Neamul Românesc, decembrie 1921 (Anul 16, nr. 275-301)
1921-12-08 / nr. 280
ANUL al XVI-lea d-1 «80. abonamentulT Primai «a în țat*. 160 M P` isoasa luni . . 80 * p# tr ® 1 luni ... 40 » f’Estim străinătate dublu. se BAKI EftfSM PLA fclfL foaia Partidului Nationalist-Democrat»m ^ BSätarit» AnastaMs ft.. I REDACȚIA S2/BO ț administrația6/Cl.Apare silnic Director: N. IORGA AMfIDONMATIA Stînua Lajs*essib-Noi 6-4 ÎS lmapi și Mi,inutili" In lupta contra «oligarhiei» pe care, ferească Dumnezeu, n’o represintă nici trufia ministrului de Interne, nici latifundiile în lichidare ale fruntașilor averescani, nici milioanele agonisite la Guvern de alți corifei ai grupării, precum n’o reprezintâ nici banca de la* Argeș a germanofililor țărăniști, nici posesiile de multe feluri ale dătătorilor de fonduri, altfel socialiști ne* ▼de mare, în această luptă eminamente și exclusiv «democratică» s’a uitat puțintel legea agrară. Cine nu știe ce cumplită luptă l’a dat împotriva operei, de ipocrită reacțiune, a teoreticianului conservator Garoflid, proprietar și arendaș, membru al clubului d-lui Marghiloman și totuși angajat la distribuitorul de pămînturi care e generalul Avereaou? Scene de o violență extremă au avut loc la Cameră, de cîte ori, cu o încrețitură din sprîncene a ministrului agronom și cu un rîs batjocoritor al președintelui său, plus cacofonia gîtlejului majorității, se respingea o cerere în folosul țăranilor. Nu pot uita ușor ostenelile mele din atîtea zile și nopți, fiindcă discuțiile se țineau până la miezul nopții și chiar după cîntatul cocoșilor afară, unit cu gîgîitul gîștelor înnăuntru, în jurul Capitoliului guvernamental. Cu greu s’a smuls ici și colo cîte ceva, iar, cl nd se întîmpla un lucru ca acesta, ca triumf în tabăra d-lui Mihalache, care, de altfel, declara hotărît că, revenind la putere, va face să se voteze proiectul de lega redactat de d sa! "» Și era natural. Dar, dacă d. Mihalache e părintele acestui proiect, aceata însuși este părintele popularității d-lui Mihalache. Partidul își are originea în aceste suferinți și în aceste speranța, viitorul lui întreg erau legat de o mai bună soluționare a chestiei. Și iată că la adunarea menită să proclame programul abia a fost vorba de această chestie esențială. Iar astăzi d. Garoflid, care a făcut legea cum este și refuză s-o aplice în ce are favorabil pentru săteni, poate conta pe aplauzele dușmanului său învierșunat de ieri. Mă întreb: cum li se va explica țeranilor acest acces de prietenie pentru aceia cari li-au «dramățuit» bucățica de pămînt? Oricum, nu teoria lui Zinoviev va putea să dede I răspunsul. I I. IQRGA wmplinește să mp puterea de Auto» BibMou, ministru României In Statele Unite România pune mari speranțe în conferința pentru limitarea înarmărilor. Cheltuielile militare care au crescut atît încît orice comparație cu cifrele de d’inainte de războiu este exclusă, seacă resursele țarii fi constituie cea mai serioasă predeasl în Opera de rsconstrucție. România este dispusă să desarmeze. Dar poate ea, oare ? Evenimentele din aSptfiminB trecută ni-au dat o lecție de netăgăduit asupra primejdiilor care amenință din toate părțile unitatea națională a României, dobîndită cu sacrificiu, ce ni-a costat atît de mult, în războiul trecut* Nesocotita încercare a lui Carei de Habsburg de a recîștiga tronul ungar, era cît pe ales să dea naștere la un alt războia între Ungaria și vecinii ei din Mica înțelegere* România și asociatele ei, Cehoslovacia și Iugoslavia, n’ar fi putut tolera întoarcerea unui rege habsburgic în Ungaria. La încoronarea sa Carol se legase doar prin jurământ să apere granițele țării, și fără nicio îndoială că, dacă i s’ar fi îngăduit să puie mina pe puterea supremă în Ungaria, singura lui străduință ar fi fost săi readucă imperiul în granițile de dinaintea războiului. Restaurarea habsburgică amenință astfel în mod direct unitatea Romăniei, pentru că Transilvania, Banatul si Bucovina, (care azi, fac parte din România Mare) sunt teritoriile pe care imperialismul habsburgic ar înterea imediat să le