Neamul Românesc, octombrie 1921 (Anul 16, nr. 224-249)

1921-10-28 / nr. 247

ANUL al XVI-lea n­r 247. ABONAMENT Cili Pe un an In țară,. 160 lai Pe șease lani . . 80 » Pe trei lani ... 40 » pentru străinătate dublu. 50 BANI EXEMPLARUL București, Vineri, 28 Octombre 1921 Foaia Partidului Naționalist-Democrat TEI jIFAN f REDACȚIA 12/60. TELEFON I ADMINISTRAȚIA 5/41. Apare zilnic Director: N. IORGA Redacția Str. Domnița Anastasie a. ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii Noi n­l li Austria nevinovată Fostul cancelar german, prințul de Baden, încearcă din nou să arate «nevino­văția» Germaniei, care, boia­ta de ea, a fost prinsă în­­tr’un războiu neprevăzut, de popoare care nu vi­sau alta decît vărsare de sînge, «lauri» și cuceriri. Și, ca răspuns la neobră­zata afirmație, presa fran­­ceză amintește, nu numai Germaniei, dar și Austriei habsburgice, care au fost a­­ceia cari au aprins focul. Din articolul lui Emile Laloy, în l'Eclair, desfac a­­ceastă declarație a diplo­matului ungur Szilassy, da­tată din 1912: «Pentru mi­litari toate pretextele erau bune pentru a aduce răz­boiul, nu numai din motive politice, dar și din ambiție și trufie. Cîți dintre dînșii credeau oare în teoria lor că războiul întinerește și întărește o rasă? Toți în­­nalții ofițeri pe cari-i întîl­­niam nu exprimau decît o dorință: să înceapă opera­țiile cît mai iute». Iar, cînd în ianuar 1913, Hohenlohe merge la Petro­grad pentru a îmbunătăți relațiile germano-ruse, ne­norocitul Nicolae al II-lea vorbia așa: «Ei bine, dacă voiți războiul, îl veți avta, dar atunci împăratul vostru și eu vom sări de pe tro­nurile noastre». Și se adauge că pănă atunci nu Germa­nia, ci Austro-Ung­aria re­prezintă partea doritoare de războiu. E adevărat că pentru a­­părătorul Germaniei sale, pacea lumii nu putea fi păs­trată decît dacă Austria s’ar instala ca singură stăpînă în Balcani ! Dacă, aceasta este o sculă, orice se poate dovedi în istoria de ieri, cum, din nenorocire, orice se poate dovedi în politica de azi. N. IORGA Imposite universitare In vremea cind întregirea serii cere mai imperios ca ori­cînd intensi­ficarea culturii românești, căci altfel nu vom putea obținea prestigiul necesar pentru contrabalansarea even­­tualelelor tendinți centrifugale ale unora dintre minorități, a­­sistăm la un fenomen cel puțin ciudat în invațămîntul nostru , in timp ce numărul școalelor crește vertiginos aed al profe­sorilor scade simțitor. Am scade proporțional căci ar fi explicabil, ci judecind cu ci­fre absolute­­ natural, după atîtea pierderi (morți în război, morți acasă, retrageri pensio­nari etc.) nu mai există astăzi liceu, sau orice altă școală se­cundară cu cadre didactice com­­plete Și golurile nu se umplu, din potrivă. Pricina? împrejurările în care ji trăim, absolut incompatibile cu preocupări de ordin mai înnalt și cu viața de salariat in genere sunt prea eloquente ca să mai stăruim. E explicabil prin ur­mare de ce Facultățile de litere se depopulează fulgerător de studenți, rămînînd să le fregu­entice numai studente. Pe de altă parte, miseriile actualei vieți studențești sînt mai mult sau mai puțin cunoscute de ofi ciahifiți. Numai de ele [UNK] Căci ma­rele public crede încă în mira­­giul unui *vis al vieții de stu­dent» din *N­eidelbergul de altă dată*. Cînd studenții topesc prin Ministere și tot felul de insti­­~'*i­tații, cind a fi student înseamnă a munci de două ori o­ît ceilalți, cu alimentație și îngrijire mai mult decît insuficientă! Cind dai din tolț in colț, la începu­tul și mijlocul fiecărei luni (nu știu daca sînt trei la sută din­tre studenți care tă­cea cartelă pe luna întreagă) ca să înaderbizi relativ modicele sume pentru cămin și cantină ! Cînd acesta cantine însele — fără oare Uni­versitățile a’ar Indi­ca — ame­­^ ființă în fiecare zi să dispară, deși urcă mereu prețurile! *0 clipe scumpe, farda-griji Din zile de altădată...» CJ ironiei El bine. in aceste împrejurări, consiliul Facultății de litere a Universității din București, a găsit soluția universală : cu pri­lejul modificării regulamentului de studii, el a hotârît ca, pe lângă vechile taxe, studenții să mai p­utească 30 de lei