Neamul Românesc, octombrie 1922 (Anul 17, nr. 221-246)
1922-10-14 / nr. 232
2 M. S. Rigina Maria a binevoit a ne trimite un articol . Clopotele sună, care va apărea în numărul festiv al ziarului nostru, închinat MM. II. Regale cu prilejul încoronării. Acest număr va apărea aparte, mine, Sîmbătă, oara 12, numărul politic urmînd să apară la oara obișnuită. Naționaliștii-democrați din Covurlui își vor ținea congresul anual în Galați, în ziua de 12 Noembrie. Vor fi invitați și delegați ai organizațiilor naționaliste din județele învecinate. Se va alege comitetul județean al partidului conform noilor statute și se va propune constituirea unei Federații a Județelor Covurlui, Tutova, Tecuciu, Putna, Brăila, Rîmnicu-Sărat, Tulcea, Calmi, Ismail și Cetatea Albă cu sediul la Galați. La acest congres va fi rugat să asiste și d. N. Iorga. Ieri, la oarele 12, s’a deschis extraordinara sesiune a Parlamentului. Mesagiul regal a fost cetit de primul-ministru. In afară de trasele care oglindesc starea sufletească a făuritorilor mesagiului, se găsesc rînduri care indică intervenția aceluia în sumele căruia s’a cetit și unde se vorbește cu toată răspunderea de necesitatea unirii împrejurul tronului a tuturor fiilor buni ai patriei, fiindcă numai astfel se poate afirma încă odată puternica legătură dintre rege și poporul său, pe care vrea să se razime în toate faptele domniei sale. După aceasta s-a anunțat prima ședință pentru Luni 23 Octombre, oarele .2 și jumătate d. a. Gospodăria la C. F. R.: O nouă ciocnire de trenuri pe linia Buzău-Brăila, două locomotive sfârîmate, 16 vagoane deraiate, un mort și opt grav răniți. Anton Gîdei Partidul naționalist-democrat și in deosebi organisația din Covurlui a pierdut pe unul din cei mai vrednici luptători ai săi, țeranul Anton Gîdei, din comuna Omasa, fost deputat în Camera postdata de d. N. Iorga. Chinuit vreme îndelungată de cumplite suferința, s'a stins și a fost înmormîntat departe de satul lui, la București, fără a fi putut măcar să și vadă copiii în clipele din urmă. S’a alăturat pe noi chiar din cele ayintări timpuri cind a luat ființă la Covurlui partidul naționalist-democat. Împărtășind adine credința noastră șî ani dea rîndul apoi ne-am fi neclintit și devotat prieten. Minte deșteaptă, fire optimistă și entuniastă, suflet generos și bun, Gidti era cunoscut și iubit de aproape toți țăranii din partea nordică a județului. Propagandist neobosit și înzestrat cu o mare putere de a convinge, el a contribuit într’o măsură însemnată la sădirea crezului naționalist în satele Covurluiului, iar în [campaniile electorale ce le am purtat mereu cu izbîndă, de la războiu încoace, nimeni n’a arătat mai multă îndrăsneală și mai multă hotărîre ăi cît din suî. Și prietenii lui de aceiași credință și frații lui de muncă și suferință, pentru a căror desrobire politica, a luptat și la jertfă, vor păstra lui Anton Gîdei o recunoscătoare amintire. D. V. Țoni STIRI MM ii Mm in și unuliii inii Agenția Rador anunță : Camera 3. început discuția politicii generale a Guvernului. Deputatul radical Morgaine a luat cuvîntul pentru a interpela Guvernul. El a amintit situația politică în momentul conferinței de la Geneva, zicînd că atunci Lloyd George avea convingerea că fiind susțint de Italia și Statele Unite, deșinteresîndu-se în mod vădit de interesele franceze, aceste fapte ar avea drept consecință isolarea Franciei la conferință Lucrurile au luat însă o altă întorsătură, pentru că o forță nouă, Mica înțelegere, s’a grupat în jurul Franciei, constituind un sprijin energic și împotrivindu-se politicii pe care Lloyi George doria s’o pună în aplicare la