recucerească. In același fel, restaurarea habsburgică amenință noua uniune iugoslavă precum si liberates si independența republicei cehoslovace. Pentru aceste motive, cele trei State din Misa lațelegere stau împreună în nestrămutată hotărâre de a împiedeca, în orice chip, restaurarea habsburgică. Dar restaurarea hababurgică este numai o formă a primejdiei împotriva căreia România trebuie să fie întotdeauna pregătită. La baza acestei primejdii este mentalitatea clasei care guvernează azi Ungaria. Și iredentismul din Ungaria nu este monopolul numai al unui partid. Toate partidele cer sprijinul poporului, reprimînd care mai dspare o mai mare indemînare în a readuce țara în vechile granițe, împotriva acestei mentalități. Mica înțelegere trebuie să fie mereu în gardă. Trufași și necumpătați In zilele lor de mărire, Maghiarii nu s’au arătat de loc cavaleri în nenorocire. Ca învingători, au fost destul de răi, ca învinșii sunt și mai răi. In loc de a privi o situație cu ochii realității și apoi de a trage concluziile inevitabile, ei umplu lumea cu rafaelite lor și se tînguiesc pe toate cărările. In zilele lui Tisza, autocrația maghiară încercase, cu ajatorul baionetelor și mitralierelor, să dea înnapoi acele de la ceasornicul timpului; astăzi, aooi&o autocrație maghiară, nepocăită, încearcă același lucru cu ajutorul unor intrigi ascunse si a unei campanii reclamegista purtată în lumea întreaga. Argumentelsi propagandistilor miaghiari Se pot grupa în patru ospitala : de ordin economic, istorie și politic. Ia ce privește argumentul geografic, pretențiunea Maghiarilor «sta că Ungaria ar fi trebuit lăsată neteibarată, deoarece teritoriu si este bine determinat de granițe naturale, îngrădit fiind de un neîntrerupt lanț de munți și deoarece »re rindears cu una sau două excepții fără importență, sunt toste tributare Dunăriii De acest fel de a se judeca vina da sa alipește argumentul economic, anume ca vorbin teritoriu al Ungariei formează o completă unitate economică, că produsele miniere și lemnul teritoriilor pierdute sunt indispensabile pustei centrale și așa mai departe. Gft privește importanța militară a unor frontiere naturale puternice, s-ar putea spune că bunăvoința și prietenia vecinilor i-ar asigura Ungariei o mai bună pază decît Carpații. In același sens , răspunsul la argumentul economic. Vecinii Ungariei doresc cooperarea economică cu dînsa; cooperarea im? economică este indispensabilă Ungariei. Lucru firesc deci, lucru înțelept de făcut, ar fi ca Maghiarii să uite urile din trecut și să Se uneascăm vecinii lor !n sforțările acestora de a clădi un viitor mai faricit și mai prosper pentru toți. Și acum să venim de argumentul istoric. Mai întâia, Maghiarii pretind că timp de o mie de ani Ungaria a existat ca o unitate politică între aceleași grs»ații. Această pretenție este însă foarte discutabilă, deoarece Ungaria a fost mai bine de un secol și jumătate, dezmembrată, prin cuceririle Turcilor. In trei părți: una care recunoștea și regele Habsburg, alta care era stăpînită de Sultan și a treia — Transilvania—independentă supt un principe național. Ungaria de la 1914 a fost în realitate resultatul «compromisului» Inehsiate între Austria și Ungaria la 1887 ; și separatismul acesta al Transilvaniei s’a arătat faptul că trzi», până în cele din urmă zile, dînsa a avut un mod civil deosebit de acela al Ungariei propriu-zise. (TI ^ E LUX! O categorie de speculanți — cofetarii, — au cerut «Primăriei» să fie scoși de fapt prevederile unor inexistente prețuri maximale, deoarece ceia ce speculează de un lux. Să zicem că ar fi, deși e, în tot cazul, discutabil acest lucru. Și fi, deci, moralizatorii publici. Dar, și atunci, după care principii de dreptate, după care principii de moralitate socială s’ar putea îngădui unor indivizi de a jăfui supt pretext că el fură numai de la vițioșii cari fac lux? Furtul nu e furt și în acest pas? Și nu e necinstit și nu e deprimant pentru cei ce muncesc și sunt tot săraci să vadă cum există privilegia îmbogățirii prin jaf pentru o anumită sau pentru anumite categorii de jăfuitori publici? Oricât de... dulce ar fi mijlocul prin care se face jefuirea... Același lucru și pentru ceilalți speculanți de obiecte în adevăr de lux. Statul are incontestabil dreptul binefăcător da a lovi luxal prin imposite în folosul public. Dar în nicicmg&i acest drept nu-i pot transforma din mijloc de îmbogățire niște speculanți oarecari. Negreșit, aceste observații s’ar putea prezinta unui Consiliu comunal definitiv și Conștient de rostul lui. Nicide cum însă unora cărora puțin fi pasă de interesul public. A. M. .