Neamul Românesc, octombrie 1922 (Anul 17, nr. 221-246)

1922-10-27 / nr. 243

■* * * * ANUL al XVII-lea"n­r 243. l REDACȚIA șî AD-TIA Strada Domnita Anastasia, 6. TELEFOANE. Redacția...........................12/60 Administrația...................5/41Director: N. IORGA I tEU EXEMPLARUL Foaia Partidului Nation­a­li­st-Democrat Apare zilnic R­edactor-șef: ALEX. CUSIN ABONAMENTE [UNK] Pe un an in țară. . fili L­ei Pentru preoți și învăț. 120 . Pentru studenți. . . . 190 „■ Pe șase luni..................80 „ Pe trei luni..................4$ Pentru străinătate dublu. iit proasta la polit­ica In petiția, de care ne ocupam ieri, a baronului Josika, deplin îndreptățit — o repet —, să re­clame drepturile răpite abusiv, de o oarbă lăcomie de partid, grupării sale, la politica bună care se manifestă astfel se adauge istorie de o calitate cu totul inferioară. Și se a­­dauge într’o formă care ar părea să opuie un gest de necuviință față de Rege, Stat și Nația do­minantă la cuprinsul, așa de just în fond și de măsurat in formă, al memo­riului. Se afirmă, anume, că venirea parlamentarilor unguri la Alba­­Iulia se face, nu măcar în rândul întăiit, ci exclusiv, pen­tru că în cetatea de acolo Ma­ghiarii întilnesc mari și vechi amintiri ale lor, pe care le privesc ca sacre. Și care amintiri? Ale lui Gyula, nu știa ce rudă a Sfîntului Ștefan, care a zidit acea cetate și care, pe lingă aceasta, are și marele merit de a fi „introdus cel d­intăiu creștinismul în Ardeal“. Se cetește, de­sigur, cam puțină istorie critică in casa d-lui baron Josika. Altfel d-sa, sau secretarul d-sale, ar ști că numita­ Gyula vine, ca mulți alți cunoscuți ai săi, dintr’o lume de legende. Și ar mai ști poate și aceia că, de vreme ce, pentru țăranii noștri Gyula- Fehérvár, „ Cetatea­ Albă a lui Gyula“(?) e Bălgrad, adecă tot „cetate albă“, dar în vechiul graiu slav. Romînii n’au putut traduce în altă limbă decît a­ici un nume unguresc, ci Un­garii —zi­s și ai lui Gyula, de­și este și altă explicație — au tradus numele arhaic, ro­mâna-slav, al unei așezări care datează dintro vreme mult anterioară apariției lor. Iar, dacă d. baron ar avea puțin din simțul realităților de care e pătruns neamul româ­nesc din care, fără voia d-sale, se coboară, și-ar da sama că nu de la Ungurii catolici, de limbă bisericească latină, au putut lua Romînii ardeleni o credință care se indentifică, la două mii de ani, cu însăși ființa lor. Ce-ar fi oare dacă s'ar lăsa de-acum înnainte calom­­niarea noastră istorică reve­rendului canonic Karácsonyi de la Oradea­ Mare, care e destoinic s'o facă și singur? N. IORGA PARLAMENTUL De la Cameră Ieri, la Cameră d. N. Iorga, a făcut o comunicare d-lui ministru de Externe, referindu-se la repor­tajul din «Dimineața» privitor la expose’ul d-lui ministru de Externe în comisia bugetară. «Ziarele — spune d. lorga— dau resumatul unor declarații pe cari d. ministru de Externe le-a făcut dii comisia respectivă cu privire la cuvintele nesocotite rostite în Par­lamentul din Budapesta de un de­putat care crede că Ardealul se poate recuceri pentru apăsătorii săi de veacuri printr'un simplu gest insolent. Am onoare să întreb pe d. mi­nistru dacă, gîndindu-se mai bine, nu crede că singurul răspuns ce se cuvine acestui act de disperare este disprețul unei nații sigure de drep­tul său și gata ori­cînd să-l apere, peste regretabili­e exagerări ale luptelor de partid pe care numai o totală lipsă de simț politic le-ar putea înțelege ca o încurajare pen­tru revanșele învinșilor». D. deputat I. Matei, ardelean din rîndurile majorității, s’a crezut in­dicat să intervină și d-sa în a­­ceastă chestie găsind prilejul să atace cu răutate pe fruntașii par­tidului național din Ardeal. D. Iorga l-a pus imediat la locul său pe d. deputat Matei spunin­­du-i: «Nu d ta ne-ai dat Ardealul domnule Matei, ci ei ni l-au dat». I s’a cuvenit d­lui Matei această lecție, căci nu e frumos din par­tea unui tînăr, mai