de fie­­care te­men parțial și 200 de lei pentru cel de licență. Ceia ce înseamă: 40 de lei a­­nual taxa de freqvență și biblio­tecă, după vechiul regulament, face, în patru ani, 160 de lei, 30 de lei de fiecare examen, pentru opt examene in medie, 240 de lei, 200 de lei la li­cență, în total 600 de lei Plus taxele de seminar, o sută de lei sau mai mult, (nu se știe precis pănă acum) cite două seminarii anual! Prin urmare un student in litere trebuie să plătească în patru ani peste o mie de lei. O m­ie de lei o diplomă de licență in litere ! O mie de lei dreptul de a muri de foame o viață In­trengi ! Orice comentarii ar scădea extraordinarul faptului. * Studenții, naivi, s'au întrunit să protesteze. In discuții s’au a­dus fapte : c­.o 25 de absolvenți ai unui liceu din provincie nici unul nu s’a înscris la litere a­­nul acesta. * S'au discutat și mijloacele de împotrivire. Cind au pomenit unii, timid, de grevă majorita­tea a respins-o precipitat Oa­meni de ordine, intelectualii! Numai la gndul unei manifes­tări bolșevice, li se încrețește carnea! Nu răminea altă cale decît cea ierarhică, s’a dus deci o dele­gație cu o moțiune la d­­ecan. D-sa li-a spus, din prag, că va desființa societățile studențești fiindcă­­ la regulament nu scunea despre așa ceva. Admirabil răs­puns la o moțiune ! Numai pen­tru el, d. Decan ar merita să fie făcut ministru de Instrucție — pe viață! Dar consiliul profesorilor a respins în unanimitate cererile studenților. Ce gest, Doamne cînd te gîndești că noile taxe sînt destinate, în cea mai mare parte, să sporească salariile pro 1 »a­n » 9 fesorilor! Știm că sunt insufi­ciente- Dar studenții să le com­­plecteze ? Și, mai ales, profesorii să hotărască aceasta ? E oare Universitatea un simplu pension particular, în care nu-i loc de­cît pentru odraslele îmbogățiți­lor de războiu? Profesorii hotărăsc tax­eie și tot ei le încasează? Cee aceas­ta ? Autonomie universitară ori autonomie fiscală ? * In filice d le Titulescu! C'tă bătaie de cap ai avut, cîtă elo­quență ai prăpădit, ca să ți treci prin Parlament impositele! Și nu știu ce vei fi încasat din ele. Dacă nu te-ai așezat la va­dul nimerit! Iea pildă și învă­țătură de la Areopagul culturii româneștii D. Teodorescu. Condițiunile Guvernului maghiar față de Carol Represintanții Guvernului au presintat, azi, înnainte de amiazi, represintanților regelui urmă­toarele condițiuni ale Guvernu­lui cuprinse în șepte priote :­l­iu: Depunerea necondiționată a armelor. 2 Consilierii militari ai rega­­lii vor fi trimeși In fața consi­liului de războiu. 3. Soldații vor fi dezarmați si amnestiați. 4 Abdicarea definitivă a re­gelui. 5. Regele rămâne internă! In Ungaria pănă ea se va regula chestiunea plecării sale. 6 Domiciliul­­ și condițiunile plecării regelui vor fi atabilite de Mikiie Pateri. 7. Consilierii politici ai regelui vor fi dați judecății. Fostul ministru Gratz a luat notă de condițiunile Guvernului ș i s-a obligat să se prezinte re­gelui, cu recomandațiunea de a le accepta. Până în present Gu­vernul nu a primit încet răs­punsul regelui. Acțiunea militară a continuat și a provocat retragerea îa de­zordine a trupelor regaliste care au lăsat numeroși prizonieri în mintie trupelor guvernamentale. Cu aceasta Guvernul consideră acțiunea militară încheiată. Din aursă bine informată se afirmă că Guvernul intențio­nează să impună regelui abdi­carea definitivă atât pentru din­eul alt și pentru fiul său. Rrgalc Carol se află în pre­sent la Tatabanya. Deflațiune bruscă sau îmbunătățire de valute? D-l ministru de Finanțe, N. Tnulescu, cu autoritatea­­ sale, ne declară că nu arll o îmbu­nătățire a valutei ar fi de do­rit ori o deflațiune monetară bruscă și că, nu a întem­en ata­re disperată cum o susțin uaii. Din toate aceatea, numai în ultimul punct sunt de acord cu d-na, și aceasta pănă atunci cinci d-na va căuta să deie o altă directivă soluționării ches­tiei valutare, decât aceia de a o ameliora numai. Basindu-mă pe experiența po­sitive a celor cetite de mine In alatul Camerei de Comerț, cu caelenea unei conferințe, susțin că numai o deflațiune brueea ni-ar putea scăpa de fluctuațiu­­nile la care este supusă