Neamul Românesc, decembrie 1921 (Anul 16, nr. 275-301)
1921-12-09 / nr. 281
t ANUL al XVI«a m î 2SI. ABONAMINTOR p* an «a mȚarft. 180 lai »Pașea»« luni . . 80 » Pîstrei îură ... 40 » Printra străinătate dublu, 5» BANI eXEMI»LAREL Icoala Paisidei^a^ana^^^y ■ Apare zilnic * ■ • ^ București, Vineri, 9 decembrie 1921 Director: N. IORGA 9b. Ofotnniț» Xaxstssaia % ADMINISTRAȚIA . 3t***2a LipKMBfflti- Noi a-J uÖ Intre|Țară și Rege Acei sari dețin încă puterea pentru a înșela și a conrupe, după ce atîta vreme au crezut că pot stăpîni prin simpla teroria ars a «pumnului» și prin oferirea către adversari a altor părți din preastimatul lor corp, nu părăsesc gîndul de a se impune Coroanei prin amenințări. Dacă șeful unui Guvern tare nu mai e al Regelui decît pentru că e contra Regelui, a fost silit să se pisicea seft umil de la tribuna Camerei și a Senatului, o moțiune a celei d’intăiu Adunări a căutat să restabilească nota de amenințare. Iar acum, supt aceleași inspirați, Camera pune în fruntea cuvintelor de răspuns către Coroană și înnaintea lecției de patriotism pe care o face opoziției consecvente și cu grija demnității ei dorința furioasă a unei înțelegeri între Țară și Regi, fără care înțelegere viitorul nu e garantat. Oricine poate prinde imediat sensul acestei necuviința care va fi cetită peste cîteva zile înnaintea Regelui unității naționale, ca și cum un sans-culottes ~ și nu ne gîndim la «incidentul» Argetoianu-Madgearu — s’ar răsti, cun scufia roșie a lui Zinoviev al II lea pe cap, înnaintea unui simplu Ludovic al XVI-lea. Red cari, în puțintică lor minte, sînt așa de încîntați ci au găsit formula revanșei lor, comit însă o ciudată confuzie. Regele e Regele, acolo unde e, cu meritele pe care și le-a cîștigat și cu drepturile formale pe care i le dă Constituția. Dar Țara ? Este ea oare în capul și inima celor o sută șaptezeci de oameni pe cari jandarmii «generalului» i-au trimes prin silnicie și falsificație în Camerele menite să voteze legi ușurate pe și să patroneze tot felul de căpătuieli? Se exprimă ea oare prin urletile unei mase amorfe de pribegi din toate partidele și de «oameni noi» scurmați în toate gunoaiele vieții politice din toate provinciile românești ? Este «a oare mărginită la minte și necumpătată la cuvinte ca această colecție deplorabili de parlamentari numiți, lingă care partidul țărănesc cu membrii săi, aleși, «vede că-și poate scufta locul ? Nu. Țara sînt milioanele fără administrație și fără ocrotire , sînt flămînzii, înghețații, nedreptățiții, insultații, bătuți?, sînt acei cari de doi ani văd batjocura criminală cu cele mai scumpe bunuri materiale și morale. Și această Țară, într’un eventual conflict dintre Coroană și cealaltă «Țară», va sta întreagă zid în jurul Regelui. N IORGA Ungaria Mesă anh írtra de Antea Bibescu, ministru României în Statele Unite IL Bar toată această discuție nu •• potrivește d« 1««, că«?, chiar daoftan admit« ai Statul calieral Maghiar a existat într’a neîntreruptă «animaltat« d« e ai« da ami, perpetuarea, timp © inest de îndelungat, a ansi nedreptăți n’are să o ashimbe în dreptate. Dar argumentul istoric al Maghiarilor predată în sine o vă dîrii contradicția. Mai întîiu, Maghiarii Iți întemeiază pretențiile lor pa dreptul istoria de cucerire. Ungaria, apun ei, a fost ocupată de strămoșii lor în secolul al nouălea zi a rămas în stăpînirea lor de atunci înoaacr; neamurile care locuiau țara pe timpul cuceririi au fost subjugate , prin urmare ele erau inferioare. Superioritatea Maghiarilor a fost decretată, așadar, de natură,i ratele inferioare ar trebui să fie recunoscătoare că Maghiarii au acceptat sarcina de a le eiviliia. Sind la acest argument răspunzi ofi dreptul cuceririi nu este nici decat un drept, ci pur și simplu forța mascată supt haina dreptății. Maghiarii declară cu Ingeniositate că, atunci cînd au venit strămoșii lor, țara era nelocuită «iefiraaala nemaghiare au imigrat mai tîrziu. Firește, cercetările au priffseat Ia ni- Mie neaata naiva aserțiuni. Dar, pasa unul lîngă altul, aceste două argumente nu arată cum