ales cînd e și profesor, să arunce cu piatra în oameni cărora neamul le datorește recunoștință, chiar dacă ei au să­­vîrșit greșeli în timpul din urmă— și aceasta pentru a face pe placul actualilor săi stăpîni. Și ieri Camera liberală a con­tinuat să voteze diferite legi, fără ca mulți dintre deputați să știe ce votează, iar d. președinte M. Or­­leanu a declarat votate numeroase legi, deși la vot nu luau parte decît cîțiva deputați. Spectacolul pe care l-a oferit Camera în aceste zile de ședințe extraordinare a fost din cele mai urîte și nu cred să se mai fi petrecut cîndva. Cineva suit la tribună citea un proiect în fața băncilor goale și a­lo­ 1 3 deputați cari stăteau de vorbă în fața băn­cilor, pentru ca președintele să declare apoi votat proiectul... Despre unele proiecte importante deputații nici nu aveau cunoștință. Astfel la un moment dat, d. Tom­a, deputat de Iași, a început să ce­rească un proiect care nici nu fusese împărțit deputaților. D. N. Iorga a protestat cu tărie împotriva unor astfel de procedeie spunînd Camerii liberale: „Vă cer aceasta nu pentru obrazul mieu, ci pentru obrazul acestei Camere“. Cuvintele d-lui Iorga au făcut ca însuși d. ministru Mitzescu să ceară amînarea discuției proiectului pentru a doua zi.«• *7-Aducindu-se în Cameră cererea de impămîntenire a unui domn, de origine austriac, d. Orleanu a cerut Camerei să voteze împămin­­tenirea pentru că e «cumnat cu d. deputat Marcu din Bucovina». Știam că alte motive pot fi luate în considerație pentru împămînte­­nirea unui străin, dar ca un pre­ședinte de Cameră să invoace un astfel de motiv e o inovație cu totul copilărească. * , if La Senat La Senat s’au votat diferite legi, au aceleași uzanțe ca la Cameră. Un deputat ungur, d. Balaș Ernő, a încercat să acuze întreaga func­­ționărime romînă de imoralitate, ceia ce i-a atras protestările tuturor senatorilor, punîndu-i în imposibili­tatea de-aș mai continua discursul. Știam că Ungurii sunt aroganți, dar întimpinarea d-lui Ernő ne-a dovedit că sunt și neghiobi. Cu drept cuvint, d. președinte al Se­natului i-a tras atenția d-lui Ernő că dacă are coșuri de abuzuri să le denunțe, dar o acuzare în general contra funcționarilor nu va tolera-o. Reforma impositelor D. Vintilă Brătianu a făcut presei o expunere asupra ante-proiectului de lege pentru unificarea contri­buțiilor directe, în sensul ca toți cetățenii să fie impuși la imposit în mod egal. D. Vintilă Brătianu găsește cu atît mai necesară această reformă, azi, cu ci­ în niciunul din ținuturile României nu găsim un sistem de impunere corespunzător cu situația actuală a țerii pe care să-l putem extinde asupra întregii țări, spre a ajunge la unificare. Sistemul­ de impozite trebuie, apoi, modernisat și făcut așa ca el să nu producă un desechilibru budgetar, dat fiind că politica financiară nu­ trebuie să fie o politică de im­posite, ci una de creare de venituri prin desvoltarea economică. Iată pentru ce cotele de impunere nu vor fi mărite, ci numai bogăția țerii, pentru ca pe această cale să se realizeze veni­turile necesare. La impozitele directe în afară de averea agricolă, munca agricolă și salariații cari erau impusa în tre­cut, se vor mai impune azi averea imobiliară, industrie și comerț și munca de toate felurile, făcînd un pas înnainte, fiind că pe măsură ca averea se consolidează, fiscul trebuie să dea o parte mai mare din această avere. La impositele indirecte ele avînd mai mult un caracter social de­cît fiscal, unele din ele vor fi revizu­­ite, ca taxele asupra zahărului, pe­trolului, impositele de consumație, transformed această lege intr’o lege asupra luxului etc. In ce privește impositul pe ve­nitul global, el va resulta din ce­lelalte șase imposite stabilite. Co­tele la acest imposit vor începe de la jumătate la sută și vor mer­ge până la 35 la sută. Impozitul se va socoti de la circa Ic­ooo lei. Se vor impune de asemeni și su­­pravalorile spre a nu se lăsa ne­impuse simțitor averile create fără muncă, ci prin forța împrejurări­i­­. Veniturile insă care trebuie să asigure bunul mers financiar al Statului vor rămînea veniturile e­­lementare. Din acestea cele funci­are vor trece la comună, iar cele funciare pe pămînturi la județe. D. Vintilă Brătianu anunță că codula C din proiectul d-lui Titu­lescu, referitoare la exploatabile a­­gricole a fost suprimată de d-sa. Vom reveni cu o discuție critică, îndată ce ne vom afla în fața pro­iectului propriu zis. r.