puterea de achisiție a leului nostru, căci prin aceasta n’ar putea avea, pe lingă înfăptuirea egalității între unitarul nostru fiduciar, cu fran­cul francos, și chiar ieftenirea prețului de muncă și implicit a traiului. Vom atrage atenția d-lui mi­nistru de Finanța, combatîndu ] 3oi f./ in cele susținute de d-aa, punîn­­du-i următoarele întrebări: Ce ne vor face industriile noi înființate, și formate din capita­­luri al ofițor unitar care așa de depreciat astăzi, mine, cînd acel unitar se va mări ? N­i vor pu­tea ele achita datoriile făcute și cele contractate pentru atunci cînd leul va avea o putere de achiaițiune mai mare de acum ? Se va răspunde­ bine, dar produsele nu se vor vinde tot în aceiași monedă urcată ? La aceasta Insă, se naște următoa­rea întrebare: mine! cind uni­tarul ne va urca, acea marfă va mai putea să-și mențină același preț urcat ca să poată suporta concurența și mai ales când prețul muncii cheltuite a fost făcut cu aceiași cantitate de u­­ni­tar, dar cu o putere de achi­­siție mai mare ? Ori poate d ministru vrea a fi facă experiență la so­narea noastră ? Să fim atee­ți! Papp financiarul. Austria și lovitura din Ungaria Corespondentul agenției «Ra­­dor» a fost primit de președin­tele Republicei, Schober, care i-a făcut următoarele declara­tiuni asupra evenimentelor din Ungaria :­­ artiștii declarați alcfituieau în Austria numai o mică grupare și Guvernul nu ar permite cu niciun preț ca opera necesarei de consolidare i economică a ța­rii să fie tulburată prin taotica de lovituri din orice parte ar veni ele. In această privință Guvernul dispune de mijloacele și de au­toritatea cerută și este bine că se știe că monarh­știi nu au nici o representanță politică In Par­lament. Măsurile luate de Guvern sunt aprobate de toate partidele și Guvernul are sprijinul Intregei țeri, care față de evenimentele surprinzătoare din Ungar­i, a păstrat o liniște admirabilă. Întrunirea națio­nal­l­iștilor­ de­m­ocrați din culoarea de Verde Aseară. In fața unui public numeros, care venise In așa nu­măr Incit sala prietenului Ne­­goescu devenise neincăpătoare, s’a ținut a treia consfătuire a nai­onalistilor- democrați. Pe fiecare zi se constată sim­patia născută din sinceritate care nu ne manifestă ln masele adinei ale poporului. A presidat d. Petre Georgescu, mecanic, fost președinte al so­­cietăței mecanicilor C. F. R., c­are a salutat In d.­Iorgi, pe sal­vatorul, In atîtea rînduri al ne­­voiafilor. Au vorbit cu entusiasm, d.d. Ungureanu, Suciu, Traian Di­­mitriu, Ion­­acu Vlaicu, Petre Stoica, Eugen Meliic și M. M. Postelnicu­ șeful coloarei de verde și organizatorul acestor întru­niri. S’au enumerat aotele cari fac imposibilă șederea mai departe la crimă a acestui Guvern, și n’a exprimat gradul atioer, neurmil­­iind nici vanitatea, nici astea de putere, al naționaliștilor-demo­­crați, cari doresc mai alea In a­­ceste vremuri de crizft socială, colaborarea tuturor energiilor cinstite și muncitoare din aceastăi țară. S’a arătat marea deosibire ce desparte partidul naționalist-de­­mocrat de celelalte, și care con­stă In sufletul nou, capabil de orice sacrificiu și creator de minori, suflet pe care Il aduce In luptă partidul neț­onalst-demo­­crat. Aceste întruniri, cum a ară­tat d- Postelnicu, nu sînt tribune de insulte și clevetiri și zavistii, ci ele constituie o tribună de la care în mod cinstit, neinsultînd pa nimeni, ci criticînd în mod urban concepțiile politice, se face in mod conștient educația pu­blicului. Pentru Duminecă o nouă în­trunire care ne va anunța la timp, Cronicar Asanarea Capitalei prin inițiativa cetățenească «Asociația bunilor meseriași și funcționari» din culoarea de al­bastru si-a reînceput activitatea educativă în ziua de 33 Octom­bre prin conferința d-lui dr. Ion Jianu, care a vorbit despre:«Cum să ne păz­m de boale». Conferința­­ sale a fost inspi­rată de proporțiile pe care le-au luat epidemiile in București și în special scarlatina. D sa a arătat, că atîta timp cît străzile și locurile virane vor răminea în starea sălbatecă de murdărie In­oara se găsesc azi, toate măsurile de igienă casnică, școlară, comercială, vehiculară, oprirea