Genova. Care a fost causa acestei latitudini a Statelor Micei înțelegeri? De la războiu s’a născut o nouă Europă, care urmează evoluția istorică. Toată istoria Europei arată că popoarele merge spre unitate. S’a îndeplinit mai întăiu unitatea Italiei și a Germaniei. Am asistat de curînd la înfăptuirea unității popoarelor polonese, cehoslovace și iugoslave, care s’au liberat de dominația germană, profitînd de războiu. Ele s’au constituit în State libere prin tratatele care au terminat războiul. Aceste nouă State găsesc în politica engleză o tendință de a modifica aceste tratate ,* *și în consecință de a schimba starea presentă a Europei. Este clar natural ca ele să sa grupeze în jurul națiunii, care afrmă voința sa energică de a respecta tratatele de pace și care, dacă nu ar fi posibil ca Franța să urmeze o politică, care, fără să se razeme pe puterea armată, să oblige totuși Statele din Europa să se grupeze în jurul ei. Trecînd la politica orientală a Franciei și Angliei, interpolatorul spune că trupele franceze au intrat în zona neutră în urma trupelor britanice și din ordinul Guvernului francez. Primul-ministru Poincaré declară că această afirmație este cu totul inexactă. Trupele franceze au fost trimise la Chanac fără aprobarea Guvernului francez. Imediat ce acest fapt a fost cunoscut la Paris, Guvernul a dat ordin ca trupele franceze să plece din Chanac, ordin care a fost executat imediat. Această inițiativă face cinste Guvernului francez și este una din cele care vor contribui cel mai mult la menținerea păcii. Deputatul Morgaine insistând, primul-ministru precisează că generalul Harrington a cerut generalilor francezi și italieni din Constantinopol să tranșază contingente la Ceanak. Generalii au primit, însă Guvernul frances nu a fost înștiințat de acest lucru decît după ce trupele porniseră. Luînd avisul statului major general francez, zice d. Poincaré, am înștiințat imediat pe Aliați, insistînd asupra faptului că dacă s’ar trage un singur foc de pușcă la Ceanak, s’ar putea ajunge la un războia general. Războaiele din 1912 și 1913 ne-au arătat în destul ce consecințe neașteptate poate avea un războiu balcanic. Așadar Francesii și Italienii și-au retras efectivele în timp ce Eoglesii le-au menținut. Sunt cît se poate de fericit că nu s’a întâmplat nici un incident, căci cel mai mic lucra sau cea mai mică imprudență putea desfăurui o catastrofă. Răspunsul primului ministru a fost viu aplaudat. Un incident regretabil l’a petrecut ieri la tribunal între un magistrat și un advocat, care atrage după sine o anchetă și greva advocaților la acea secție, față numai de d. magistrat Prodan. Ministeriul Instrucției a primit încuviințarea de a bate o medalie întitulată «Meritul pentru construcții școlare» și care va fi conferită acelora cari au întemeiat clădiri școlare la sate și orașe. Ziarele se felicită de resultatele întîlnirii dintre Schanzer cu Beneș la Veneția, dat fiind că Conferința a izbutit să fixeze interesul comun al Italiei și Cehoslovaciei la reconstrucția Austriei. Italia ar fi recunoscut că drumul alături de Austria și de Ungaria ar fi impracticabil din cauza slăbiciunii acestor două țări și că numai o colaborare loială alături de Mica înțelegere ar profita atît Italiei, cît și Statelor din Europa Centrală, întrevederea de la Veneția deschide o nouă eră care are toate șansele să fie desvoltată. Prim-redactor: G. V. RACOASA NEAMUL ROMANESC BURSA Azi, Vineri, 13 Octombrie Leul este 8.10 Marca la Paris 0.44 In Bursa oficială s’au cotat : I. K. D. P. 1435 primă Credit Minier 1310.200 Petrol Block 1780 Sospiro 835.90 Concordia 2000 Mica 1320 Marmorosch-Blank 