__ Bueskegfi, Joi, 8 Bdist Marie 1021 TOi»8Mi«MaMw-Miiiig.'»iL»iin««tiM«a«na..!T«Twj.a^n>jtr:jyMțMM«MaiMaaBaiaMa8agaM«MgiBasat3i«a DESOLIDARISM > I. Un organism scris! prin însă..! definiția lui e sta un isolidarism- Diferitele elemente din care e compus acest organism nu au niciun sens luata In mod ideal, isotet, ele însă își capătă tot rostul și toată importanța atunci când se îmbină între ele spre a formă laolaltă acel organism. Nu rare ori s’a comparat un organism paaial cu corpul menisc. Și, dacă această comparație poate păcătui din unele puncte de vedere, numai din unul singur nu poate păcătui, atit organismul sociail cît și cel uman fiind niște soiuri organismis, nu pot trăi decit ca un tot și nicidecum ca elemente disparate ale acestui tot. Elementele componente, și la om si la societate, nu pot avea o viață independentă, ci numai una interdependentă. Bînt însă vremuri elnct între elementele congruente ale rarui organism social, oare ar trebui să fie și solidare, nu produc fenomene da dessbidatrism. In anii șisturile dintre diferitele atrasuri sociale se produc crăpături prin care, ca un gaz insinuant și răufăcător, pătrunde puterea da desbinare a acesta de solidarism, produnînd acele prime jtnoase spărturi care pot aduce năruirea adezănaîntului însuși al unui neam. Se petrece un fapt nefiresc. In loc de stingerea cu staturul cimentulai de simpatie a diferitelor straturi, asistăm la ruperea dintre noaste straturi și la pulverisarea cimentului care le lega. E de la sine înțeles că în această acțiune de solidarism, toate elementele componente organice, suferă. Este peste putință să se întîmple altfel. O durere socială se repercutează, fără doar și poate, de-a lungul întregului solidarism social, tocmai fiindcă în ordinea firească a lumii acesteia stă faptul solidarității așezămintelor umane. Pornind de la familie și terminînd cu umanitatea, ștam o serie neîntreruptă de edlidarisme sociale, care se condiționează nu înG sns invers proporțional, ci numai în asns direct-proporțional. Ca valurile ce se fac cînd aruncăm o piatră în apă, aia se răsfrînge de- a lungul societății umane unda simpatică a durerii. Și, atunci cind «e ceva putred» In trupul unei societăți, o grea lesne de înțeles că toată lumea sufere, începind cu acea ușoară indisposiție socială simțită de toți și terminînd cu durerea marilor crize sociale, adeseori iremediabile. E bine deci a lua în considerare acele fenomene de desolidarism social, — a le striga cît mai tare și mai des indivizilor cari compun o societate —, pentru ca, în felul acesta, fie indivizii isolați, fie represintanții autorizați sociali, sa purceadă la luarea acelor măsuri care să ra statorniceasă echilibrul descumpănit al solidarismului. Dar, în stărea în care ne zbatem noi azi, sunt multe și mari fenomenele de desolidarism, care sapă te temelia Statului nostru, cam sapă apela volburossie ele mării în coasta stîncii. Noi însă, spre deosebire de stînci, nu avem tăria lor. Cai din urnă cinai, fese ani,au pompat cu sete din reservoriile noastre de energie națională și de acela tendințile de desolidarism sînt și mai primejdioase. Vom căuta în rîndurile care urmează să schițez unele din aceste tendința dăunătoare, pentru ca să contribuia și eu cu ceva la alungarea morții din cetatea noastră românească. Al. Lascarov Moldovaiul Buletinul Zilei .