reuniunilor, isolarea și dezinfecția domiciliară — de alt minte, atât de necesare — vor fi urmate de slabe rezultate. Aceste măsuri trebuie să mear­gă mină la mină cu stropirea și curățenia străzilor, cu împiede­carea depoz­ifirei gunoaielor și arderea lor urgentă după toate maidanele, unde din nenorocire ne joacă copii. In acest scop conferențiarul reimproapătind ideile emise încă acum un an, a propus ca auto­ritatea comunală, să fie ajutată de acțiunea cetățenilor, căci pe­ricolul boalelor este prea mare ca să mai așteptăm. In acest sens D. Dr. Jianu a înjghebat un comitet de acțiune edilitară. In așa fel ca pe fiecare stradă să funcționeze cite o că­­ptărie de cetățeni, care pe de o parte aă iea măsuri de poliț­e salubritară, iar pe de altă parte afi convoace cetățenii ca prin muncă bcenevelă supt formă de dacă aă­arză pe loc zăcămintele de murdării, care, dacă nu vor fi suprimate de­ urgență, vor produce nu numai scarlatina, dar toate boalele molipsitoare. Lucrările de asanare vor în­cepe­­ chiar în cursul acestei săp­­tămâni după pilda distinselor doamne, care In cursul primă­­varei trecute, pătrunse de un nobil sentiment de umanitate, au venit într’o Duminecă la perife­ria Capitale­i și cu mînile lor au dat foc gunoaielor producă­toare de boale. In afară de latura curățeniei, comitetul edilitar, după vederile d-lui dr. Jianu, se va ocupa de chestia iluminatului, a apei po­tabile, a pavajelor, a plantațiilor publice, a băii, precum și a spor­turilor. D-sa intenționează că genera­­lisese atari organizații cetățe­nești In restul Capitalei și al țerii. In acest scop va lansa un apel. Carol de Habsburg asasinat ? Svonul despre asasinarea lui Carol de Habsburg se repetă cu persistență. Fapt este că ex-regele, înnainte de a pleca din El­veția, a lăsat o scrisoare Consiliului federal elvețian prin care se roagă ca, în pazul eșuării încercării sale, Consiliul să aibe grijă de copiii săi, întru­cît dînsul este hotârît să-și curme viața dacă nu izbutește. Buletinul Zilei Știr­­ia și radiograme Conferința anglo-irlan­­deză Lordul cancelar a decla­rat că conferința irlandeză nu va fi abandonată pănă cînd una din părți n’ar re­cunoaște imposibilitatea continuării discuțiunilor. Anglia și exilarea lui Carol «Reuter» află, relativ la propunerea de exilare a ex­­regelui Carol făcută de Ita­lia, că Guvernul englez păs­trează punctul său de ve­dere, de a se trimete într’un loc cît mai depărtat ex-re­gele Carol, făcînd imposi­bilă orice încercare nouă de restaurare. Arestarea complicilor lui Carol. Guvernul a emis mandate de arestare împotriva contelui An­­drassy, dr. Gratz, Racovschi, Lehar și împotriva tuturor con­ducătorilor mișcării leg­timiste. Se afirmă ofi contele Andrassy a și fost arestat. Soarta lui Carol In­presant se țin consfătuiri între Guvern și represintanții Antantei cu privire la soarta fostului reg­e. La aceste consfătuiri au fost invitați și represintanții Micei Antante. Foștii suverani ai Ungariei au fost internați Se confirmă că regele Ca­rol și regina Zitta sunt pri­­sonierii gardelor guverna­mentale, în castelul Totis. Știri diferite Până acum­ nu s’a decis dacă trupele americane din Renania vor fi retrase în mod integral. Presa engleză în unanimitate, aprobă atitudinea Aliaților și a Micei înțelegeri, referitor la ten­­tativa de restaurare a lui Carol. Printr'un decret regal au fost disolvate Camera și consiliile provinciale belgiene. Noile ale­geri legislative vor avea loc la 20 Noembre, iar cele provinciala a 27 Noembre. Se anunță din Lominos (capi­tala insulei Cypru) că Aduna­rea națională greacă a procla­mat unirea la Grecia și a invi­tat populația să nu participe la alegeri. Delegații In picioare au onitat imnul național și au ma­nifestat cu entusiasm pentru u­­nire. Conferința dezarmării va avea ,a probabil, în ziua de 12 No­embre, precum se anunțase, a­­ceastă zi fiind consacrată mani­­festațtilor patriotice. Prin nota remisă ieri confe­rinței ambasadorilor, Guvernul polon a aceptat hotă­rirea Aliaților referitoare la Silesia superioară și desemnează pe Plexinski ca delegat la comisia pentru nego­cierea acordurilor economice din­tre Polonia și Germania.

Next