Neamul Românesc, octombrie 1922 (Anul 17, nr. 221-246)

1922-10-14 / nr. 232

2 M. S. Rigina Maria a­ binevoit a ne trimite un ar­ticol . Clopotele sună, care va apărea în numărul fes­tiv al ziarului nostru, în­­chinat MM. II. Regale cu prilejul încoronării. Acest număr va apărea aparte, mine, Sîmbătă, oara 12, numărul politic urmînd să apară la oara obișnuită. Naționaliștii-democrați din Covurlui își vor ținea congresul anual în Galați, în ziua de 12 Noembri­e. Vor fi invitați și delegați ai organizațiilor naționaliste din județele­­ învecinate. Se va alege comitetul ju­dețean al partidului conform noilor statute și se va pro­pune constituirea unei Federații a Județelor Covurlui, Tut­ova, Tecuci­u, Putna, Brăila, Rîm­­nicu-Sărat, Tulcea, Calmi, Is­mail și Cetatea Albă cu sediul la Galați. La acest congres va fi ru­gat să asiste și d. N. Iorga. Ieri, la oarele 12, s’a deschis extraordinara sesiune a Parlamen­tului. Mesagiul regal a fost cetit de primul-ministru. In afară de tra­sele care oglindesc starea sufle­tească a făuritorilor mesagiului, se găsesc rînduri care indică inter­venția aceluia în sumele căruia s’a cetit și unde se vorbește cu toată răspunderea de necesitatea unirii împrejurul tronului a tuturor fiilor buni ai patriei, fiindcă numai astfel se poate afirma încă odată puternica legătură dintre rege și poporul său, pe care vrea să se ra­zime în­ toate faptele domniei sale. După aceasta s-a anunțat prima ședință pentru Luni 23 Octombre, oarele .2 și jumătate d. a. Gospodăria la C. F. R.: O nouă ciocnire de trenuri pe linia Buzău-Brăila, două locomotive sfârîmate, 16 va­goane deraiate, un mort și opt grav răniți. Anton Gîdei Partidul naționalist-de­mocrat și in deosebi orga­­nisația din Covurlui a pier­dut pe unul din cei mai vrednici luptători ai săi, țeranul Anton Gîdei, din comuna Omasa, fost de­putat în Camera postdata de d. N. Iorg­a. Chinuit vreme îndelun­gată de cumplite suferința, s'a stins și a fost înmor­­mîntat departe de satul lui, la Buc­urești, fără a fi pu­tut măcar să și vadă copiii în clipele din urmă. S’a alăturat pe noi chiar din cele ayintări timpuri cind a luat ființă la Covurlui partidul naționalist-demo­cat. Împărtășind adine cre­dința noastră șî ani dea rîndul apoi ne-a­m fi ne­clintit și devotat prieten. Minte deșteaptă, fire op­timistă și entuniastă, suflet generos și bun, Gidti era cunoscut și iubit de aproape toți țăranii din partea nor­dică a județului. Propagandist neobosit și înzestrat cu o mare putere de a convinge, el a contri­buit într’o măsură însem­nată la sădirea crezului naționalist în satele Covur­­luiului, iar în [campaniile electorale ce le am purtat mereu cu izbîndă, de la răz­boiu încoace, nimeni n’a a­­rătat mai multă îndrăs­­neală și mai multă hotă­­rîre ăi cît din suî. Și prietenii lui de aceiași credință și frații lui de muncă și suferință, pentru a căror desrobire politica, a luptat și l­a jertfă, vor păstra lui Anton Gîdei o recunoscătoare amintire. D. V. Țoni S­TIRI MM ii Mm in și un­uliii inii Agenția Rador anunță : Camera 3. început discuția politicii generale a Guvernului. Deputatul radical Morgaine a luat cuvîntul pentru a interpela Guvernul. El a amintit situația politică în momentul con­ferinței de la Geneva, zicînd că atunci Lloyd George avea convin­gerea că fiind susț­int de Italia și Statele­ Unite, deșinteresîndu-se în mod vădit de interesele franceze, aceste fapte ar avea drept conse­cință isolarea Franciei la conferință Lucrurile au luat însă o altă în­torsătură, pentru că o forță nouă, Mica înțelegere, s’a grupat în jurul Franciei, constituind un sprijin e­­nergic și împotrivindu-se politicii pe care Lloyi George doria s’o pună în aplicare la Genova. Care a fost