propagandiștii maghiari caută să mănînce colacul și totuși să rftmîe cu obrazul carat. Nefiind în atare să nega sau să explica presanta raselor nemaghiare în Ungaria, propagandiștii maghiari ce apucă să dovedească ca aceste rase nu au fost apăsata, introducing astfel argumentul police-Represintanții Maghiarilor pretind că locuitorii ferii, fără considerația de rasă, au avut drepturi egale Imaîntea legilor și că Ungaria, în general, era o țară liberală și democratică. Maghiarii obișnuiesc de asemenea să invoace constituția lor, numai cur epte ani mai tânără decit cea engleză. Dar ei uită să adauge că această constituție nu este actul de libertate pentru cei mulți ci actul privilegiilor celor puțini și că legea maghiară, cînd vorbii de drepturile poporului, vorbia de cele ele nobilimii mari și mici, pentru că țăranii nu erau «popor» (popu- Sus), ci numai «gloata» (plebs) Constituția principatului independent al Transilvaniei era basata pe pactul celor «trai națiuni»: nobilii maghiari, cășuni și burgheali sași. Dar cele trei națiuni constituiau numai a pstra parte din populația totală. (Urmează) Foch In America Mareșalul Foch a visitat San Francisco și Los An- 1 •* SI VIAȚA COOPERATIVA Crisa morală prin care traca cooperația comină, atît la sate, cît și la orașe, pare a fi atît de adîncă, încît mulți își pun întrebarea : avem sau nu în țara românească o adevărată mișcare cooperativă . Și se precisseză : fiu. La orașe mișcarea n’ar fi deaît o creație a Statului, care a avut viață atît ,îi a durat sprijinul puternic al oficialității. . 2. La sala mișcarea ar fi degenerat într'o adavăratfi organissție capitalistă, n’ar fi transformat într’o vastă întreprindire da efecuri comerciala. Pentru cei ca văd atfel situația sucrarilor de la noi, întrebarea de mai sus nu poate fi decît firească. Spre a răspunde, vom Intreb’ baința deocamdată metoda comparației, precînd de la adevărul că la noi forme de viață econommică și socială fnuir’e țară trebuie să li coraspundă o anume stare de pregătire a poporului. In acest scop am crezut necesar ca în cronicii ® trecuta sa facem o recunoaștere a resultsn ielor dobîndit ® de comparație în diferite țari, insistînd în de ®@® bi asupra aceleia unde, din examinarea stărilor sociale și economice, results indicitia firească că tot acolo tribaia să se consolideze și cea mai sănătoasă organisație cooperatistă. Prin această recunoaștere credem a fi făcut dovada că nu putem întîlni o cooperație capabilă de maximul de desvoltare decît acolo unde forțele asociate dispun In sinul lor de toate elementele materiale și morale, Incit să poată a sa lipsi de orice ajutor din afară. Cu alte cuvinte cooperației îi trebuie un mediu prielnic de desvoltare. In această direcție fără îndoială că influența forței organisate a Statului poate fi considerabilă, dar extreliată numai asupra candițiațîlor exterioare organismului cooperativ, acea influențare a elementelor care constituie mediul general (politic și social al unei seri. Libertatea și lumina, în sensul larg și adînc al cuvintelor sînt cele două elemente covîrșitoare, care deschid calea unui neam spre real progres, spre ideal. Intr’o asemenea atmosferă numai clasele muncitorești pot alege mijloacele potrivite pentru a nu organisa pe cale economică profesională sau politică, întregind și echilibrînd estel organismul social. Intr’un asemenea organism clasa conducătoare face toate senorificiile, pentru ca astfel cultura să pătrundă la păturile cît mai adîncite ale poporului, fiind încredințată că pe această cale contribuie în cea mai mare măsură la consolidarea societății. Dar, scriind aceste rînduri, nu se poate să nu ai revie în memorie situația da la noi, unde un fost ministru al Școlilor și un îndrumător în ale cooperației a putut spune la o conferință publică, tratînd despre analfabetismul în România : «clasa noastră conducătoare trecută ars toată vina și răspunderea da lipsa de lava’nă, în care a fost ținut poporul». De aceia nu este o simplă întîmplare că această cooperație ia naștere mai întîiu In țicile cu cea mai