875 Banca Românească 800-810 SCHIMBUL , Londra 58.66 710/15 Italia 56 50 675/85 Elveția 246.25 29.30 Fraga 44,60 536/40 Paris — 12’/2 1260 Berlin 0.44 625 Viena 0.02 — Belgrad — 215/20 Budapesta 0.60 — Tipografia «Cultura Neamului Românesc», Strada LipscanH-Noi, «-ia, EFECTE BĂNCI — DE URNA ȘI VARA - MANTALE cauciucate, pardeSIURI DE STOFĂ FINA, QABLADINA COVAROT, PĂLĂRII, GHETECANI,AȘI, ș. a. NICOLAI BUNE A Calea Victoriei, Mo. 113. — București ,=s===______ io—73 Traian 1. Bin in AVOCAT București, B-d. Ferdinand, 64, (Etaj) — Telefon 42/60 — Consuli. 8—9 dim., 7—9 seara — Telefon 9/34 — ______ 6—56 Valeria Popa CROITOR BĂRBĂTESC și CONFECȚII PENTRU DOAMNE — Strada Episcopie, nr 2 — (Lingă Atheneul Român) 18—77 Cetiți și răspîndiți. ..Hall jtoMiff Paris București New-York 13.24 163.50 Cursurile Denumirea valorilor din 12 Octombre Naționala .... 13.800—14.000 M. Blank . Co. . . 870—830 Agricola................... 300—320 Românească . . . 810—820 Eca Rom.emi IV. . 000—810 Ilfov ........................ 320-330 De Scont .... 490—500 Of. Roum Ltd. . . 1800—2000 Comercială Romînă . 530—540 De Credit Romín . 63 5—695 Generala Romînă . 470—430 Națiunes . . . ... 70—83 Franco Romînă . . 370—380 Dacia Traiană . . . 280—305 Viticola.................... 320—330 Fortuna................... 225—259 Sind. Agr. Ialomița . 390—409 Rom. de corn. și Ind. 490—425 Comerț Craiova . . 620—640 Țărănească .... 200—220 Cerealiștilor . . . 350—380 Creditul Românesc . 530—550 Minelor.................... 770 —780 ASIGURĂRI Dacia-Romănia . . 1375—1723 Naționala .... 930—1009 Generala.................... 1375—1800 Agricola................... 900—925 Urania.................... 410-420 Prevederea .... 500—800 NAVIGAȚII Romania.................... 1100—1125 Maritima Brăila . . 430—450 S. R. D. optate . . 1303—1350 Dunărea................... 600—350 PETROLIFERE Steaua Romînă . . 4375—4125 Astra Romînă . . . 8700—8900 Speranța (optate).. .1gopo 18500 Petrol Bok .... 1700 1780 Petrolul Rom. . . . 1175—122 I. R. D. P. (vechi) . 1950—1900 I. R. D. P. em Ilia 1790 —1800 Generala Petroliferă 540—550 Rom.-Berg. de petrol 493—70 Concordia .... 2369—280 T teiul.................... 330—370 Sospiro................... 830-890 Păcura Românească — Creditul Minier . . 2200—2210 Creditul Minier Pui 1810—1820 Petrolul................... 510—380 Redevența (vechi) . 1700—1725 Redevența pui . . . 1240—1250 Diferite Societăți Reșița........................ 2050—2100 C. de Tranv. Buc. . 1150—1173 Govora - Călimănești. purtător................... 223—230 Govora-Călimi. nom. 200—225 Corn. Loc. Eftine . 219—220 Indus. text. pos. Bud. 1250—1309 Cartea Romînească . 675—700 Creditul Tehnic . . 400—450 Industria Ardealului — Letea........................ 730—800 Clădirea Roman. . . 430—480 Forestiera Drajna . 875—925 Creditul Extern . . 330—350 Postavul................... 350 —400 Mica........................ 1330-1340 Mine de aur din Rom. 603—700 Ind. For. din Trans. — Carpatina .... 325—540 Fores. Rom. din Cluj 500—325 Soc. Marelor Hotel. 1600—1700 „CULTURA NEAMULUI ROMÂNESC“ Societate Anonimă pe Acțiuni. Capital social 1.500.000 de lei — BUCUREȘTI — Strada Lipscanii-Noi, n 12 (colț cu Domnița Anastasia, n-1 6) Redacția foii «Neamul Romanesc»: Telefon 12/60. Tipografie, Legătorie, Cartonage, Steriotipie ca a □ Editură națională de Cărți școlare, literare și de știință □ © © © Mus iu mii in sitelor isutuü Mirit, fiiu masuri asista Teze, Broșuri și Hotărnicii, Registre de constabilitate, Ziare, Rariști și Cataloage, Prețuri-Coreate, Circulri, Bilete de iuti și ligodat, Programe și cărți poștale, Bsriste ilustrate si calări, Acțiuni, Afișe felurite, etc. 3-253 Administrația Tipografiei: Telefon 5/41, Spectacole Vineri, 13 Octombre TEATRUL NAȚIONAL.