Știri flypjijalupiig Viena s-a liniștit După devastările de Jos, provocate de scumpirea vieții și de predarea coroanei, Viena și-a recăpătat pentru un moment liniștea, cu toate încercările de agitații comuniste. Ce are de plătit Germania Germania are de plătit 400 de milioane de mărci în aur k 15 Ianuar și 240 de milioane la 15 Februar. Cancelariul Wirthe o declară în stare de plată, dar cere bancherilor să-i puie la dispoziția de vise pentru străinătate. I s-a făcut de comisia reparațiilor somație; totuși el răspunde prin cererea de moratoriu în toată forma. Cabinetul ungar Contele Bethlen formează noul Cabinet ungar. Conferință pentru Turci Lord Curzon a cerut Franciei adunarea unei conferințe pentru a soluționa problema greco-turcă. «Le Temps» cere evacuarea de Greci a Anatoliei. Condiții socialiste Congresul socialist din Bruxelles admite participarea la Guvern în schimb pentru asigurări sociale generale, controlul muncitoresc în fabrici, socializarea minelor de huilă, serviciul militar de șase luni. Datoria germană O notă aspră cere Germaniei plata sumelor datorite la datele de Ianuar și Februar 1921, criticînd politica financiară a Reichului. Indienii și Turci Musulmanii din Industan au expus vice-regelui plîngerile lor contra atitudinii Angliei față de Turcia. Contra Sovietelor mișcări contra-revoluționare s’au produs la Arhanghalsc și în Turkhestan. Ce declară Briand Vorbind despre felul cum a fost primit peste Ocean și cum au decurs discuțiile asupra desarmării, d. Briand a spus: 'Daci ni si dă garanții de siguranță ți pace, mi n’avem navoi» ds forțele noastre militare. Dar n’avem până mmmi această certitudine — ți spunînd asta nu învinuim pt nimmt, fiecare țară îți da răspunderea in propria ea suveranitate națională. Atunci ne lasă liberi. Să fim așadar lăsați să ne folosim de această tristă libertate pentru a ne era ganisa cum vom putea * Armenii nu mai emigrează în urma intervențiilor generalului Lamothe. Armenii au renunțat la exod și au reluat lucrul, iar musulmanii au declarat generalului Gouraud că a mulțumiți de acordul fran-turc. Știri diferite Avem apă ! Astă vârS, când striga toată lamsa împotriva lipsei de apă, «părinții» era ma mai fixaseră un termin de la care lipsa na mai 8va să se simtă. Tarminal a trecut cu mult — dar robinetele nu sură mai mult ca atunci. Mai puțin, cfr. «Părinții» însă aveau dreptate. Plini de grija Interesului public, ei știau că au luat măsuri ca toamna și iarna să nu aducă apă. Apă distilată, lichidă sau solidă,—tot apă o. Și pe sau avem — prin grija «Primăriei», care a adus nori, a adus toamna, a adus iarna și sare de pe acem a început să se gîndea seă la aducerea unui anotimp încălzitor și zvîntător. Da aceia, cînd o fi odată și odată să se facă alegeri cernunale, îi rugăm pe «părinți» să «patindeze». A. Careul studențesc"«Alaxmdri Sihleanu» din județul Rîmnicu- Sărat, dorind să ridica o plasă comemorativă spre a eternisa ln bronz numele studenților, elevi de Eicau și licențiaților acestui jadist, cari au murit petru întregirea neamului, roagă pe părinți, rade sau cunoscuți a comunica cereului numele, gradul, regimentul și locul unde au murit, dacă e posibil la adresa C. Carofleanu, student inginer, Strada Elefterescu nri 16 București. In trenul expre orient au fost prinși doi supuși belgieni, cari voiau să scoată din țară suma de l@i 273 000, în hirtie românească și 3.000 franci francași. Ba ieftinești traiul... Cu Incepera de azi, gospodarii Bucureștilor au hotărît ca produsele de cofetărie să fie scoase de supt regimul maximal. Nu vom avea pîne, lemne, lumină, dar vom avea dulciuri din belșug... Așa gospodarisimai rar. fie la Mi piuit Comitatul partidului naționalist-democrat din județul Buzău, întrunindu-se In șina de 2# Novembre, a hotărît si datoria anui ziar local, da două ori pe luni. Membrii subscriu după puteri cită o sumă cu care vor contribui lunar, pentru ca ziarul să apară regulat și în bune condiții. Se alege apoi comitetul de redacție, care se compune din d-nii C. N. Popescu, N. Constantinescu, Radu Mirean, maiorul C. Vernescu, N C. Pușcașu, dr. Filip Mișca și G. N. Teodorovici. Primul număr va apărea la 15 Decembre, iar ziarul se va intitula «Sămănătorul». I t