causa acestei la­titudini a Sta­telor Micei înțelegeri? De la răz­­boiu s’a­ născut o nouă Europă, care urmează evoluția istorică. Toată istoria Europei arată că po­poarele merge spre unitate. S’a în­deplinit mai întăiu unitatea Italiei și a Germaniei. Am asistat de cu­­rînd la înfăptuirea unității popoa­relor polonese, cehoslovace și iu­­goslave, care s’au liberat de do­minația germană, profitînd de răz­­boiu. Ele s’au constituit în State libere prin tratatele care au ter­minat războiul. Aceste nouă State găsesc în po­litica engleză o tendință de a modifica aceste tratate ,* *și în con­secință de a schimba starea pre­sentă a Europei. Este clar natural ca ele să sa grupeze în jurul na­țiunii, care a­frmă voința sa ener­gică de a respecta tratatele de pace și care, dacă nu ar fi posibil ca Franța să urmeze o politică, care, fără să se razeme pe pu­terea armată, să oblige totuși Sta­tele din Europa să se grupeze în jurul ei. Trecînd la politica orientală a Franciei și Angliei, interpolator­ul spune că trupele franceze au intrat în zona neutră în urma trupelor britanice și din ordinul Guvernului francez. Primul-ministru Poincaré declară că această­ afirmație este cu totul inexactă. Trupele franceze au fost trimise la Chanac fără a­­probarea Guvernului francez. Ime­diat ce acest fapt­ a fost cunoscut la Paris, Guvernul a dat ordin ca trupele franceze să plece din Cha­nac, ordin care a fost executat imediat. Această inițiativă face cinste Guvernului francez și este una din cele care vor contribui cel mai mult la menținerea păcii. Deputatul Morgaine insistând, pri­­mul-ministru precisează că gene­ralul Harrington a cerut generali­lor francezi și italieni din Constan­­tinopol să tranșază contingente la Ceanak. Generalii au primit, însă Guvernul frances nu a fost înștiințat de acest lucru de­cît după ce tru­pele porniseră. Luînd avisul statu­lui major general francez, zice d. Poincaré, am înștiințat imediat pe Aliați, insistînd asupra faptului că dacă s’ar trage un singur foc de pușcă la Ceanak, s’ar putea ajunge la un războia general. Războaiele din 1912 și 1913 ne-au arătat în destul ce consecințe neașteptate poate avea un războiu balcanic. Așa­dar Francesii și Italienii și-au retras efectivele în timp ce Eogle­­sii le-au menținut. Sunt cît se poate de fericit că nu s’a întâmplat nici un incident, căci cel mai mic lu­cra sau cea mai mică imprudență putea desfăurui o catastrofă. Răspunsul primului ministru a fost viu aplaudat. Un incident regretabil l’a petrecut ieri la tribunal în­tre un magistrat și un ad­­vocat, care atrage după sine o anchetă și greva advoca­ților la acea secție, față nu­mai de d. magistrat Prodan. Ministeriul Instrucției a primit încuviințarea de a bate o medalie întitulată «Meritul pentru construc­ții școlare» și care va fi conferită acelora cari au întemeiat clădiri școlare la sate și orașe. Ziarele se felicită de resultatele întîlnirii dintre Schanzer cu Beneș la Veneția, dat fiind că Conferința a izbutit să fixeze interesul comun al Italiei și Cehoslovaciei la recons­trucția Austriei. Italia ar fi recunoscut că drumul alături de Austria și de Ungaria ar fi impracticabil din cauza slă­biciunii acestor două țări și că nu­mai o colaborare loială alături de Mica înțelegere ar profita atît Ita­liei, cît și Statelor din Europa Cen­trală, întrevederea de la Veneția des­chide o nouă eră care are toate șansele să fie desvoltată. Prim-redactor: G. V. RACOASA NEAMUL ROMANESC BURSA Azi, Vineri, 13 Octombrie Leul este 8.10 Marca­ la Paris 0.44 In Bursa oficială s’au cotat : I. K. D. P. 1435 primă Credit Minier 1310.20­0 Petrol Block 1780 Sospiro 835.90 Concordia 2000 Mica 1320 Marmorosch-Blank 875 Banca Românească 800-810 SCHIMBUL , Londra 58.66 710/15 Italia 56 50 675/85 Elveția 246.25 29.30 Fraga 44,60 536/40 Paris — 12’/2 1260 Berlin 0.44 625 Viena 0.02 — Belgrad — 215/20 Budapesta 0.60 — Tipografia «Cultura Neamului Românesc», Strada LipscanH-Noi, «-­­ia, EFECTE BĂNCI — DE URNA ȘI VARA - MANTALE cauciucate, parde­­SIURI DE STOFĂ FINA, QABLADINA COVAROT, PĂLĂRII, GHETE­CANI,AȘI, ș. a. NI­COL­AI­ BUNE A Calea Victoriei, Mo. 113. — București ,=s===______ io—73 Traian 1. Bin­­ in­ AVOCAT București, B-d. Ferdinand, 64, (Etaj) — Telefon 42/60 — Consuli. 