— ---.......................................... H caiet Irituit Bonar Law a format noul Gu­vern, in care găsim opt miniștri cari au făcut parte și din trecu­tul cabinet. Faptul că Lord Canon a păs­trat portofoliul Afacerilor Streine, e o dovadă că liniile mari ale po­liticei externe engleze nu vor su­feri nici o schimbare, iar prezența in Guvern a lordului Derby, fost ambasador al Angliei la Paris, in epoca cea mai critică și unul din marii amici ai Franciei, e un in­diciu că alianța franco-engleză e cel puțin pentru present asigurată. Dacă din alegerile cari se a­­nunță încordate, conservatorii vor ieși victorioși, situația Guvernului actual se va întări și abia numai atunci vom putea conta pe un drum mai sigur în politica lumei. Deocamdată cele trei partide cari își dispută întâietatea, — cel liberal, cel conservator și cel mun­citoresc —, sunt toate sigure de reușită la alegeri, în­cît formația actualului cabinet nu poate fi pri­vită momentan de­cît ca un pro­visorat. c.— 0 Gorunoieare a d-lui deputat B. V. Țoni Fruntașul nostru, d. deputat D­­r. Țoni, a adresat ieri la Cameră Mai Ministru al Instrucțiunii pu­blice, următoarea comunicare: „In orașul Galați există biblioteca puboca„V.A.Ureche“,cu peste 40 000 volume, — unele din ele foarte rari și deosebit de prețioase , cu anii de stampe și documente, cu un bogat material de muzeu istoric. Biblioteca aceasta, instituție cul­turală de o atît de mare însemnă­tate, adăpostită din lipsa unui local propriu în niște sate și pe cori­doarele liceului „V. Alexadri“, este silită a-și înceta funcționarea, ne­având fondurile materiale trebui­toare pentru întreținere. Ajutoarele ce primește de la Pri­măria orașului și de la societatea «V. A. Ureche», în total vreo 13000 lei, sunt cu totul insuficiente pen­tru îmbogățirea ei cu noile publi­cații și pentru plata personalului. Rog pe d. Ministru al Instrucției publice sa acorde o sumă de cai puțin 25000 lei anual pentru în­treținerea bibliotecii „V. A. Ureche“ care aduce mult folos elevilor și profesorilor școlii secundare din o­­rașul Galați și contribuie la afir­marea și propășirea culturii națio­nale în marele port dunărean, a­­menințat de înstrăinare mai mult poate ca ori­care a­n centru ro­mănesc“. D. Ministru al Instrucției publice, a răspuns că aprobă bibliotecii «Ureche» din Galați, ajutorul cerut de d. deputat Țoni. La Lupeni! O noua nenorocire sta in timplat la Lupeni ! Marti noapte s’a produs o nouă explosie întro mină din va­­lea Jiului, în momentul cînd se aflau sa luam peste o sută de lucrători. Prin mrmarea galeriilor ieșirea în mină ar fi fost închisă, așa in­cît toți acești neno­rociți au fost condamnați d­nnainte la moarte sigură. Deocamdată nu s'a putut scoate de fapt dărîmături­le cu­ 7 morți. Cine sunt vinovați de a­­ceastă nouă catastrofă ? Zi­arele relatează causa neno­rocirii in mod foarte su­mar: «Exprosia a provenit din aprinderea unui gaz și praf de cărbune». Credem insă că situația e cu mult mai gravă și dacă mie la mijloc vre­o mină crimi­nală cam­, lucrează, exa­minarea minuțioasă a so­lidității însăși a tuturor acestor hrube se impune. Guvernul avea datoria încă de la prima nenorocire, dar azi ea este cu atît mai imperios cerută, de­ a obliga pe cei în drept să cerceteze in amănunțime toate minele din partea locului și să dea toate măsurile ca exploata­rea să se facă pe viitor în cea mai mare siguranță po­sibilă. Nu trăim în cine știe ce colonie africană pentru a ne fi indiferent viața atîtor muncitori, — frați de-ai noș­tri —, cari mor nevinovați. Nenorocirea de-acum să nu fie încă o lecție. Dar să nu așteptăm ca sancțiunea să nu fie de aiurea. a.