire. Conferința dezarmării va avea ,a probabil, în ziua de 12 Noembre, precum se anunțase, această zi fiind consacrată manifestațtilor patriotice. Prin nota remisă ieri conferinței ambasadorilor, Guvernul polon a aceptat hotărirea Aliaților referitoare la Silesia superioară și desemnează pe Plexinski ca delegat la comisia pentru negocierea acordurilor economice dintre Polonia și Germania.