8—9 dim., 7—9 seara — Telefon 9/34 — ______ 6—56 Valeria Popa CROITOR BĂRBĂTESC și CONFECȚII PENTRU DOAMNE — Strada Episcopie, n­r 2 — (Lingă Atheneul Român) 18—77 Cetiți și răspîndiți. ..Hall jtoMiff Paris București New-York 13.24 163.50 Cursurile Denumirea valorilor din 12 Octombre Naționala .... 13.800—14.000 M. Blank . Co. . . 870—830 Agricola................... 300—320 Românească . . . 810—820 E­ca Rom.­emi IV. . 000—810 Ilfov ........................ 320-330 De Scont .... 490—500 Of. Roum L­td. . . 1800—2000 Comercială Romînă . 530—540 De Credit Romín . 63 5—695 Generala Romînă . 470—430 Națiunes . . . ... 70—83 Franco Romînă . . 370—­380 Dacia­ Traiană . . . 280—30­5 Viticola.................... 320—330 Fortuna................... 225—259 Sind. Agr. Ialomița . 390—409 Rom. de corn. și Ind. 490—425 Comerț Craiova . . 620—640 Țărănească .... 200—220 Cerealiștilor . . . 350—380 Creditul Românesc . 530—550 Minelor.................... 770 —780 ASIGURĂRI Dacia-Romănia . . 1375—1723 Naționala .... 930—1009 Generala.................... 1375—1800 Agricola................... 900—925 Urania.................... 410-420 Prevederea .... 500—800 NAVIGAȚII Romania....................­ 1100—1125 Maritima Brăila . . 430—450 S. R. D. optate . . 1303—1350 Dunărea................... 600—350 PETROLIFERE Steaua Romînă . . 4375—4125 Astra Romînă . . . 8700—8900 Speranța (optate).. .­­1gopo­ 18500 Petrol B­ok .... 1700 1780 Petrolul Rom. . . . 1175—122­ I. R. D. P. (vechi) . 19­50—1900 I. R. D. P. em­ Ili­a 1790 —1800 Generala Petroliferă 540—550 Rom.-Berg. de petrol 493—70­ Concordia .... 2369—2­80 T­ tei­ul.................... 330—370 Sospiro................... 830-890 Păcura Românească — Creditul Minier . . 2200—2210 Creditul Minier Pui 1810—1820 Petrolul................... 510—380 Redevența (vechi) . 1700—1725 Redevența pui . . . 1240—1250 Diferite Societăți Reșița........................ 2050—2100 C. de Tranv. Buc. . 1150—1173 Govora - Călimănești. purtător................... 223—230 Govora-Călimi. nom. 200—225 Corn. Loc. Eftine . 219—220 Indus. text. pos. Bud. 1250—1309 Cartea Romînească . 675—700 Creditul Tehnic . . 400—450 Industria Ardealului — Letea........................ 730—800 Clădirea Roman. . . 430—480 Forestiera Drajna . 875—925 Creditul Extern . . 330—350 Postavul................... 350 —400 Mica........................ 1330-1340 Mine de aur din Rom. 603—700 Ind. For. din Trans. — Carpatina .... 325—540 Fores. Rom. din Cluj 500—325 Soc. Marelor Hotel. 1600—1700 „CULTURA NEAMULUI ROMÂNESC“ Societate Anonimă pe Acțiuni. Capital social 1.500.000 de lei — BUCUREȘTI — Strada Lipscanii-Noi, n­­ 12 (colț cu Domnița Anastasia, n-1 6) Redacția foii «Neamul Romanesc»: Telefon 12/60. Tipografie, Legătorie, Cartonage, Steriotipie c­a a □ Editură națională de Cărți școlare, literare și de știință □ © © © Mus iu mii in­­ sitelor is­utuü M­irit, fii­u masuri a­sista Teze, Broșuri și Hotărnicii, Registre de constabilitate, Ziare, Rariști și Cataloage, Prețuri-Coreate, Circul­ri, Bilete de iuti și ligodat, Programe și cărți poștale, Bsriste ilustrate si calări, Acțiuni, Afișe felurite, etc. 3-253 Administrația Tipografiei: Telefon 5/41, Spectacole Vineri, 13 Octombre TEATRUL NAȚIONAL.