— București, Vineri, 27 Octombrie 1922. BULETINUL EXTERN Noul­­ Guvern al­­ Angliei Cabinetul britanic a fost format in modul următor: D. Bonar Lato, prim-ministru și ministru in fi­nanțe ; Lordul Salisbury represintantul Guvernului in Ca­mera lorzilor; Viconte Cave lord cancelar; D. Stanley Baldwin, cancelar al Efichierului; D. Bridgeman, ministru de interne; Lord Curzon, ministrul afacerilor străine; Lord Devonshire, ministru al coloniilor; De Peel, ministrul Indiei; Lord Derby, ministru de războiu; Am­ery, primul lord al Marinei; D. E. Wood, ministrul instrucțiunei publice­­; D. Lloyd Greame, ministrul Industriei și Comer­țului; D. Arthur Griffith Boscowm, ministrul sănătății; D. Sanders, ministru al Agriculturei și pescăriilor ; Vicontele Novak, ministrul Scoției; D. Mc. Garet Douglas Hogge, procuror general; D. Watson, lord apărător. Polities iai LIojd Gearp Lloyd George, fostul prim-ministru, adresându-se astăzi candidaților naționali liberali In viitoarele ale­geri, a expus in linii generale politica sa internă și ex­­ternă. Orice Guvern ar fi la putere zice el, nu trebuie să i arătăm o opoziție tactice. Criticile certărețe tre­­buesc evitate, jocul trebue să fie sincer. Lloyd Gaorge adaugă că va sprijini ori­ce guvern care urmărește o politică de pace, de economie și de un progres don­­stant. Mustafa Gheatar amlțumit­ Telegrame din Cin&lantinopole anunță că Mustafa Chemal și Ismed Pașa au adresat scrisori generalului Charles Hirington, exprimîndu-i mulțămirile lor pen­tru atitudinea sa înțeleaptă și își exprimă nădejdea că acordul satisfăcător atins in conferința din Mudania va fi și un ban augur pentru viitoarea conferință de pace. Lipsa da lucra la Anglia Numărul muncitorilor, care nu au de lucru in An­glia a crescut în luna Octombre la î.333.500. Relațiile franco-ruse Primul ministru Poincaré a primit pe deputatul Herriot, care i-a transmis resultatele călătoriei Sale de anchetă în Rusia, precum și intențiile mai multor industriași francași, cari doresc să reînceapă exploa­tările și industriile lor în Rusia. In această privință, politica Guvernului francez râmîne neschimbată, toate ușurințele vor fi acorda­te comercianților și Industriașilor francezi doritori să trateze cu Rusia, însă operațiunile se vor face pe sisteul celor interesați» Cu discurs al d-lui François-Mirsal Cu ocazia întrunirii comerțului și industriei franceze fostul ministru de Finanțe François-Mirsal, dipt ce arată că de la război încoace situația financiară a Franciei depinde de politica sa externă, anali­­zează această situație din următoarele trei puncte de vedere: dato­riile interaliate, reparațiile și situația tesaurului. Relativ la datoriile interaliate, oratorul propune reglementarea lor între nații așa cum se reglementează afacerile unor asociați, care lichidează o societate for­mată de ei. Cu privire la punctul al doilea, Franța trebuie să ceară Germaniei să-i furniseze produsul muncii sale sub­ formă de anuități. Insă Germania în loc să urmărească o politică financiară cumpătată, a căutat în mod tățiș să determine falimentul său financiar, pentru a nu executa claieile tratatului relative la reparații, făcând apel la în­treaga speculă mondială, care a jucat la bursă asupra ridicării mărcii. Relativ la punctul al treilea oratorul dorește să existe în­totdeauna un perfect acord între principalii Aliați. Numai astfel datoriile intera­liate și reparațiile vor putea fi lichidate. Tratat comercial intre Polonia și Serbia S-a iscălit la Varșovia tratatul comercial între Po­lonia și Serbia, care prevede pentru ambele națiuni clausa națiunei cele mai favorizate. Relațiile greco-sîrbe Domnii Mnoici și Politis se vor întîlni la 1 No­vembre In Uskueb.

Next