lancentată evoluție, Anglia și Franța, și numai treptat urmează în celelalte țari, pe măsură ce ele ajung la același stadiu de desvoltare. Se constată în același timp, și fără îndoială pentru aceleași motive, că aproapa în toate țările cooperația se întinde mai întîiu la orași și numai mai tîrziu pătrunde și în viața rurală. La sate a triumfat odaia numai acolo unde a găsit o mică proprietate consolidată, astfel că, printr’o evoluție firească, s'a putut trece la sas de la starea de gospodăria înnapoiată, a economiei naturala, unde schimba! da lucruri și da servicii sa face !n natură, la starea economiei banului, unda și săteanul parvine a prețui în monedă, monera și produsele sale, încă o derastatare, care va fi de mare preț, atunci cînd va fi să examinăm începuturile cooperației la noi, este acela că foste țerile afară de Romănia, au trebuit să fie mumă la organisațiile lor de principie fixate de începuturile mișcării în Anglia, elfi și de toate experiențele ulterioare. Aceste principii au străbătut în toata țerile, afară de România. Ca o dovadă, aînt urmele pe care le găsim atît in Basarabia, cît și In Transivania, unde constatăm o organizație mai puternică într’o parte, mai slabă într’alta, dar ambele dominate de o concepție cooperativă sănătoasă. Și atunci o condusie se desprinde : dacă toate țăriie care au astăzi o organizație cooperativă recunoscută ca atare, ca să ajungă aici, au respectat anumite norme, plecînd de la aceleași stări sociale și economic», în epoci diferite, avem no t oare dreptul în[România să credem că] am ajuns la resuitate identice, atunci cînd am plecat da la stări] cu totul diferite și am întrebuințat cu totul alte metode? A fost o vreme, cînd poate am crezut într'o astfel de minune,] împreună cu mulți ați; astăzi ] nu mai putem corecta, vrem și că cunoaștem. Mișcarea cooperativă românească de ofisă acum fiem permis a o considera ca o organisație Silhoo, guvernată de Stat, In vederea satisfacerii unor necesități vremelnice. Și cine oare ar putea sa contate roadele binefăcătoare ale naistei organisați? trecătoare ? Resultatela în lumea rurală au întrecut toate sculptările, pentru că în douăzeci de ani putem zice că s’a revilaționat viața economică și socială a satelor noastre. Dar, de asum îmnsaints avem nevoie da a pregăti cealaltă organisație, statornică și în stare de a contribuiî continuu la resolvarea problemelor economice și sociale permanente, pe care o societate sănătoasă, în stare dei continuă evoluție, le pune mereu sunt noi aspecte. Ca urmare, altă concepție, alte metode, altă structură în gospodăria vastului nostru domeniu cooperativ. A. D. Qaiaa «Cooperația este o ficercare serioasă de a împăca Idealul cu Realul». Ce este cooperația ? Să ne lămurim : avem o mișcare cooperativă în România ? Enver-Pașa_la Asia Enver-Pașa a trecut de la Batum în Daghestan spre a strînge trupe. „Chestii de persoane" Cu deosebire la ultimul timp, oamenii dintr-o anumită es Sagorie cred oft pot scăpa de discuție și de condamnarea care trebuie să i lovească în urmă amintirii isprăvilor lor prin acest räapam stereotip: «faceți chestii de persoane». E răspunsul pe care-l dă trădătorul mai mult sau mai puțin «luminător» din anii războiului, ca și funcționaral hoț de bani publici și îmbogățit de războiu ori speculantul condamnat sau nu, ori cine știe cel «om nou», fost liberal devotat și în 1907 și în 1917, cînd on cea mai desinteresată și cinstită convingere nu ridica împotriva celui ce ar fi încercat să-i dovedească reaua credință și antidemocratismul partidului pe care eu același patimă vrea să-l distrugă azi. Ca să nu mai pomenim și da invalizii morali ai averea panismului falit fraudulos., Dar ce sînt acesta ««bestii de persoane»? Există în viața omenească, există în toate manifestările ei ceva care să se îndeplinească altfel decit prin indivisi, prin persoane ? E altcineva răspunzător de ceia ce săvârșesc oamenii? Și dacă nu, atunci cum să desparți individul de fapta lui și cum să lauzi sau că osîndești fapta fără a-l pemani pe el, oare o simbolismza ? Căci