—«Mac­beth. TEATRUL LIRIC. — «Bărbierul din Sevilla». TEATRUL REGINA MARIA — «Răzbunarea». TEATRUL POPULAR. — «Mâ­nase».* * * Prețuirea comediei «Nunt­a lui Figaro» de Beaumarchais, a fost fixată pentru x Novembre la Na­tional. Radu Șerban Cea mai înnaltă specialitate din țară în construcții și reparații de cronometre, etc. LUCRĂRI DE ARTĂ ȘI DE MARE PRECISIE —Str. Sf. Ionică, 17 (lîngă Prut) — MINISTERIUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară *Domnul Coman Ivan, domiciliat în comuna Pogoanele (Buzău) a făcut acestui ministeriu de a fi autorizat să schimbe numele său patrimonic de Ivan, în acela de Georgescu, spre a se numi Coman Georgescu. Ministeriul publică aceasta con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre știința acelora cari ar voi să facă o posițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. TEHNICA HORLÖGÈRÄ MINISTERIUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară Domnul Constantin Catinca, do­miciliat în comuna Vîlcănești (Pra­­hova) a făcut cerere acestui mi­­nisteriu de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Catinca în acela de Boerescu, spre a se numi Constantin Boerescu. Ministeriul publică aceasta con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre știința acelora cari ar voi să facă o posițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Iitu­l Iliiül 6aiGf la ERATEMNOIE$CO - BUCUREȘTI­­ — Splaiul D. Bolintineanu 22 — Se aduce la cunoștința Onor. Public că am înființat în București, splaiul D. Bolintineanu 22, o Fabrică mo­dernă pen­tru lucrul oricărui articol din metale turnate din alamă, bronz, aliaj, de nichel, precum și ori­ce fel de articole ștanțate. Se confecționează articole alămite, nichelate, argintate sau aurite. Se toarnă, confecționează, galvanizează și se repară tot felul de piese speciale de precisie pentru­ mașini de imprimerie piese de rotative, mașini de cartonaj, mașini de fălțuit, etc. Se toarnă și se confecționează tot felul de alămuri pentru hamuri de lux etc. Se confecționează, șlefuiește și galvanisează ori­ce fel de piese pentru ori­ce fel de mașini și articole de lux, ca­­drii­­chere și șulduri de uși, balamale, minere de pompe de precisie etc. Se primesc comenzi pe basă de modele. 22—93 „Credital Carbonifer“ BUCUREȘTI Exploatează Minele de Cărbuni D­N ■Essassifi — SOCIETATE ANONIMĂ MINIERĂ — CAPITAL 55.000.000 LEI, COMPLECT VĂRSAT STRADA LASCAR CATARG SU N-L 8 TELEFON 45/85 COMANEȘTI, VERMEȘTI,ȘÎ SE OR­IM 1—251 Județul Bacău 5~-----------=------------------------------—====% A apărut: li Uliii Hi!« K irit Un juar CRAIOVA Lei N. Iorga. — Războiul nostru în note zilnice VOL I. 20­» » Războiul nostru în note zilnice VoI. II. 25.— * » Istoria Românilor în chipuri și icoane Vol. I și VoI. II. 40.—­­ » Opera poetică 35.— » * Pagini de critică din tinerețe 25.— » » Tudor Vladimirescu (drama­istorica) 12.— » » « Moartea lui Dante și N­ Hö­here se răsbună (două aete comemorative) 10.— Omagii lui Nicolae Iorga 45.— I. Aglibiceanu­» — Spaima nuvele 25.— Elena Farago — Șoaptele Amurgului (pr. de Academie­ 30.— » » Din Taina vechilor răspîntii 4.— » » Pasărea albastră 10.— Al. Iacobescu. — Balada 10.— » » Supt zidurile Troiei . — Al. Lascarov-Moldovanu. — Poveștile lui Spulber... 15.— G. Bogdan-Duică. — Din Istoria țărănismu­lui Vol I 20.— Virgil Procopiescu.— Spicuiri psihologice... 15.— Virgil Potîrcă. — Legea agrară 30.— Ada Umbră. — Supt plopi 10.— Al. C. Calotescu.—Neicu.—Crucea dragostii 6.— I. C. Protopopesai: Pericolul Ovreiesc 15.— Pierre Loti: Ierusalimul (trad. de C. Buzatu) 25.— ................ ...................................—------—1 Mfc Telefoane *. A 5/41.

Next