—«Macbeth. TEATRUL LIRIC. — «Bărbierul din Sevilla». TEATRUL REGINA MARIA — «Răzbunarea». TEATRUL POPULAR. — «Mânase».* * * Prețuirea comediei «Nunta lui Figaro» de Beaumarchais, a fost fixată pentru x Novembre la National. Radu Șerban Cea mai înnaltă specialitate din țară în construcții și reparații de cronometre, etc. LUCRĂRI DE ARTĂ ȘI DE MARE PRECISIE —Str. Sf. Ionică, 17 (lîngă Prut) — MINISTERIUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară *Domnul Coman Ivan, domiciliat în comuna Pogoanele (Buzău) a făcut acestui ministeriu de a fi autorizat să schimbe numele său patrimonic de Ivan, în acela de Georgescu, spre a se numi Coman Georgescu. Ministeriul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă o posițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. TEHNICA HORLÖGÈRÄ MINISTERIUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară Domnul Constantin Catinca, domiciliat în comuna Vîlcănești (Prahova) a făcut cerere acestui ministeriu de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Catinca în acela de Boerescu, spre a se numi Constantin Boerescu. Ministeriul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă o posițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Iitul Iliiül 6aiGf la ERATEMNOIE$CO - BUCUREȘTI — Splaiul D. Bolintineanu 22 — Se aduce la cunoștința Onor. Public că am înființat în București, splaiul D. Bolintineanu 22, o Fabrică modernă pentru lucrul oricărui articol din metale turnate din alamă, bronz, aliaj, de nichel, precum și orice fel de articole ștanțate. Se confecționează articole alămite, nichelate, argintate sau aurite. Se toarnă, confecționează, galvanizează și se repară tot felul de piese speciale de precisie pentru mașini de imprimerie piese de rotative, mașini de cartonaj, mașini de fălțuit, etc. Se toarnă și se confecționează tot felul de alămuri pentru hamuri de lux etc. Se confecționează, șlefuiește și galvanisează orice fel de piese pentru orice fel de mașini și articole de lux, cadriichere și șulduri de uși, balamale, minere de pompe de precisie etc. Se primesc comenzi pe basă de modele. 22—93 „Credital Carbonifer“ BUCUREȘTI Exploatează Minele de Cărbuni DN ■Essassifi — SOCIETATE ANONIMĂ MINIERĂ — CAPITAL 55.000.000 LEI, COMPLECT VĂRSAT STRADA LASCAR CATARG SU N-L 8 TELEFON 45/85 COMANEȘTI, VERMEȘTI,ȘÎ SE ORIM 1—251 Județul Bacău 5~-----------=------------------------------—====% A apărut: li Uliii Hi!« K irit Un juar CRAIOVA Lei N. Iorga. — Războiul nostru în note zilnice VOL I. 20» » Războiul nostru în note zilnice VoI. II. 25.— * » Istoria Românilor în chipuri și icoane Vol. I și VoI. II. 40.— » Opera poetică 35.— » * Pagini de critică din tinerețe 25.— » » Tudor Vladimirescu (dramaistorica) 12.— » » « Moartea lui Dante și N Höhere se răsbună (două aete comemorative) 10.— Omagii lui Nicolae Iorga 45.— I. Aglibiceanu» — Spaima nuvele 25.— Elena Farago — Șoaptele Amurgului (pr. de Academie 30.— » » Din Taina vechilor răspîntii 4.— » » Pasărea albastră 10.— Al. Iacobescu. — Balada 10.— » » Supt zidurile Troiei . — Al. Lascarov-Moldovanu. — Poveștile lui Spulber... 15.— G. Bogdan-Duică. — Din Istoria țărănismului Vol I 20.— Virgil Procopiescu.— Spicuiri psihologice... 15.— Virgil Potîrcă. — Legea agrară 30.— Ada Umbră. — Supt plopi 10.— Al. C. Calotescu.—Neicu.—Crucea dragostii 6.— I. C. Protopopesai: Pericolul Ovreiesc 15.— Pierre Loti: Ierusalimul (trad. de C. Buzatu) 25.— ................ ...................................—------—1 Mfc Telefoane *. A 5/41.