omul nu a decît simbulul vieții lui. E greu de înțeles atunci de ce au proaveda «chestiilei de persoane» pătații cari ar primi cu cea mai mare fericire și în orice condițiuni încheierea unei înveli a tăsarii asupra trecutului pentru ei așa de.. incomodabil ? Da-ar fi toată lumea olimpică așa cum sînt ei — cad au atît de mult interes sa facă ceilalți fiișr mai olimpic decît ei! Să-i lase a fi în tihnă reformatori, democrați, «oameni no!», și celelalte — după ce, în alta împrejurări, cînd li convenia mai bine îfi fia altceva, au fost ceia ce nu vor să li se mai adno șt aminte că eu fost! P. S. Buletinul Zilei Știrițași integrios Cererea de moratoriu în Germania Anglia se va hotărî în chestra cererii de moratoriu presintată de Germania pănă la sfirșitul săptămînii, și apoi va consulta pe aliați. «Times» e pentru această cerere. Rathenau e încă la Londra. Anglia și Turcia Lord Garzon ar fi să meargă la Paris pentru a încerca o mediație între Greci și Turci. Sovietele și Japonia Un trimes al Sovietelor stărui la Washington pentru plecarea japonezilor din Siberia. Franța în Pacific «Le Temps» arată temerea ca, pentru Oceanul Pacific, alianța plănuită între America, Anglia și Japonia să n’o lase la o parte. Crisa sîrbească Intra radicalii lui Pașici, demisionat, și democrații lui Davidovici nu s’a ajuns la vre-o înțelegere. Știri diferite Vineri, 1 Decembre a. e., la carele 3 după amiază, Academia Română va fi nea ședință publică. D. N. IOrga, va face o comunicare cu Bubideiul «Amănunte nouă de istorie romănească». mai anunță că din Gihvnlovcia s’a expediat un mare transport de zahăr. Primul transport ai sosit la frontieră. Zahărul din acest transport se va vinde cu Ulei fhilogramul. Mîne.A Bsoembre, ce va celebra în Capilă, învestirea episcopului Nichlau Ivan al Vadului și Feteasului. Ministrul Afacerilor Străine italiene intenționând să intensifice răspîndirea culturii limbii italiene în America, a numit o cumisie presidată de cătra subsecretarul Afacerilor Străine spre a lua măsurile necesara unei acțiuni grabnice și eficace in acest sens. Vivlant a declarat în foomisia Î pentru Extremul ® renit că Franța ar fi dispusă și ne restituie Șantingul Chinei. Poliție din München a avea tot mai multe persoane pentru o falsificare de acțiuni în valoare de milioane, pa baza unor decclarații fantastice, privitoare la mari terenuri petrolifera în România. Ministerial de Domenii a dispus ca pădurile Statului din Basarabia, parte să sa taie în Regie, parte sa au vîndă la obștii pentru exploatare. Ziarele de principii «Luptătorul de Duminecă are o notiță spirituală. Anume, vorbind de «mignonul partidaaționalist-democrat», găsește că el «se scaldă în apele vintiliste». Cetind-o, «va sproapa să murim de ris, așa de teribil e «spiritul». Dar, după ce m-am revenit în fire, ns-am gîndit că se pot face altera observațiuni m privire la «spirituala» și «ironica» notiță despre «partidele de principii» de care ne ocupăm. Și iată curs. Mai întâia, ne așteptam ca «Luptătorul» să respecte ceva mai mult grupările întemeiate Pe lista principiilor, chiar dacă acestea nu sînt împărtășite și de el. Căci dacă partidul naționalist-democrat e mic—și nu o singură dată a afirmat acest lucru «Nebunul Românesc»—, apoi aceasta se datorește tocmai faptului că nu și plătește partizanii și că nu aduita concesiuni în «© la ce privește principiile — evident, principiile lui naționaliste și democratice. Dacă ar fi admis astfel de concesiuni, în multe rînduri ar fi putut fi alături de cei «da la putere», In fruntea «marelui partid terânase» ori în altul mai mult sau mai puțin tot așa de mare (adecă, puțin locul pe care l-au ocupat în susnumitul partid oameni cu douăzeci de ani de serviciu devotat în partidul liberal, pa care îl mănîno fiszi). In al doilea rind, pentru că «Luptătorul» însinuieză că partidul opționalist-damocrat a fost luat de «apele vintiliste», ii puteam spune că pentru a aprecia exact acest lucru trebuie să-i lipsească reaua credință Dacă o zis — cum ns credeam — e de prkos a i sa mai da alte explicații. A. M.